2,371 matches
-
și oferă îndrumări lui Ispirescu. Talentul oratoric îl aduce și la tribuna Ateneului Român, al cărui membru va deveni (1885). Ține aici două faimoase conferințe, Apocrifele în literatura română (1884), audiată, între alții, de Mihai Eminescu, și Originea alfabetului și ortografia română (1885). Conferențiază, în prezența regelui, la Societatea Geografică Română, unde a rostit conferința Nomenclatura utopică a județului Vâlcea (1885), șocantă prin noutatea unor puncte de vedere, astăzi pe deplin acceptate. A intrat astfel în polemică cu latinistul D.A. Sturdza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
cei trei îngeri, București, 1881; Legende talmudice și legende românești, București, 1882; Beiträge zur vergleichenden Sagen und Märchenkunde, București, 1883; Literatura populară română, București, 1883; ed. îngr. Mircea Anghelescu, București, 1983; Apocrifele în literatura română, București, 1883-1884; Originea alfabetului și ortografia română, București, 1885; Ilchester Lectures on Greeko-Slavonic Literature and its Relations to the Folk-Lore of Europe during the Middle Ages, Londra, 1887; Instrucțiunea în Englitera, București, 1893; Geschichte der rumänischen Literatur, în Grundriss der romanischen Philologie, II, Strasbourg, 1901; Studies
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
istoria românilor. O secțiune rezervată publicării de poezii și tradiții populare cu interes istoric, anunțată în prospect, nu a mai fost realizată. După plecarea lui Bălcescu în străinătate (1846), de editarea revistei se ocupă Laurian, ceea ce se resimte și în ortografia latinizată cu care sunt reproduse textele în ultimele două tomuri. Tot el a încercat, la Viena, în 1851, să continue tipărirea revistei într-o formă schimbată, dar nu a editat decât un volum și o fasciculă, cu circulație foarte restrânsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
lui B.: evocarea unor luptători pentru drepturile românilor transilvăneni - de la unii celebri, ca G. Barițiu, G. Bogdan-Duică, V. Goldiș și Al. Bogdan până la țărani modești, ca Nicolae Oprea - și cultivarea limbii în cadrul rubricii „Din dicționarul greșelilor noastre de limbă și ortografie”, apărută în revista „Societatea de mâine”. Portretele și evocările au apărut în volumul Morții vii (1938), nota comună surprinsă și reliefată de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
1 septembrie, 1949. La inspecție a participat iarăși (semi)analfabetul Buhuș alături de inginerul agronom Petru Ilinca, șeful Secției Agricole a Plășii Unțești. De data asta, procesul verbal a fost întocmit de către tov. inginer ce avea o caligrafie deosebită și o ortografie asemenea. Probabil tov. Gheorghe Buhuș, ce nu avea mai mult de patru clase primare, s-o fi învinețit de invidie văzând cum scrie SUBORDONATUL SĂU CU STUDII SUPERIOARE! Iată câteva pasaje din acest document ce scoate în evidență gravele abateri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorită politicii agresive practicate în favoarea partidului muncitoresc român (fost comunist, apoi viitor...comunist!), reiese dintr-un material informativ întocmit de către „plotoneriul de meliție” Alexandru Crețu ce activa în cadrul serviciului de la Murgeni. Iată ce scria acesta la vremea respectivă, cu o ortografie demnă de un bun serv al zicalei „de tip nou” ce circula pe atunci: „carte multă nu se cere/ să fii prost, să ai putere!” : „18 mart 1950. Informăm următoarele: în ziuoa de 12 Martei (sic!,n.a.) a avut loc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Darwin), s-a avut în vedere tot ceea ce putea ajuta progresului material și dezvoltării culturii în Transilvania. Dezbaterile filologice se raportau și ele la problema națională: Atanasie M. Marienescu o urmărea discutând semnificația numelui „latin”, iar periodicul o susținea prin ortografia sa latinizantă (criticată deja de Titu Maiorescu la 1868, în Limba română în jurnalele din Austria) și prin răspunsul lui Iosif Vulcan la adresa poziției maioresciene. Dar, înțelegând importanța unificării limbii literare, după 1884 T. va adopta ortografia Academiei Române. Până la 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
