2,457 matches
-
publică folosind cadrul conceptual prezentat anterior pentru a testa parțial aceste ipoteze. Analiza se va concentra în primul rând asupra efectului pe care numărul de actori de la fiecare nivel îl are asupra luării deciziei. Este propusă și o modalitate de operaționalizare a congruenței dintre cele două niveluri și a impactului ei asupra deciziei, însă studiul de față nu își propune să modeleze poziția tuturor actorilor de la cele două niveluri sau toate aspectele relației dintre consiliile locale și cele județene. Testarea ipotezelor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
hotărâri luate, însă nu la una foarte mare în termeni absoluți (aproximativ 20 de hotărâri în plus pentru fiecare ordin de mărime a județului). Ultimele două modele ale căror rezultate sunt cuprinse în tabelul 6.3 propun o variantă de operaționalizare a relației dintre consiliul local și cel județean. Astfel, în modelul pentru adoptarea deciziei la nivel local au fost incluse pe rând ca variabile explicative numărul de actori cu putere de veto de la nivel județean și două variabile care urmăresc
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
se poate desprinde din analiză este că modelul actorilor cu putere de veto oferă niște premise teoretice utile pentru studierea relației dintre actorii instituționali și partizani, individuali și colectivi din cadrul instituțiilor. Deși aplicarea sa poate fi dificilă din cauza problemelor de operaționalizare a numărului de actori cu putere de veto sau a distanței dintre actorii partizani, odată depășite aceste dificultăți modelul oferă premisele pentru studierea configurațiilor instituționale. În ceea ce privește aplicația propusă aici, rezultatele ei par să confirme în general ipotezele teoriei. Pentru luarea
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
este o metodă cantitativă de culegere a datelor care utilizează ca tehnică de culegere a datelor chestionarul. Chestionarul (vezi Anexele 1,2,3 ) a fost construit pentru trei categorii de subiecți: profesori; părinți; elevi. Conținutul chestionarului a avut în vedere operaționalizarea conceptului de “comunicare” pe următoarele dimensiuni: a) stiluri personale de comunicare; b) metode și mijloace de comunicare; c) satisfacția față de procesul de comunicare între cei trei actori sociali (școală, familie, profesori) d) soluții / propuneri pentru eficientizarea comunicării între școală și
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
sau ca un instrument viabil de a schimba pozitiv ce nu funcționează la parametri optimi. Reprezintă o încercare ce presupune o nouă responsabilizare, corijarea deficițelor existente (minimalizarea lor) și promovarea calității indiferent de factorii implicați sau de domeniul de activitate. Operaționalizarea conceptului de reformă devine și mai dificilă atunci când se face referire la sistemul educativ, existând aspecte relevante care individualizează /particularizează acest proces. Reforma educației presupune o transformare globală, profundă și relevantă a sistemului educativ, aplicată în funcție de exigențele societății actuale și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
neglijabile pentru etnografia vânătorilor și culegătorilor actuali: existența unor forme de umanitate - și, prezumtiv, de socialitate -, ca și a unor contexte climatice, demografice și tehnologice fără nici un echivalent contemporan. Alături de particularitățile acumulării și conservării documentației arheologice, aceste variabile explică dificultatea operaționalizării univoce a bogatei cazuistici etnografice, ca și prudența manifestată de preistoricieni în translatarea, către paleolitic, a modelelor propuse de antropologi. Valorificarea datelor etnografice în cercetarea socială a paleoliticului reprezintă, oricum, o provocare uriașă, din nenumărate motive. Așa cum s-a remarcat
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
este necesitatea de evalua succint zona sub aspectele economic, politic și social. Planificarea tinde să fie de tip integrat și pe termen lung. Din păcate, majoritatea țărilor utilizează modele de planificare pe termen scurt și mediu, care se bazează pe operaționalizarea mijloacelor existente; ele nu conțin o viziune articulată a sistemului economic global, rămânând specifice unui singur sector, în cazul nostru turismul. Există două explicații pentru această situație: - turismul este perceput mai ales ca un element de sprijin în echilibrarea balanței
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
propunerii de finanțare, care cuprinde în general, următoarele elemente principale (vezi anexa A): • scop; • justificarea problemei; • obiective; • activități; • buget. Scopul proiectului Scopul unui proiect reprezintă, de regulă, rezolvarea problemei sau stadiul în care dorim să ajungă problema în urma derulării proiectului. Operaționalizarea unui sistem este baza de plecare în stabilirea scopului. Recomandări: • enunțul trebuie să fie scurt și concis; • în general, nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncția “și” pentru a despărți 2 propoziții; dacă se întâmplă acest lucru, s-
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cărora li se pot aloca spații și amenajări permanente - străzi pietonale, zone delimitate, instalații specifice - ele transformându-se în obiective turistice ce pot fi vizitate și în afara calendarului preconizat. Ținând cont de aceste considerații, pe parcursul acestei lucrări vom utiliza, pentru operaționalizarea demersului, următoarea clasificare a componentelor ofertei turistice: 1. infrastructură - cu următoarele subcomponente: • căi de acces și echipamente de transport (extern și intern); • utilități (sistemele de canalizare, de alimentare cu apă potabilă, rețelele electrice etc.); • sistemele de comunicații (rețele de telefonie
