1,547 matches
-
întoarce stomacul pe dos, dar, cu toate astea, am zâmbit, și atunci Marius s-a uitat la mine și mi-a zis La mulți ani, și apoi s-a uitat la mama și i-a zis că-i mulțumește pentru ospăț, dar acum să-i spună dacă vrea să cumpere umerașe sau nu, pentru că el trebuie să plece, pentru că n-a vândut mai nimic în ziua aia, și atunci mama a spus că bine, va cumpăra cinci umerașe și zece clești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
culorilor sale . Mergând spre Roma pentru a-și primi coroana imperială , Carol Magnul s-a oprit să cineze în aer liber la Sutri . Dar în ziua aceea Roland și mama sa nu mâncaseră nimic,astfel că dând, fără de veste, peste ospățul regal și văzând belșugul de merinde , Roland smulse ce putu din mâinile servitorilor și reuși să fugă cu toată împotrivirea lor . Împăratul , când i s-a povestit această întamplare , își aminti de o prevestire ce i s-a arătat în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
concert cântând o muzică minunată, iar celelalte dănțuiau în jurul lor. Când l-au văzut, doamnele au facut o hora în jurul lui, iar una dintre ele i-a vorbit cu glas dulce: “Cavalere, masa este pusă și a sosit timpul ca ospățul să înceapă” ; acestea au încetat dansul . Ele l-au condus, peste pajiste, la o masă care era așternută cu o țesătură de aur și pânzeturi subțiri, sub un boschet de trandafiri de damasc, situat lângă o fântână. Patru doamne care
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
subțiri, sub un boschet de trandafiri de damasc, situat lângă o fântână. Patru doamne care se aflau așezate aici s-au ridicat și l-au pus pe Rinaldo în fruntea mesei, într-un jilț încrustat cu mărgritare. A început un ospăț minunat; cu fripturi gustoase și vinuri pe cât de parfumate, pe atât de dulci, servite în cupe bătute cu pietre scumpe; apoi către sfârșit, o muzică de harfă și flaute se auzi în depărtare, iar una dintre doamne i-a șoptit
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-o plătești”, zise Roland; și apucând un lemn pe jumătate ars din foc îl aruncă în tâlhar lovindu-l în cap și lungindu-l fără viață pe podele. În mijlocul peșterii se afla o masă grea întrebuințată de către pirați la ospețele lor. Roland a ridicat-o și aruncat-o în ceata de bandiți care rămăsese strânsă ciucure către intrare. Jumătate din bandă a cătzut fără cunoștință la pământ, cu capetele sparte, ceilalți s-au retras târâș grăpiș. Lăsând vizuina cu tâlharii
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-o plătești”, zise Roland; și apucând un lemn pe jumătate ars din foc îl aruncă în tâlhar lovindu-l în cap și lungindu-l fără viață pe podele. În mijlocul peșterii se afla o masă grea întrebuințată de către pirați la ospețele lor. Roland a ridicat-o și aruncat-o în ceata de bandiți care rămăsese strânsă ciucure către intrare. Jumătate din bandă a cătzut fără cunoștință la pământ, cu capetele sparte, ceilalți s-au retras târâș grăpiș. Lăsând vizuina cu tâlharii
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
dacă ar mai fi continuat puțin jocul, dar vedeți că ei nu se așteptaseră la o asemenea lovitură printre tovarășii lor. Cloridan a intrat apoi la nefericitul Grillon al cărui cap atâtna moale pe pernă. El visa, se vede, la ospățul de la care tocmai se ridicase, căci în clipa când Cloridan i-a retezat capul, mult vin curse odată cu sângele său. Cei doi tineri mauri ar fi ajuns poate astfel în cortul lui Carol Magnul, dar știind că paladinii care-și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
era rupt. Poate că toată nenorocita asta de mașină era ruptă. * Trei fără zece în Shakespeare. Trei fără zece în bârlogul repetițiilor, cu două curse deja pierdute, cu respirația fierbinte a băuturii de la amiază și firimituri pe jos, căzute din ospățul timpului. Îmi beam berea tare care te moaie. Grasul meu amic Fat Paul îmi strecurase o hârtie de zece. Tocmai îmi vâram ce mai rămăsese din ea în Moneymaze, pocherul mecanic de lângă toaleta bărbaților, cu aerul ei sărat ca briza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tapiserie Aubusson în nuanțe pale. La capătul mesei erau puse farfurii și tacâmuri de argint, iar alături se aflau două sfeșnice cu câte trei brațe. A aprins lumânările, am ajutat-o să aducă de la bucătărie deliciile și s a pornit ospățul. Pe când stăteam la masa ca o boltă înstelată, privirile îmi călătoreau de la vitrinele cu vase de argint, luminate din interior, la foto grafia de pe mobila alăturată, în care Maestrul discuta vi sător cu un tânăr tibetan, iar de aici la
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