o susținea prin ortografia sa latinizantă (criticată deja de Titu Maiorescu la 1868, în Limba română în jurnalele din Austria) și prin răspunsul lui Iosif Vulcan la adresa poziției maioresciene. Dar, înțelegând importanța unificării limbii literare, după 1884 T. va adopta ortografia Academiei Române. Până la 1900 s-a publicat foarte puțină beletristică: versuri de Dimitrie Bolintineanu și Zaharia Boiu, stihuri inspirate de Războiul de Independență din 1877-1878, drama Constantin Brâcoveanu a lui D. Bolintineanu. O rubrică literară apărea târziu, cu doi-trei ani înainte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
probabil pentru prima oară într-un text românesc), relatarea domniei lui Iuga Vodă, o prețioasă completare privind organizarea Bisericii și a boieriilor moldovene, trei episoade referitoare la domnia lui Ștefan cel Mare ș.a. M. a intervenit și în topică, lexic, ortografie, realizând una dintre cele mai corecte versiuni ale cronicii lui Ureche, care a stat la baza unei ramuri de manuscrise și a fost utilizată de Miron Costin și de Nicolae Costin. SCRIERI: [Interpolări], în Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288179_a_289508]
-
al XIX-lea(eterogenă sub aspectul conținutului și cu disponibilitate exagerată spre zona traducerilor),când nu exista încă o conștiință precisă a specificității faptului literar,și-a deschis paginile în chip firesc celor mai diverse domenii ale culturii: istorie,filosofie,ortografie,pedagogie,arheologie etc.Pe măsura diferențierii fenomenului literar de fenomenul mai larg al culturii,în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea au apărut publicații reprezentative,al căror profil s-a conturat în funcție de orientarea estetetică a literaturii
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
tipărit cu litere chirilice, după modelul ziarului german "Leipziger Fama". În numărul următor care apare tot în iunie se aduce o modificare în titlu, acesta devenind "Fama Lipschii pentru Dația". Articolul cel mai important este cel al lui Rosetti, consacrat ortografiei românești, dovadă că se molipsise și el de preocupările filologice ale cărturarilor Școlii ardelene. Se pledează aici pentru utilizarea alfabetului latin, pe baza unui model ortografic propriu. Au apărut 7 numere. Ziarul a trezit un oarecare ecou în lumea literară
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sa. Se pot adică totdauna a se dezbate păreri, a se afla adevărul și între oameni pentru dorința adevărului să se formeze și mai strînse legăture. Tot ce nu poate primi Curierul este articole ce n-au nici o limbă, nici o ortografie, nici o grămatică. El de fiece român se roagă cu căciula în mînă să binevoiască să învețe carte, să învețe să scrie într-o limbă. El mai bine e mulțumit să aibă derîderi și batjocure bine scrise decât laude barbare. Să
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
frumoase și maiestuoase faleze. Pista de care am vorbit cotește însă spre interior, ducând în sat și dincolo de el. Satul se numește Narrowdean. Forma arhaică a numelui era Nerodene, și o impunătoare piatră kilometrică înfiptă pe țărm păstrează încă vechea ortografie a numelui. Cătunul e alcătuit din câteva străduțe, cu case de piatră, câteva vile cățărate pe povârnișuri și o unică prăvălie generală. Nu pot obține ziarul The Times și nici baterii pentru vlăguitul meu aparat de radio cu tranzistori, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
caracteristicile discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sale cu sclipiri de aur, care ne dădură pentru o clipă fiori. Primul subiect era scrierea unui text după dictare. Din care, am reținut.. doar propoziția: „Mă’c la moară, s’a’c un sac..” Cei mai mulți dintre noi, neștiind regulile ortografiei fonetice, fie, n-am pătruns înțelesul textului, ori, am scris greșit. Dar, „dictarea” de atunci n-am uitat-o niciodată. Atunci a fost prima și ultima oară, când l-am văzut pe profesorul Rizescu. În prima clasă, cât l-am
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
va vorbi mai târziu că despre un mijloc eficace prin care copilul ajunge de la în ceput să conștientizeze ceea ce face. În acest fel principiul învățării conștiente devenea de aplicație curentă într-una din activitățile esențiale ale copilului: învățarea cititscrisului. Simplificarea ortografiei românești, care avea să deschidă largi perspective metodei fonetice, îi va permite lui Creangă că împreună cu alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
