13,244 matches
-
a constituit mistica isihastică, iar limba slavonă a completat greaca veche. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, slavona a trebuit să fie folosită de moldoveni și de munteni în slujbele religioase, în cancelariile domnești și în unele școli rurale sau orășenești, întreținute din daniile locale, ale unor biserici ori ale familiilor mai înstărite. Fondul lexical de bază al limbii române vorbite a rămas însă tot latina populară, ca și la dacoromâni, meglenoromâni și istroromânii din Balcani. Pentru că Transilvania a fost dominată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
între artizani și artiști, între decorația primitivă și cea pe care o presupune o artă modernă, cu mențiunea că arta artizanilor populari are "caracter". Criticul refuză categoric transferul nemijlocit al caracterului "rustic primitiv de artă casnică în opere cu caracter orășenesc înaintat, din artă decorativă modernă"157. Motivația este enunțată la fel de concis "Primitivitatea (...) nu poate constitui, prin sine însăși, un element de artă, care ar putea fi folosit ca un element național într-un stil de formațiune"158, criticul, citând articolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punctul nostru de vedere, concluzia care se desprinde din acest document este că tov. Zelinescu Elena (româncă) a trebuit să facă față unui atac sută la sută evreiesc în vederea unei eventuale acaparări totale a puterii din sânul acestei minuscule organizații orășenești, dar care promitea multiple „gheșefturi” în viitor. Zelineasca a mai primit o păsuire și o gură de oxigen de la însuși tov. Breitman E., delegatul „greilor” partidului comuniștilor. Momentul a fost surprins astfel de către redactorul procesului verbal: „...Tov. Breitman E. dela
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de acest document, trebuie, musai, să-l „traducem”, adică, din 400 de membri, 130 erau de sex feminin care, la rândul lor, erau muncitoare, eleve, liber-profesioniste etc., dând împreună cu bărbații totalul de mai sus. Dar, iată și sub-organizațiile supuse celei orășenești: „...în oraș fiecare sector are un comitet format din 7 UTC-iști: sector I: secretar tov. Pintilie Ioan; sector II: secretar tov. Savin Stelian; sector III: secretar tov. Țalic Iosub. La organizația Negrești: tov. Anghel Stratan; la organizația Codăești: tov.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a candidat pe listele Blocului Partidelor Democrate, pe poziția a doua, din partea PNL - Tătărăscu. După ce și acest partid a fost scos în afara legii, Rășcanu s-a retras din viața politică. Potrivit unui document descoperit recent în fondul arhivistic „Sfatul popular orășenesc Vaslui”, la începutul anului 1960, Comitetul Executiv condus de președintele Vasile Ungurianu, a decis scutirea de la plata impozitului pe casă și teren pentru „...tov. Rășcanu Gheorghe, datorită vârstei înaintate (80 de ani)”. c. Moartea tragică a lui Gheorghe Rășcanu După
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
parte din bibliotecă a trecut la instituția similară a Căminului Corpului Didactic (1935) sub conducerea lui Ștefan Prodan. Căminul, banca și biblioteca Corpului Didactic au avut ca președinte pe învățătorul Gheorghe Rășcanu. Dosarul 5/1953-1959 din fondul arhivistic „Sfatul Popular orășenesc Vaslui”, aflat în păstrarea Direcției Județene a Arhivelor Naționale Vaslui, conține și un tabel, unde Gheorghe Rășcanu apare ca „chiabur” cu toate că suprafața de pământ deținută de acesta era de numai 6,50 ha. la care se adăuga și casa. Conform
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
României pentru a ne „păzi” țara de eventualii...dușmani! Răspunsul ministerului a venit imediat sub forma unui ordin circular ce purta numărul 15.318/21 octombrie 1944. Fiind vorba de o „circulară”, aceasta a fost trimisă tuturor primăriilor municipale și orășenești din țară ceea ce ne face să credem că situația grea de la Bârlad era generală în țară. Iată ce se „indica” în acest document: „...din ordinul Domnului General Adjutant D. Dămăceanu, Ministru subsecretar de Stat, vi se aduce la cunoștință că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
America (1776). Mai mult, istoria europeană a fost marcată de regimuri absolutiste, despotice, bonapartiste, fasciste, iar dictaturile au continuat să se impună în Europa (Portugalia, Spania, Grecia) pînă după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, primele democrații orășenești au apărut în Evul Mediu european, fără sclavi cărora să le fie refuzat statutul de cetățean (comunele italiene din secolele al XI-lea și al XII-lea, cantoanele elvețiene din secolele al XIII-lea și al XIV-lea), iar în
