2,820 matches
-
limitele aceleiași formule, ale cărei articulații au devenit, cu timpul, suficient de vizibile, pentru a mai putea menține întotdeauna trează conștiința scormonitoare a criticii."1 Marian Popa în al său "Dicționar de literatură română contemporană", consideră lirica lui Sorescu "parodică", opinând că poezia sa e în același timp un act original și inteligent de exegeză literară." Foarte elogios, Aurel Martin consideră că Marin Sorescu "s-a impus (și nu numai în spațiul național!) ca o personalitate poetică dintre cele mai originale
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
petice, bocanci, gumilastic) suge rează de asemenea proveniența aristocratică a personajului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța alegerii unui model în viață Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Având în vedere nevoia oricărui om de a se raporta la un model, opinez că ale gerea unui model autentic în viață este esențială, orice eroare având consecințe majore. ARGUMENT 1: Pe de o parte, alegerea unui model în viață reprezintă o necesitate stringentă mai ales pentru adolescenți, fiindcă ei sunt în căutarea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
casa lui, gata săi ajute în explorarea ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea studierii literaturii universale în școală Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că învățământul preuniversitar are menirea de a furniza elevilor o cultură de bază, opinez că studiul literaturii universale se înscrie, cu certitudine, în sfera culturii fundamentale, fiind de maximă utilitate în formarea intelectuală și psihoafectivă a tinerelor generații. ARGUMENT 1: Un prim argument ce validează ipoteza este faptul că, în societatea postmodernă, practica lecturii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
între alții, Kogălniceanu și Eminescu, ambii convinși că presa lipsită de valoare nu rezistă prea mult și că profesionalismul în domeniu presupune echilibru moral, cuviință, fermitate. Cât privește ecoul, "orice revistă are publicul de care știe să se facă vrednică", opina un condeier, la finele secolului trecut, dar se înțelege că acesta e cazul presei în genere. Un public matur impune un anumit nivel, o ținută publicistică, o morală a profesiei. Dimpotrivă, un public neexigent sau inert plafonează indiscutabil presa. Gazeta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aproape un nonsens. Dar ea poate profita, când e destul de inteligentă, de îndoielile, clamările, contestațiile emise de cărturari. "În problemele vieții publice, ale vieții publice care interesează cultura și salvgardarea esențelor ei în fața opacității, a ireceptivității, a incompetenței și lașității, opina Alexandru Paleologu într-un interviu memorabil, strategia intransigenței trebuie să fie lucidă, rațională, suplă, dar să-ți facă sințită fără menajamente și fără abuz de prudență implacabilitatea". E un îndemn perfect actual, unul ce recomandă ca administratorii să fie "ținuți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să se afle în tabere diferite. Tratatul de la Trianon a dat câștig de cauză celor dintâi, în numele dreptului la existență autonomă a oricărei etnii. "Cultura unui om, ca și a unui popor, prin ce se documentează? Numai prin respectul dreptului", opina Xenopol. Este o idee ce reapare și în disputele interbelice, de data asta relația interetnică din Transilvania fiind esențial schimbată. Foștii stăpâni, care căutaseră a-și asigura toate avantajele prin legi și instituții moderne, trebuiau să accepte acum condiția de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că odată cu trecerea timpului, unele cunoștințe cad în desuetudine, prin înlocuirea lor cu noi cunoștințe, ar putea legitima întrebarea cum poate o economie (la nivel local sau global, după caz) să se bazeze pe un factor atât de volatil cunoștințele? Opinăm în sensul că volatilitatea cunoștințelor este doar superficială, în realitate fiind dezirabil ca o economie să se bazeze pe un bun economic neconsumptibil. Perenitatea este elementul care conferă cunoștințelor soliditatea necesară pentru înțelegerea lor ca factor de producție. Cunoștințele au
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
pe importanța crescândă, din punct de vedere economic, a cunoștințelor, ca numitor comun al informațiilor, al tehnologiilor și al capitalului uman, în general. În acest context, informațiile, tehnologiile, capitalul uman reprezintă "modalități de individualizare și de operaționalizare"11 a cunoștințelor. Opinăm în sensul că dintre cele două sintagme, corespunde mai bine realității conceptul de economia cunoașterii, dat fiind faptul că accentuează asupra importanței acestui factor de producție, nou și vechi totodată cunoștințele. Teoria economiei bazată pe cunoaștere, pe informație, pe inovație
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
eșuează în atingerea rezultatelor propuse, sunt aplicate sancțiunile, care de cele mai multe ori îmbracă o formă pecuniară. Sunt penalizați astfel cei care au curaj în materie de inovare, sancțiunile fiind astfel suficiente pentru a descuraja o activitate inovativă. Din această perspectivă opinăm că se impune o mai mare toleranță raportat la eventuale eșecuri în domeniu. Între soluțiile identificate enumerăm: garantarea locului de muncă pentru inovatori, chiar în condițiile unor rezultate mai puțin spectaculoase; încheierea de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată; modificarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