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
activității individuale, cât și Învățării pe grupe prin stimularea colaborării dintre elevi. Jurnalul dublu constituie un instrument eficient de Învățare În diferite condiții(lectura unui text, audierea unei prelegeri, urmărirea unei emisiuni TV de știință etc.) bazat pe formarea și operaționalizarea unui algoritm de notare a informațiilor, asemănându-se, În bună măsură, cu fișa de lectură. Ca modalități de Învățare și utiliyare a jurnalului dublu mai pot fi amintite ; schimbul jurnalelor duble(perechi sau În grup) și consemnarea ideilor celuilalt pentru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Victoriţa Bârsan, Iuliana GÎnju () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93545]
-
Ce știu sigur?” -“Ce am aflat?” -“Ce mai vreau să știu?” -« De ce ? » Diamantul și piramida povestirii reprezintă două procedee de ordonare logică și grafică a informațiilor dobândite de elevi și de sintetizare a acestora În anumite formule prin extragerea și operaționalizarea ideilor principale dintr -un text.. Piramida se realizeză urmărindu-se schema următoare : -«1 cuvânt pentru locul unde se desfășoară acțiunea” -“2 cuvinte pentru conducătorul țării” -“3 cuvinte pentru Însușirile lui” -“4 cuvinte pentru faptele lui” -« 5 cuvinte pentru analiză” Diamantul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Victoriţa Bârsan, Iuliana GÎnju () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93545]
-
a eșantionului după variabila mediu 90 55.0% 45.0% rural urban Graficul 3. Prezentarea grafică a eșantionului după variabila nivelul studiilor părinților 91 25.0% 55.0% 20.0% studii superioare studii medii studii elementare 2.3. Măsurarea * Variabile/ operaționalizarea conceptelor Variabile dependente: Agresivitatea reprezintă un comportament caracterizat prin reacții brutale, distructive, de atac, manifestate prin: * Reacții verbale:injurii,cuvinte amenințătoare,ironie, sarcasm, * Reacții afective:intimidarea celorlalți * Reacții fizice:lovire, bătăi, răniri” Absenteismul a fost măsurat prin intermediul numărul de absențe
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este utilizata în funcție de o metodologie și presupune înlănțuirea ordonată a mai multor tehnici, care, la rândul lor, vor fi operaționalizate în moduri de utilizare sau procedee aplicate instrumentelor concrete de investigare. Spre explicitare, drumul de la teoretic la empiric sau traseul operaționalizării este lămurit de Septimiu Chelcea în următorul exemplu: dacă ancheta reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul de aplicare... prin autoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriuzisă de întrebări (chestionarul tipărit) ca instrument de investigare. La fel am putea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
an de studiu. Prin metoda longitudinală studiul se va termina în câțiva ani în timp ce, prin metoda transversală, studiul se încheie într-un singur an. După criteriul funcției îndeplinite în procesul cercetării putem vorbi de: a) metode de proiectare a cercetării (operaționalizarea conceptelor etc.); b) metode de recoltare a datelor (interviul, chestionarul, documentarea etc.); c) metode de analiză și interpretare (scalarea, analiza factorială, comparația, analiza de conținut etc.). După criteriul credibilității datelor obținute în cercetare se poate face distincția între metode principale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
În acest mod fiecare obiectiv operațional va fi obiectivat prin transformarea fiecărui demers operațional în valori cu existență obiectivă, care să fie controlat și evaluat permanent. Aceasta înseamnă determinarea operațională a componentelor (obiectivelor) unui model de pregătire. 5.3. Programarea (operaționalizarea) pregătirii echipei de baschet a școlii generale sau a liceului Dacă determinarea operațională a componentelor (obiectivelor) modelului (planului) de pregătire înseamnă transformarea tuturor acestor componente în valori cu existență obiectivă în cifre la finalul anului de pregătire, atunci programarea și
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
pregătirii echipei de baschet a școlii generale sau a liceului Dacă determinarea operațională a componentelor (obiectivelor) modelului (planului) de pregătire înseamnă transformarea tuturor acestor componente în valori cu existență obiectivă în cifre la finalul anului de pregătire, atunci programarea și operaționalizarea pregătirii înseamnă defalcarea fiecărei valori finale de la fiecare componentă în parte în valori intermediare capabile să asigure și să evidențieze progresul fiecărui parametru în parte. Pornind de la fiecare componentă (obiectiv) în parte de la valoarea inițială, se ia ca reper valoarea
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
asigure și să evidențieze progresul fiecărui parametru în parte. Pornind de la fiecare componentă (obiectiv) în parte de la valoarea inițială, se ia ca reper valoarea finală și se defalcă în valori intermediare ce se vor realiza succesiv în etapele respective. Programarea (operaționalizarea) pregătirii înseamnă eșalonarea în timp și spațiu a indicatorilor și valorilor pentru fiecare componentă în parte. În practică aceasta constituie esența modelării care are la bază principiul DRUMULUI INVERS care asigură realizarea în timp a pregătirii, plecând de la valorile finale