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
realiza exclusiv în funcție de numărul locuitorilor. În această variantă, comuna urbană era văzută drept o comună rurală cu ceva mai mulți locuitori. Pe cale de consecință, putem presupune că, la români, ideea de oraș a venit tot pe calea „importurilor” - „viața noastră orășenească nu vine dintr-o dezvoltare proprie a poporului românesc” -, iar transpunerea conceptului în plan concret a fost puternic influențată de realitățile politice și socio-economice interne. Pentru că tema noastră de cercetare este orașul Bacău și, mai ales, pentru că opiniile noastre „contravin
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după cum precizează istoricul Mircea D. Matei, „fenomenul urban românesc trebuie plasat într-un cadru propriu, acela al dezvoltării feudalismului românesc extracarpatic”. În consecință, spațiul alocat dezbaterii privind atributele urbanismului medieval din Moldova a fost restrâns la identificarea așa-numitelor funcții orășenești și la aspectele ce decurg din teoria originii locale/străine și a vechimii acestor așezări. Încercând să rezumăm, opinia majorității istoricilor din România circumscrie conceptul de oraș medieval românesc următorului cadru teoretic: oraș - formă complexă de așezare omenească, cu dimensiuni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a societății românești, având, de regulă, funcție administrativă, economică - meșteșugărească și comercială -, politică și/sau culturală. Or, cu toate nuanțările ce i se pot aduce, această definiție neglijează tocmai elementele fundamentale care au stat la baza fenomenului urbanistic european - comunitatea orășenească autonomă și relația acesteia cu factorul de putere politică. În istoriografia românească discuțiile pe această temă „nu s-au remarcat printr-o nuanțare corespunzătoare a evoluției acestei relații și nici prin stabilirea cu deplină claritate a unor etape în desfășurarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
genera. Din această perspectivă, Veneția nu este doar „orașul venețienilor”, ci este „orașul creat de venețieni”, după cum și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu: „comunitatea orășenească este o comunitate autonomă, privilegiată și închisă, având nu numai drepturile de azi ale municipalităților, ci și drepturi politice (...) precum vama și fiscul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Sighișoara, de pildă, este „orașul creat de sighișoreni”. Iată de ce, în opinia noastră, la baza fenomenului urbanistic medieval trebuie să așezăm comunitatea orășenească, a cărei definiție a fost magistral formulată, încă din secolul trecut, de P. P. Panaitescu: „comunitatea orășenească este o comunitate autonomă, privilegiată și închisă, având nu numai drepturile de azi ale municipalităților, ci și drepturi politice (...) precum vama și fiscul propriu, justiție proprie, oaste și monedă proprie”. Schimbările care au avut loc în perioada modernă au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Vaslui (1491) și Bârlad (1495). Voievozilor din Moldova secolului al XV-lea nu le-au lipsit nici „modelul” orașului medieval din Europa centrală - pe care îl cunoșteau, de altfel, foarte bine -, nici factorul pericolului extern (factor favorizant pentru ridicarea fortificațiilor orășenești) și nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai importanți indicatori urbanistici ai Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul, locuitorii reușesc să impună cadre juridice compatibile cu propriile lor interese, anihilează orice tentativă de opoziție, se lansează în proiecte de „politică externă” deosebit de complexe (Genova și Veneția), pun în practică, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult prea multe cazuri, fapt ce ne indică, o dată în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și aruncat în sus, prin crăpăturile grinzilor”. În plus, accentuata nevoie de bani a domnilor moldoveni a declanșat un amplu proces de dizolvare și înfeudare a întregului patrimoniu al acestor nuclee, vânzările și daniile ajungând să afecteze până și vetrele orășenești. Exemplele de mai jos ilustrează cât se poate de bine acest aspect: prin hrisovul din 27 noiembrie 1756, Constantin Mihai Racoviță