nu poate fi înțeles în afara libertății cercetării științifice, a libertății universitare și a dreptului la educație (art. 14 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene "orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continuă"). Opinăm în sensul că libertatea cercetării științifice este precedată de dreptul la educație. Distincția dintre cercetarea științifică, văzută ca "libertate", și accesul la educație, înțeles ca drept subiectiv nu este întâmplătoare. Dacă dreptul la educație face parte din categoria drepturilor omului
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
acordat Uniunii Europene pentru a pune în aplicare liniile directoare ale inițialei strategii de la Lisabona. Considerăm că un plan pe termen lung (în sensul câtorva decenii) ar fi mai plauzibil pentru transpunerea în practică a Agendei 2020, unii autori 89 opinând că elementul de reper corespunzător realității este anul 2050. 2.4. Programele-cadru principale instrumente de implementare a obiectivelor propuse Programele-cadru reprezintă, în fapt, modalitatea de concretizare a suportului financiar, de natură publică, acordat sectorului cercetare-dezvoltare- inovare, pentru aducerea la îndeplinire
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
riscurile asumate sunt acoperite parțial de Banca Europeană de Investiții. Observând evoluția programelor-cadru, atât din punct de vedere al finanțărilor pe care le implică din partea Uniunii Europene, cât și din perspectiva domeniilor de cercetare finanțate, observând augmentarea continuă a acestora, opinăm că, adițional sporirii finanțărilor prin intermediul programelor cadru, este imperativă găsirea altor soluții de coordonare, care să conducă la o mai mare integrare a politicii de cercetare-dezvoltare-inovare. O astfel de soluție o identificăm în Spațiul European de Cercetare. 2.5. Crearea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de acorduri în acest domeniu cu state din afara Uniunii Europene, pentru a constitui o veritabilă rețea globală a cercetării-dezvoltării-inovării. European Research Area apare în interdependență cu Spațiul European al Învățământului Superior (Procesul Bologna), pentru că cercetarea este legată de educația superioară. Opinăm în sensul că punctul de convergență între Spațiul European al Cercetării și Spațiul European al Învățământului Superior rezidă în accentul pus pe interdisciplinaritate (considerându-se că cele mai multe rezultate pozitive în domeniul tehnologic și în cel economic se creează în zona
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
întreprinderile ori proiectele comune în domeniul cercetării și al progresului tehnologic micșorează, ca o consecință sine qua non, numărul proiectelor în domeniul cercetării, inovării, prin diminuarea numărului, dar și a diversității soluțiilor la noile probleme ce apar pe piață 117. Opinăm în sensul că astfel de proiecte comune sunt menite să reducă dublarea activităților în cercetare, iar eforturile cercetătorilor să fie canalizate spre obținerea eficienței în cercetare. Revenind la întrebarea lansată mai sus, arătăm că, în fapt, cooperarea în domeniul cercetării
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în Spațiul European al Cercetării. La nivel principial, Strategia națională de cercetare, dezvoltare, inovare se concentrează pe o serie de direcții de urmat pentru a conduce la crearea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării, prin conturarea unor principii directoare. Pornind de la acestea, opinăm în sensul unei reformulări a principiilor existente, astfel încât, din punct de vedere teoretic, să vorbim despre o piață a cercetării-dezvoltării-inovării în România, urmând ca, ulterior, să observăm aplicabilitatea ei practică. Pentru început, ne oprim asupra a ceea ce considerăm că ar
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
-le: Evaluarea ex-ante și ex-post a politicilor ce vor fi aplicate pentru sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Expertiza specialiștilor este necesară pentru a evidenția în ce măsură politicile preconizate în acest sector consolidează piața cercetării-dezvoltării-inovării românești. Dacă Strategia sus-menționată se oprește exclusiv asupra evaluării ex-ante, opinăm în sensul că este necesară și evaluarea ex-post a politicilor din acest sector, cele două tipuri de evaluări fiind complementare, iar nu substituibile. Evaluarea ex-post este necesară prin compararea situației pieței cercetării-dezvoltării-inovării românești anterior aplicării acestor politici și, ulterior, pentru
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