August Treboniu Laurian (În colaborare cu I. Massim) Înțelegea să ducă lucrurile până la capăt. Dicționarul propriu-zis cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar“, În vederea marginalizării și, În final, a eliminării lor. În plus, Laurian adopta o ortografie etimologică, pentru a obliga cuvintele să semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cuprindea doar fondul latin; celelalte cuvinte erau reunite Într un „glosar“, În vederea marginalizării și, În final, a eliminării lor. În plus, Laurian adopta o ortografie etimologică, pentru a obliga cuvintele să semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
semene cât mai bine cu formele lor latine originare. Ortografia devenise o altă bătaie de cap pentru români. Cât timp au scris cu cirilice, lucrurile erau simple: fiecărui sunet Îi corespundea un semn, ca și astăzi În scrierea rusă: o ortografie 100% fonetică. Apoi, odată adoptat alfabetul latin, variantele s-au Înmulțit, oscilând Între tentația etimologismului și scrierea fonetică (aceasta din urmă cu unele excepții, caracterele latine acoperind mai puțin fidel gama completă a sunetelor limbii române decât cele cirilice). Până la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tovarășului Stalin, articolul cu titlul "Obraznic" (o lingvistă discuta originea termenului). Cu siguranță că o astfel de orânduire în paginație nu putea fi decât o aluzie, la rândul ei obraznică! Iar Graur se arată și mai parșiv: "în proiectul de ortografie al lui Graur se dau următoarele exemple de prescurtări: P.C.R., U.T.M. și I.C.A.S. (care se ocupă de strângerea gunoaielor), sugerându-se fără putință de tăgadă că toate cele trei prescurtări ar fi de același calibru. Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
oferite de restul frazei. În paranteză fie spus, textul atestă monotonie stilistică voită și "parcimonie" într-ale lexicului, cititorul fiind astfel determinat să accepte receptarea poveștii la nivelul de exprimare al eroilor. De la bun început, scriitorul a insistat asupra menținerii ortografiei cu â și cu apostrof dorință de care, evident, a trebuit să ținem seama; după cum se vede, până la un punct, erau anticipate deciziile Academiei... Am fost rugați, de asemenea, ca, în exercitarea atribuțiilor editoriale, să intervenim acolo unde lipsa exercițiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să spun că uneori așteptam cu sufletul la gură să citesc ce avusese de spus președintele. Adesea se întâmpla să nu aflu multe, deoarece scrisul lui Clinton este atât de greu de citit. Cel puțin el nu corecta greșelile de ortografie, așa cum obișnuia Jimmy Carter. Ca secretar de stat, am trimis ocazional ,,note nocturne" cu caracter ridicat de confidențialitate, numite astfel deoarece erau transmise la Casa Albă la sfârșitul zilei și erau ținute în afara sistemului normal de păstrare a documentelor (din
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
un factor declanșator sau agravant al situației. Carcteristici cognitive. În cadrul acestei etape de viață încep să se contureze diferențele în baza variabilei sex la nivelul unor abilități speciale și al randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea diferențe și în ceea ce privește erorile tipice. Băieții sunt mai înclinați să facă erori de rezolvare, în timp ce fetele pot cădea în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
după cum demonstrează studiul lui Mihail Dragomirescu, (Critica "științifică" și Eminescu 34. În cazul lui Vasile Lucaciu preot cu sufletul spre Blaj și Roma atitudinea este mai veche decât a lui Grama, găsindu-și izvoarele "în causa dezvoltării limbii și a ortografiei limbii române", proiect ortografic prezentat de Titu Maiorescu, în calitate de ministru, Academiei, în 8 aprilie 1880. Reacția "inteligenței române din Satu Mare" a fost evidentă și rapidă: în 23 aprilie 15 mai 1880 are loc o conferință la Homorod (în casa parohului
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ideologia Junimii era contrară "latiniștilor ardeleni", iar Titu Maiorescu "a căutat să desece toate micile greșeli ale acestora numai pentru ca curentul susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941, pp. 46-47). Însă el va recunoaște că ortografia fonetico-etimologică era "un amalgam al combinațiilor latinisto-pumnulene" dar că trebuie să vedem în stradiile culturale ardelene și "dragostea față de limba strămoșească" (Veche cultură românească în "Țara Bihariei", 1941, p. 76). 36 xxx Dr. Vasile Lucaciu. Luptător activ pentru unirea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]