întărea mănăstirii Precista din Roman „tot locul cât au fost domnescu, la târgul la Hârlău, câmpul și vatra târgului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primarilor a fost la discreția domnitorului. În bună măsură, din 1864 și până la sfârșitul perioadei interbelice, orașele românești au avut o funcționare de sine-stătătoare, locuitorii fiind liberi să genereze un mediu citadin potrivit propriei lor viziuni. Până în anul 1925 administrațiile orășenești au funcționat în baza legii de organizare a comunelor urbane din 13 iulie 1894 - legea a suferit unele modificări în anii 1902, 1903 și 1905. Legea din anul 1894 a păstrat atribuțiile executive (primarulă și deliberative ale consiliilor comunale introduse
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Negel i se aducea la cunoștină faptul că „este absolut oprit de a se mai întrebuința la băut sau la menaj apa din puțul aflat în curtea casei sale, deoarece aici se găsește un caz de febră tifoidă”. În cadrul primăriilor orășenești funcționau și Serviciile (Departamentele), a căror principală misiune era aceea de a armoniza realitățile socio-economice locale cu prevederile legislației românești, sau de a duce la îndeplinire hotărârile consiliilor comunale. Activitățile desfășurate în cadrul acestor Servicii acopereau o plajă restrânsă de domenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în intervalul dintre sesiuni, îndeplinea și funcția de organ consultativ al primarului, decidea în numele lui, supraveghea așezămintele comunale, avea dreptul de a întocmi listele electorale, proiectul de buget și de regulamente etc. De-a lungul perioadei 1864-1916, creșterea rolului administrațiilor orășenești în viața comunitară este foarte clar surprinsă de fenomenul acumulărilor calitative ce a cuprins toate centrele urbane moldovenești. Practic, în acest interval, toate proiectele de dezvoltare și sistematizare urbană au fost derulate prin intermediul primăriilor locale. În mare, obiectivele majore ale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost menținut până în anul 1938 - anul în care Bacăul a revenit în rândul comunelor urbane. Începând cu anul 1930 Poliția Bacău a funcționat pe trei ramuri de activitate (administrativă, judiciară, de siguranță), cu competențe extinse la nivelul celor patru circumscripții orășenești. Paza orașului a fost preluată de instituția Gardienilor Publici, aflată în subordinea Chesturii locale. Anual, echipamentul și armamentul din dotarea fiecărui gardian cuprindea, printre altele, următoarele efecte: trei perechi de cămăși, trei de ciorapi de lână, o pereche de mănuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașele reședință de județ au interpretat rolul de „reprezentanți” ai statului în provincie. În plus, aceste instituții - Tribunalul, Prefectura, Primăria, Poliția, chiar și Liceul - nu au fost doar centre de iradiere a autorității centrale, ci și noii „idoli” ai comunităților orășenești. De aici au plecat atât regulile, cât și limitele vieții citadine. Prin intermediul lor, statul va încerca să omogenizeze și spațiul, dar și timpul, într-un efort colosal de compatibilizare a formelor cu fondul, „de a aduce frontierele la nivelul centrului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au organizat Te-Deum-uri „cu ocazia revenirii în țară a Principelui Carol împreună cu Principesa Elena”. Momentele erau marcate prin oficierea „unui Serviciu Divin, la Biserica Sfântul Nicolae, cu onoruri militare obișnuite”. Obligația prezenței revenea în special prefectului județului și membrilor administrației orășenești. Conform uzanțelor protocolare, pe lângă ceremonialul obișnuit - un Te-Deum la biserica Catedrală, urmat de un program în sala Ateneului -, primăria trebuia să trimită la Palatul Regal din București o delegație, ce prezenta „Regelui și Altețelor Regale telegramele de felicitări”. În general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repatrieri în URSS anemice Așa poate fi caracterizată „munca” celor din comisiile de triere de la Huși. Potrivit unui proces verbal întocmit la data de 6 martie 1945 și încheiat între subprefectul de Fălciu și comandanții Legiunii de Jandarmi și Poliției orășenești, la acea dată se strânseseră cu chiu cu vai abia 53 de „solicitanți” din care: 15 bărbați, 16 femei și 20 de copii. Pentru acești oameni, la care se mai adăugaseră doi până la data de 14 martie 1945, prefectura cerea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]