1,783 matches
-
într-o cafenea sau în piața satului. Auditorii s-au deplasat pentru a-l asculta pe candidatul cu care au ceva în comun: este originar din același sat sau din aceeași regiune sau le este apropiat ideologic. Candidatul este un orator care trebuie să vorbească cu o voce puternică pentru că nu există microfon; în acest caz, nici nu se pune problema de a vorbi în șoaptă sau de a prezenta argumente complicate: scopul este realizarea unei unități imaginare a unui grup
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o conivență între el și auditoriu pentru că va fi ascultat de toți, prieteni, dușmani, indiferenți, iar ascultătorii nu s-au deplasat pentru a-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
iar ascultătorii nu s-au deplasat pentru a-l asculta. Publicul nu mai este o comunitate de ascultători voluntari care constituie un grup în fața unui orator, ci niște ascultători dispersați și anonimi față de care locutorul nu se poate erija în "orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța expunerilor de idei în avantajul dezbaterilor în care trebuie suscitată simpatia telespectatorilor
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Tipul de fenomen care, conform retoricii tradiționale, poate fi numit ethos apare atunci cînd, prin enunțarea sa, enunțiatorul își revelează personalitatea. Roland Barthes a pus în evidență caracteristica esențială a acestui ethos: " Este vorba de trăsăturile de caracter pe care oratorul trebuie să le arate auditoriului (sinceritatea contează prea puțin) pentru a face o bună impresie: sînt ariile sale preferate [...]. Oratorul enunță o informație și, în același timp, spune: eu sînt așa și nu altfel"23. Eficacitatea ethosului este determinată de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
personalitatea. Roland Barthes a pus în evidență caracteristica esențială a acestui ethos: " Este vorba de trăsăturile de caracter pe care oratorul trebuie să le arate auditoriului (sinceritatea contează prea puțin) pentru a face o bună impresie: sînt ariile sale preferate [...]. Oratorul enunță o informație și, în același timp, spune: eu sînt așa și nu altfel"23. Eficacitatea ethosului este determinată de faptul că el învăluie oarecum enunțarea fără să fie explicitat în enunț: Nu este vorba de afirmațiile măgulitoare pe care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunță o informație și, în același timp, spune: eu sînt așa și nu altfel"23. Eficacitatea ethosului este determinată de faptul că el învăluie oarecum enunțarea fără să fie explicitat în enunț: Nu este vorba de afirmațiile măgulitoare pe care oratorul le poate face la adresa propriei persoane în cadrul discursului său, afirmații care, dimpotrivă, riscă să rănească auditoriul, ci de aparența pe care i-o conferă debitul, intonația, călduroasă sau severă, alegerea cuvintelor și a argumentelor... [...] În calitate de sursă a enunțării, el este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a lui, sublimul e conceput ca un fenomen mistic, la a cărui putere „e greu, ba chiar cu neputință să te împotrivești”. Căci „sublimul, când izbucnește la timpul potrivit, sfarmă totul ca un trăsnet și arată dintr-o dată toată puterea oratorului”. Natura lui e dincolo de sfera inteligenței logice și puterea lui te ridică în extaz. Cu propriile-i cuvinte: „Sublimul nu convinge pe ascultători, ci i duce în extaz, căci miraculosul, cu uimirea ce o trezește, e mai presus întotdeauna de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
erau și pentru vii și pentru morți și te izbăveau de orice păcat, trecut, dar și viitor. Acestea aveau să fie vândute pe teritoriul arhiepiscopului Albrech de Magdeburg și Mainz de către călugărul dominican Johann Tetzel, un foarte bun predicator și orator. Efectul pe care îl observă preotul, predicatorul și în același timp vicarul Martin Luther este considerat de către acesta a fi dezastros pentru enoriași, motiv pentru care se opune vânzării de indulgențe și cere și arhiepiscopului să renunțe. Pentru a-și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nefericire, jalonează și în prezent o mare parte a actualității noastre poeticești. Lucian Blaga află un reper ce ne salvează de la inanitatea totală, la Bacovia, prizonier al altei epoci, admiră un simț rar al desenului, iar în Arghezi vede un orator de "reușite". Catalogare ce-i dă prilejul de a-și manifesta refuzul față de poezia lirică, una depresivă, de spovedanie și atmosferă, văduvită de un principiu liberator. Puritatea abstractă a poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care apar adesea în privința frazării în interpretarea muzicală l-au determinat pe Chopin să-și arate întreaga sa nemulțumire: „Îmi pare că cineva rostește, într-o limbă pe care n-o cunoaște, un discurs memorabil cu mare trudă, la care oratorul nu numai că nu respectă numărul corespunzător de silabe, ci chiar în mijlocul unui cuvânt face o cezură”. Dozarea fină a „cantității de expresie” și a naturii acesteia este o chestiune de gust și cultură stilistică a celor doi pianiști din cadrul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante cuvinte, încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata asupra operilor lui Shakespeare, insistând că început al unei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
a literaturii latine se diversifică genurile literare: poezie îLucretius- poetul filosof-Despre natura lucrurilor, Catullus, Vergilius-Eneida, Horatius, Ovidius, Ă proză îCaesar și Ciceroă, istoriografie (Nepos, Sallustius, Titus Livius). Personalitate plurivalentă (scrieri retorice, filosofice, scrisori), Cicero a rămas cunoscut ca un strălucit orator, mai ales în urma unui Exordium ex abrupto din discursul împotriva conspiratorului Catilina: “Până când, în sfârșit, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră? Cât timp nebunia asta a ta își va mai bate joc de noi? Până unde se va dezlănțui îndrăzneala
