1,823 matches
-
a impus în critica literară prin cronicile publicate de-a lungul deceniilor în Frankfurter Allgemeine Zeitung și Die Zeit. În ultimii nouă ani, demența Allzheimer l-a redus la condiția unui invalid din a cărui memorie lexicul se ștersese complet. Oratorul își uitase limba nativă și nu mai știa să vorbească. Dar pentru locuitorii din Tübingen, Walter Jens rămîne o personalitate căreia nu este exclus ca în următorii ani edilii să-i ridice o statuie.
Retorul națiunii () [Corola-journal/Journalistic/3543_a_4868]
-
al Băncii Naționale, agent diplomatic, ministru și prim ministru și n’a greșit. Aceste posturi se pot împlini cuviincios și de oameni mediocri.” Orgoliul lui Lovinescu, ocolit de onoruri, nu se dezminte. Filipescu, în schimb, are vocație nu doar de orator, ci chiar de scriitor. Scriind despre el, Lovinescu însuși își redescoperă vocația de portretist: „cu capul rotund, cu înfăți- șare de boule-dogue iritat; cu ochii albaștri, adese bolovăniți, cu păr țepos, cu aere de plutonier în retragere cu mișcări retractate
Fiii risipitori by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4933_a_6258]
-
fragmentele aparținând naratorului îl caracterizează, nolens-volens, pe autor. Fără a confunda cele două instanțe, ar fi totuși o indulgență excesivă să ștergem orice responsabilitate din dreptul prozatorului cu numele trecut pe copertă. Am notat resursele de umor și expresivitate ale oratorilor de pe strada Salcâmilor. Să fie observatorul-narator mai dăruit în această privință? Nu s-ar zice: ,Doamna Spătaru se așeza în fața ferestrei ca în fața televizorului. Sau, mai corect, în fața televizorului ca în fața ferestrei, pentru că în această ordine se întâmplaseră lucrurile. Fereastra
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
considerabil în intensitate după moartea sa, când cei care l-au cunoscut țin să-i contureze pregnant făptura. Primul o face N. A. BOGDAN, în necrologul apărut la câteva zile după înmormântare, susținând că lumea Iașului îl remarcase mai întâi ca „orator iubit și popular” prin adunări electorale, unde trecea ca „vajnic adversar al junimiștilor”, după care Eminescu a văzut în el un talent „neinfluențat de valurile civilizației” și l-a dus la întrunirile literare de la „Junimea”. Menționează primul că datorită intervenției
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
direcție decît cea cuvenită stilului expresiv. Paradoxul este că, deși lipsiți de elocvență estetică, credincioșii au o putere de persuasiune care vine fie din contagiunea emoției directe, fie din soliditatea angrenajului logic căpătat în timp. Primii sînt mediumuri, ceilalți sînt oratori. Mathaeus face parte din a doua categorie. Să încheiem subliniind meritele Anei Irimescu în tălmăcirea unui text mai de nimeni știut în Europa.
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
al Afacerilor Interne, a vorbit, miercuri seară, la Realitatea Tv, despre rolul lui Adrian Năstase în cariera sa politică, viitorul președinte al României și ruperea USL. Oprea l-a descris pe Crin Antonescu drept "un om cu carismă, un bun orator" și "chiar ne-am simpatizat când eram în USL". "Vă fac o confidență. Cred că eram în decembrie și am participat la o discuție între Crin Antonescu și Victor Ponta. I-am spus lui Crin Antonescu: importantă este relația dintre
Antonescu a greșit, spune Gabriel Oprea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31138_a_32463]
-
de ranchiunile dominante ale comunismului francez, Bataille îndeplinește toate condițiile ca să fie considerat un autor expirat. Cînd citești cu cîtă ușurință declară, în Partea blestemată, că a descoperit legile generale ale economiei, nu poți să nu te gîndești la acei oratori din piețele publice, care, declamîndu-și inepțiile în fața trecătorilor, căutau să-i convingă că ideile lor vor răscoli lumea. Bataille nu a răscolit lumea, în schimb a scandalizat un public avid de apariții nerușinate. Cu el, francezii au dobîndit ce și-
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
Cei doi ani "rulați", în fața pavilionului 11, de tânărul încă îndrăgostit, visând la însănătoșirea jumătății sale, îi aduc în fața ochilor o colecție întreagă de demenți, cu o nebunie expresivă, așa zicând, garantată. După ce își sufocă ascultătorii cu tiradele lor delirante, oratorii se supără și își strigă unul altuia: "Taci odată, nebunule!". Scăpați din acest infern, tinerii ajung, în fine, pe "calea strâmtă a dreptei credințe". Secvențele întinse ale acestei faze religioase, împreună cu ironiile sancționând ipocrizia unor "păstori" ai Bisericii noastre, mă
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