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
și obiectiv al îndeplinirii fiecărei componente. Într-un model sau plan anual de pregătire se operează în cele două direcții: pe verticală și pe orizontală. Fiecare componentă va beneficia de valori și indicatori proprii specifici, capabili să realizeze programarea OBIECTIVĂ (OPERAȚIONALIZAREA) întregului proces de pregătire a echipei respective, a tuturor componentelor acesteia. Lecția de antrenament a echipei reprezentative școlare de baschet 6.1. Lecția de antrenament cu echipele reprezentative școlare de baschet Pregătirea echipelor reprezentative de baschet se realizează în special
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
teoretic (concepte, metode de abordare, ipoteze, corelații) cu cel metodologic (în acumularea și procesarea informațiilor necesare, în realizarea activităților specific) cu cel tehnologic (de rezolvare concretă a diferitelor situații, procedee, operații, etape, mijloace) și de practică managerială. Funcționalitatea, structuralitatea și operaționalizarea noilor valori asigură punerea în scenă a noilor metode și metodologii calitative ce permit echipei manageriale să creeze un cadru reformat de reglare a procesului educațional. Managementul se remarcă prin:formularea de obiective strategice și operaționale, căutarea condițiilor de obținere
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
rolul este aspectul dinamic al statutului, adică exact maniera comportamentală de traducere în fapt a exigențelor de statut. Spre deosebire însă de „funcțiile” lui Krech și ale colaboratorilor săi, „rolurile” lui Mintzberg sunt mai clar definite, oferind premisele unei bune operaționalizări. În același timp, ele sunt mai pregnant orientate spre acțiune, precizând într‑o mai mare măsură ce anume face liderul. De exemplu, liderul ca figură reprezentativă se referă la comportamente precum: prezidarea întrunirilor, semnarea documentelor, primirea vizitatorilor etc. În fine
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de comportamente care se pot învăța și schimba, și mai puțin sau chiar deloc calitățile psihologice ale individului care sunt mai greu de determinat și, în special, extrem de dificil de schimbat. Rațiunea unei asemenea interpretări credem că provine din necesitatea operaționalizării conceptului respectiv și, mai ales, din rațiuni de ordin practic, ameliorativ, orientate pe direcția schimbării stilului în vederea optimizării lui. În realitate, tipurile de comportament despre care se vorbește aparțin unui om și este greu, dacă nu chiar imposibil de conceput
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
staff, skills, scopuri împărtășite, în timp ce managerii - spre primii 3S: strategie, structură, sistem. J. Harris (1995) consideră că, în timp ce leadership‑ul este preocupat de stabilirea viziunii, a direcțiilor de acțiune și a principalelor abordări umane, managementul are drept obiect de activitate operaționalizarea în mod eficient a tuturor acestora. Unii autori, preluând diferențierile provocative operate de Warren Bennis între leadership și management, le prezintă într‑o manieră concisă, dar extrem de sugestivă: liderii cuceresc contextul - acele elemente volatile turbulente sau ambigue ale ambianței care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
toate teoriile, noile concepții diferă aproape radical de cele vechi prin cel puțin două caracteristici. Pe de o parte, este vorba despre ponderea acordată unuia sau altuia dintre elementele de mai sus, iar, pe de altă parte, despre gradul de operaționalizare a lor. Astfel, dacă în teoriile vechi asupra conducerii charismatice ponderea cea mai mare o avea liderul - de fapt, însușirile și calitățile de excepție ale acestuia - în virtutea cărora el obținea rezultate și succese remarcabile, mai recent în prim‑plan trece
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
personal‑emoțională a subordonaților în realizarea obiectivului; creșterea sentimentului angajaților că vor fi capabili de a realiza scopurile formulate. Referitor la cel de‑al doilea aspect, după care teoriile noi asupra conducerii charismatice se diferențiază de cele vechi - gradul de operaționalizare a conceptelor vehiculate -, precizăm că, dacă multă vreme conceptul de charismă era abordat doar dintr‑o perspectivă exclusiv teoretică, mai recent cercetătorii și‑au pus problema operaționalizării conceptului respectiv, descoperind o serie de comportamente observabile capabile a evidenția prezența sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care teoriile noi asupra conducerii charismatice se diferențiază de cele vechi - gradul de operaționalizare a conceptelor vehiculate -, precizăm că, dacă multă vreme conceptul de charismă era abordat doar dintr‑o perspectivă exclusiv teoretică, mai recent cercetătorii și‑au pus problema operaționalizării conceptului respectiv, descoperind o serie de comportamente observabile capabile a evidenția prezența sau absența carismei. În acest scop au fost construite diverse scări de diagnosticare a carismei. Printre acestea enumerăm: Scala de automonitorizare (Snyder, 1974); Test de comunicare afectivă (Friedman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]