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
adică a influențării și schimbării, prin discurs, a opiniilor, credințelor, atitudinilor și comportamentelor oamenilor. Domeniile principale erau cel politic (discursul deliberativ), juridic (discursul forensic) și ceremonial (discursul epidictic). Căile principale prin care se urmărea producerea persuasiunii erau ethos-ul (credibilitatea oratorului), logos-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai preocupă de valori precum permanența, necum de frumos, ci de efecte. Criticismul privește, astfel, un discurs ca pe un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de (valori precum - adăugirea mea) permanența, necum de frumos. Este interesat de efecte. Privește un discurs ca pe un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său, acest lucru nu mai este valabil pentru cercetătorii a căror orientare empirică îi determină să verifice orice astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
astfel de "adevăr", înainte de a îi accepta valoarea ca atare. Substitut conceptual al ethos-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul său pe lista atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
-ului aristotelian, "credibilitatea comunicatorului" ("communicator credibility", în limba engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul său pe lista atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un fapt de primă importanță, specific perioadei din istoria metodologică a domeniului pe care tocmai
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
engleză) depindea, într-adevăr, așa cum verifică noii cercetători, de factori de competență (inteligența, în speță) și încredere în orator (caracter), însă cercetătorii empirici nu găsesc nici un motiv să alăture intențiile pozitive ale oratorului față de publicul său pe lista atributelor "credibilității oratorului", considerând că acest atribut este conținut logic de cel anterior, al caracterului. Dincolo de aceste amănunte, Griffin notează un fapt de primă importanță, specific perioadei din istoria metodologică a domeniului pe care tocmai o discutăm. Iată că cercetătorii empirici ai fenomenului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de sugestiv încât să îi permită criticului să sesizeze legătura dintre acest public implicat (de discurs - adăugirea mea) și o ideologie"193. În acest sens, consideră Black, criticul retoric "vede în publicul implicat de un discurs un model a ceea ce oratorul ar vrea că publicul său real să devină"194. Astfel, imaginea desemnată de "second persona", chiar dacă niciodată actualizată, rămâne, totuși, imaginea unei persoane și, în acest sens, încheie Black, poate fi evaluată din punct de vedere moral. Toate acestea, încă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
reinterpretează ușor neo-aristotelianismul - o analiză ghidată de spiritul și, de regulă, de litera textului aristotelian"203, așa cum îl înțelege Hill. Iată interpretarea sa. Forbes Hill declară că, în ce îl privește, "criticismul neo-aristotelian compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă a celor de mai sus este că "scopul criticismului (retoric - adăugirea mea) este acela de a descoperi dacă oratorul întreprinde cele mai bune alegeri, în cadrul inventarului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă a celor de mai sus este că "scopul criticismului (retoric - adăugirea mea) este acela de a descoperi dacă oratorul întreprinde cele mai bune alegeri, în cadrul inventarului respectiv (al Retoricii lui Aristotel - adăugirea mea) pentru a obține o decizie favorabilă, din partea unui public particular, într-o situație particulară"205. Prin urmare, criticul retoric nu este interesat de a descoperi dacă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întreprinde cele mai bune alegeri, în cadrul inventarului respectiv (al Retoricii lui Aristotel - adăugirea mea) pentru a obține o decizie favorabilă, din partea unui public particular, într-o situație particulară"205. Prin urmare, criticul retoric nu este interesat de a descoperi dacă oratorul a obținut, realmente, sau nu, acea "decizie favorabilă". Cum știm, zice Hill, practic, deciziile umane sunt adesea influențate de factori accidentali. Prin urmare, parcursul întreprinderii critice trebuie să urmeze următorul plan, consideră Hill: în primul rând, criticul neo-aristotelian trebuie să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rând, criticul neo-aristotelian trebuie să evidențieze, în linii mari, situația. Doi, el sau ea trebuie să identifice publicul particular al discursului și decizia cu care acesta se confruntă. Trei: criticul este responsabil, zice Hill, de evidențierea modalității concrete în care oratorul alege și dispune, în cadrul discursului, cei trei "factori persuasivi interrelaționați - logic, psihologic și caracteriologic"206. Și patru: criticul contrapune evaluarea sa criteriilor Retoricii aristoteliene. Acest plan de analiză critică al lui Forbes Hill, precum și noua sa interpretare a neo-aristotelianismului, exprimă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
respectiv a consolida convingeri, atitudini și comportamente umane. În schimb, Hill se concentrează, pentru prima dată, asupra acestei trăsături a definiției aristoteliene a retoricii trecute cu vederea, îndeobște, de către criticii retorici de până la el: evaluarea discursului presupune atenție în ce privește alegerile oratorului din cadrul arsenalului de "factori persuasivi" ("inventarul comprehensiv") care îi stau la îndemână, grație Retoricii aristoteliene. Ce înseamnă această deturnare a atenției critico-retorice înspre aspectul, neglijat în prealabil, al evaluării calității alegerilor întreprinse de orator în elaborarea actului său discursiv, în detrimentul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]