sau senator, nemaiocupînd nici o demnitate publică în stat. Dar cuvîntul său, atunci cînd îl rostește, era temut și ascultat. În 1891, bolnav, moare la 74 de ani, pe masa de operație a unui spital parizian, uitat și sărăcit. Fusese un orator strălucit și un discurs al său mai important putea să creeze lesne un răscolitor cutremur parlamentar. Și asta nu numai în vremea sa de glorie de sub domnia lui Cuza Vodă ci și mult mai tîrziu, nimicindu-și efectiv, prin verbul
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Măcar ele să fi fost lecturate de toți înainte de sosirea Papei la noi, așa că chestie; dl. Radu zis Mischiu mai lăsînd la o parte poezeaua. Iar după aceea, să pună mîna, daca nu pe gramatică, măcar pe artă vorbirii sau oratorilor, oricare ar fi ei, nu musai latini... Că de unde nu e... În rest, dacă mi se dă voie să-mi imaginez și eu ce replică...; sau ce constatare ar face un roman de-al nostru, simplu; ...ce-ar zice, de
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
în 1857 și școlit, evident, la Roma (de unde se întoarce, în 1882, cu un doctorat în teologie), Bunea este un exemplar reprezentant al intelectualității române din Transilvania sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Probabil cel mai mare orator al românilor din Transilvania și primul istoric modern al Ardealului, el a trecut prematur la cele veșnice, înainte de împlinirea unei opere istoriografice care se anunța matură și temeinică. Pentru această operă va fi, de altfel, ales membru titular al Academiei Române
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
astăzi un izvor esențial pentru istoria politică și religioasă a românilor ardeleni din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea. Ceea ce se remarcă mai întâi, în această operă de tinerețe, sunt nu atât darurile istoricului, cât cele ale oratorului. Prin tipul de oratorie pe care îl practică Augustin Bunea, el se racordează deopotrivă la o tradiție ardeleană a discursului funebru (vezi Ioan Zoba din Vinț, Sicriul de aur), la școala literară latinizantă a lui Cipariu și la curentele tradiționale
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
în calitate de cititor, nu îl interesează de unde își ia scriitorul materia, ci doar ce face acesta cu ea, susține că nu are importanță dacă Augustin, Cellini, Rousseau sau Saint-Simon ar fi fost josnici și vanitoși (p. 223). Se adâncește în lectura Oratorului lui Cicero și își dă seama că, dacă l-ar fi citit cu câteva luni în urmă, ar fi putut insera în paginile personale referitoare la jocurile practicate de el în adolescență un citat despre petrecerile cu scoici și pietricele
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
politică. Voi continua să lupt, ca intelectual, pentru valorile în care cred și pentru asanarea spațiului public românesc. Voi acorda mereu sprijin și încredere Partidului Mișcarea Populară, al cărui fondator sunt, și Președintelui Traian Băsescu. Voi fi alături de ei că orator și susținător, atunci când mi-o vor cere, așa cum s-a întâmplat din vara lui 2012 încoace. În perioada următoare îmi voi dedică toată pasiunea și energia familiei și universității, și voi refuză orice apariție publică", se arată într-un mesaj
Papahagi spune adio PMP. Se retrage din politică by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32325_a_33650]
-
multă atenție fiecare figură importantă a textului, vom ajunge la concluzii sensibil diferite de cele clasicizate. Precedat, în această direcție, numai de N. Steinhardt, care a reabilitat lumea personajelor din O scrisoare pierdută, Gelu Negrea oferă o altă imagine a oratorului, a societății românești și a raporturilor aparent conflictuale dintre partea liberală și întregul nostru socio-istoric: Având în buzunar promisiunea Zoei (Ťfii zelos, asta nu-i cea din urmă Cameră!ť), binecuvântarea politică a lui Trahanache (Ťși așa zi, ai? d-
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
simpatizanți. Iar comunicatul pe aceeași temă a prefectului de Alba afirmă că fruntași PD (FSN), PL '93 și PAC erau însoțiți de circa 60 de membri și simpatizanți. Dacă aplicăm metoda lui Caragiale, media ar fi de 1000 și ceva.[...] "Oratori, ridicați-vă glasul! Gazetari, ascuțiți-vă pana! Caragiale e cu noi!" La 17 februarie 1991, în dezbaterea Regulamentului Camerei Deputaților, la spinoasa problemă a plății concediilor parlamentare, a fost citat un text parodic, publicat de Caragiale în Claponul (1877), prin
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
maiorescian. "Mi-e dor de el ca de o patrie" avea să mărturisească "țăranul țîfnos" Delavrancea într-o scrisoare în care face apologia lui "Titus Livius Maiorescu". Fără a scădea înaltul nivel apreciativ, criticul îl numește, la rîndu-i, pe venerabilul orator "cel mai strălucit al României contemporane". Desigur că nu am putut pune în această evocare a scriitorului de la a cărui naștere se împlinesc acum, în această lună, 145 de ani și alți 85 de ani de la moarte, decît o imagine
APRILIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14010_a_15335]
-
Cipariu nu este însă un denigrator al Blajului, ci un cronicar căruia nu-i plac jumătățile de măsură. De aceea, în altă epistolă, meritele culturale și naționale ale Blajului sunt înșirate într-o pledoarie avântată ce anunță forța persuasivă a oratorului: "Blajul are vinele sale; are și Sibiul, Bucureștii, Iașii, toți românii. Dar Blajul are și faptele sale la care se poate uita înapoi cu fală. Multe alte locuri din românime au și au avut de sute de ori mai multe
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
epistolierului prin dimensiunile pantagruelice ale poftei sale de viață și prin sfidarea conveniențelor etice, sunt alte două coordonate ale acestui "roman" existent in nuce în epistolarul lui Cipariu, cu veritabile pagini de literatură. Timotei Cipariu s-a ilustrat și ca orator. Cuvântările sale sunt ocazionale, rostite fiind de directorul de școală, de vicepreședintele "Astrei" și de membrul Dietei transilvane. Așadar, cuvântări școlare, culturale și politice. Elogiul școlilor din Blaj cu ocazia centenarului lor (1854), necesitatea educației și instrucției fetelor într-o
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
adaugă eu, în lumea fascinantă, dar plină de impostura a slujitorilor Thaliei. La fel și ceilalți actori prezenți - Dan Tudor (l-am reîntâlnit cu bucurie după ce ne văzusem la Montreal) și Silviu Biriș, care au vorbit cu îndemânarea lor de oratori profesioniști numai de bine de omul și criticul de teatru de excepție, care este Mihaela Dordea. Bucuria de a participa la acest eveniment cultural la care, din nefericire, a lipsit mass-media bucureșteana (chiar să fie de vină coincidență cu orele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a tânji: la ultima sa prelegere dânsul a afirmat amar că publicul îi aplaudă nu ideile, ci temperamentul. Era la Conservatorul din Moscova, unde a spus următoarele: «Aplauzele dumneavoastră se referă mai mult la cuvinte, decât la idei. Vă place oratorul, nu și ideologul». (Iar pentru Marinetti ideologul/ ideologia contau mult.) Plus că absența futuriștilor ruși cărora, vrândnevrând, el se văzuse nevoit să li se adreseze prin corespondență, a pus fruntașul futurismului occidental în situația ridiculă a unui comandat de oști
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Femeie” ? Dă încoa un leu și-o consulți cât vrei. Sub părul ondulat după urechi, fruntea albă, nasul mic și buzele arcuite, ochii senini și întreg obrazul lui Lică sclipeau satisfăcuți. Cu gesturi moi și expresive, frizerul era un mare orator, mai ales când discuta în oglindă cu propria lui imagine. Aveam cu el adesea colocvii care se transformau invariabil în monolog, deoarece cunoștințele lui Lică mă depășeau întotdeauna. „ ...Și, loco, ce poet avem ? E unul chelbos : vine des la mine
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Unul câte unul trecătorii se adunau în jurul lui Neculai. Având șapca împinsă la ceafă, magazionerul ieșea dintr-o cămăruță și, cu gura la urechi, își înfigea pântecul rotund în mulțime. - Arde-o, Neculai ! Îngroșând grămada, alți curioși făceau roată în jurul oratorului. Câte unul înălța gâtul pentru ca apoi, dumerit, să plece. Neculai povestea Facerea lumii. Intona apoi un cânticel despre fata „săracă, fără crezământ, hulită și orfană”... Abia când toți pustiiau locul, pleca și predicatorul, legănându-și fundul. Odată, după ce vorbise, Neculai
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
părerea corsicanilor, care se simțeau jigniți nu doar în mândria lor de oameni ai locului, dar și pentru că au fost vânduți ca o marfă. Între cei mai înflăcărați inamici ai tranzacției se afla și un bărbat arătos, inteligent și bun orator, care a profitat de momentul iscat pentru a ieși, cum se spune, la rampă. Lui plăcându-i să se afle în poziții avantajoase, nu doar ca imagine, ci și ca profit concret, material, bănesc. Acel personaj, numit Carlo Maria Buonaparte
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
iată modul cum se exprima asupra acestui punct un diplomat din veacul al XVII-lea, care cunoștea bine subiectul: "Cei mai mulți dintre marii seniori sunt mult mai potriviți pentru ambasadele "ceremonie" decât pentru negocieri. Într-o ambasadă a "obedienței", în care oratorul de ocazie rostește doar cuvântări la solemnitățile de botez sau de căsătorie, cu ocazia vreunui deces sau a vreunei nașteri, sau pentru a face jurăminte la încheierea vreunui tratat, iată în ce triumfă ei. S-au născut doar pentru complimente
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]