principiu vizează non-discriminarea cercetătorilor în general, iar nu numai în funcție de naționalitate. Non-discriminarea europeană are un caracter "multidimensional"131, date fiind criteriile potențiale de excludere, prevăzute în mod explicit (sex, naționalitate, rasă, vârstă, dizabilități, religie, credință ori orientare sexuală), de aceea opinăm că dimensiunea europeană a acestui principiu vizează non-discriminarea între cercetători, în general. 3.1.5. Principiul promovării legăturilor cu diaspora științifică românească vizează consolidarea pieței românești în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării. Avem în vedere diaspora românească din statele europene lideri în materie
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
baza desfășurării unei activități de cercetare, dar și buna conduită, incriminând, în schimb, frauda în știință, confecționarea de date, falsificarea, plagiatul, dar și conflictul de interese (Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare). Opinăm în sensul că această reglementare se pliază pe modelul european prin stabilirea unor linii directoare în materie, care îmbină armonios normele imperative pentru păstrarea integrității profesionale a cercetătorilor și inovatorilor cu dispozițiile legale, naționale și internaționale. Între acestea, sunt necesare
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de zero. O problemă importantă în legătură cu drepturile de autor în România și protecția acestora, o reprezintă xerocopierea lucrărilor de centrele de multiplicări xerox. Este aproape imposibil să interzici multiplicarea unei lucrări prin utilizarea aparatelor ce folosesc tehnica xerox. De aceea, opinăm în sensul că trebuie identificate soluții alternative, prin utilizarea inovațiilor și a dezvoltării tehnologice disponibile, respectiv prin tehnici de tratare a hârtiei utilizate astfel încât să nu poată fi supusă cu succes procedeului de xerocopiere. Și din această perspectivă protecția drepturilor
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
ISI din România. Acest fenomen nu trebuie tratat cu ușurință. Deși numărul de articole publicate în reviste ISI reprezintă un subiect important, generalizările trebuie excluse. Actualmente, se insistă foarte mult pe ideea că orice autor trebuie să publice articole ISI. Opinăm în sensul că o "simplă" publicare într-o revistă ISI nu este suficientă. Chiar dacă un astfel de pas este important în a asigura cercetătorului-autor o largă vizibilitate internațională, în realitate, este mai important factorul de impact, respectiv numărul de citări
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
acest moment fiind, preponderent din partea centrală a României: incubatoarele de afaceri din Alba Iulia, Brașov, Sf. Gheorghe, Târgu Mureș, la care se adaugă cel din Mangalia și din Târgu Mureș. Dat fiind faptul că acestea funcționează într-o modalitate disparată, opinăm în sensul că ar trebui organizată, la nivel național, o bază de date pentru cele 47 de incubatoare din România, în condițiile în care actualmente nu există nicio modalitate de monitorizare a acestora și nici nu există un mecanism de
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a acestuia. În realitate, parcelele destinate utilizării lor de către firme, aflate în imediata apropiere a sediului administrativ sunt actualmente pustii. Prezintă importanță și tăierile de fonduri, ca urmare a politici guvernamentale aplicate pentru a face față crizei economice actuale. Deși opinăm în sensul că aceste tăieri de fonduri sunt inoportune, nu se poate să nu remarcăm un posibil element pozitiv: transferarea cercetării, inovării din domeniul public, în domeniul privat. Or, rolul Parcului Tehnopolis este de a promova cercetarea și inovarea privată
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
2000, eseistul și romancierul Norman Manea dezvoltă concluziile lui Călinescu, susținând că naratorul „stabil-, „seninși „solaral Amintirilor din copilărie „nici nu există decât în descoperirea acestui concret mirific, tradițional, riguros-. Referindu-se la un text al criticului Mircea Moț, care opina că Amintiri din copilărie este „una din cele mai triste cărți ale literaturii române-, cronicarul și eseistul Gheorghe Grigurcu considera că ea prezintă „o tensiune între individ ca reprezentant holografic al structurii căreia îi aparține și universul scris, intuitiv un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cel mai de preț universul cultural construit cu atâta migală. Inconștientul personal estompează conștiința, făcându-l să-și amintească de toate frustrările și complexele pe care le-am remarcat. Astfel s-ar explica polemicile sale cu aspect de pamflet. Psihicul, opinează specialiștii în domeniu este cu atât mai agresiv și, ca un paradox, este complinit prin sensibilitate. Spre mirarea lui Mircea Zaciu, axioma e cunoscută și de Camil Petrescu, însă acesta, neacordându-i prea mare importanță, o lasă în stadiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
-P. Pontalis, După Freud, Editura Trei, București, 1997, p. 146 148 W. Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, București, 2006, p. 118 149 N. Holland, The Dynamics of Literary Response, New York, 1968, p. 28 Holland opinează că întreaga literatură are un caracter de defulare. 150 C.G.Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 22 151 V. Dem. Zamfirescu, Prefață la "În lumea arhetipurilor", ediția citată, p. 6 152 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]