adevărată care este Hristos. Îndemnat de Irodiada, care plină de mânie, voia săl ucidă dar nu putea, Irod a poruncit totuși să-l prindă și să-l închidă pe Ioan în temniță. Sosind ziua sa de naștere, Irod a făcut ospăț mare. La acesta, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat și a plăcut lui Irod și celor ce erau cu el la mese. Acesta i-a făgăduit, amețit de băutură, că-i va da orice îi va cere, până chiar la jumătate
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
luni să fie gata cântul I Limba română are cantitate. Horaz tratat ca Homer O Mercur, cu al cărui învăț deprinsul Amphion urni după cântec și stânca Și tu, liră-mi, care cu foc din șapte Coarde suna-vei. Templele, ospețele mari răsfeți tu Cânt la care neînduplecata Lide Plece-și urechea Ich brauche ein Lexicon zu Homer [2] 2292 Să cumpăr pe Tacit - juxta linea și să-l iau cu mine. Lecții de latină [3] 2257 Cumpăr Biblia în toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
bună ca să-ți plasezi în redacție ciracii dumitale favoriți! Asta înseamnă că ne-ai mîncat banii! Ne-ai tras pe sfoară! Dar Bogdan-Pitești - care cu banii nemților cumpărase tablouri plătite galantonește lui Luchian, Pătrașcu, Ressu, Iser sau îi cheltuise în ospățuri princiare, sau trimisese lui Alexandru Macedonski, poet famelic împovărat cu o casă de copii, curcani fripți plini cu napoleoni de aur! - V-am mîncat banii, e adevărat, dar nu v-am tras pe sfoară! Căci cum v-ați închipuit dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aceasta,însă, numărul potențialilor musafiri va fi mai mare decât al ulteriorilor. Era vorba de invitații, la stropirea cu șampanie, a atât de așteptatei construcții, care, în sfârșit, căpătase înfățișare concretă, semănând, leit, cu cea din vis. Și, masa inaugurală, ospățul, după expresia unora, destrăbălarea, după a altora, a început. Cu trenchi, cu mulți ani trăiască, cu să te simți fericit în acest minuscul și cochet paradis, și, cu câte și mai câte.... Muzica - muzică! Bunul augur - bun augur! Pofta - poftă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai multe ori până când, În cele din urmă, se hotărî să Îl servească. Poetul goli cupa dintr-o sorbire. Cecco Angiolieri i se adresă primul, apostrofându-l cu obișnuitul său ton zeflemitor. — Ei bine, până la urmă, ai Început lucrul la Ospățul acela al dumitale? Acea sumă a Înțelepciunii despre care ne-ai vorbit? Dante ceru din nou să i se umple cupa. După ce cruciatul execută comanda, poetul o luă cu amândouă mâinile, rămânând nemișcat În acea poziție, cu buzele strânse. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a fost dat să văd ziua când cele ce trebuiau împlinite s-au făptuit și pretutindeni în deșert, la multe ceasuri depărtare, jur-împrejur, șacalii adulmecă văzduhul încremenit, apoi se pornesc să alerge, cu pași mici și plini de sârguință, către ospățul de stârv care-i așteaptă. Am învins! Îmi înalț brațele către cerul mai blând, o umbră violetă începe să se deslușească în zare, o, nopți ale Europei, o, patrie, copilărie, de ce trebuie să plâng în ceasul biruinței?! A mișcat, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
roman; 2004 ed. Timpul 4 * Tusea măgărească; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * Vițelul privit de departe; roman; 2005 ed. Ars Longa 6 * Feriți linia trec proști fără oprire -; proză scurtă; 2006 Ars Longa 7 * Alba-neagra; roman; 2007Ars Longa 7 * Ospăț cu rădăcini de mit; roman; 2007 Ars Longa 8 * Miracolele de la Glodeni; roman; 2008 Ars Longa 9 * Calendele măgarilor; proză scurtă; Ars Longa 2008 10 * La pas prin mările sudului; roman; ed. Cronica 2009 11 * Ping-pong cu mingea de cârpă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
scoabe, desfăcute larg, atrocități cu membrele smulse rânjind lasciv la aparatele de fotografiat. Pe jos era o saltea acoperită cu straturi succesive de sânge. O mulțime de gândaci și muște decorau crusta deasă și multe gângănii rămăseseră prinse în capcana ospățului împins până la moarte. Pe peretele din fund erau fixate în piuneze fotografii color, parcă smulse din cărți de anatomie: prim-planuri cu organe bolnave, mustind de sânge și puroi. Podeaua era plină de urme de pete de sânge împroșcat. Lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fărâmituri; fărâmituri de afecțiune, fărâmituri de glorie, fărâmituri de putere. Îmi venea să-mi zic: Bravo, Daniel Petric, te felicit. Ai reușit să ajungi un nimic. Nu ești decât un bufon al minciunii, căruia i se aruncă fărâmituri de la marele ospăț al vieții, la care alții, mai dotați, cu un egoism mai viguros sau cu ambiții mai îndrăznețe, își satisfac toate poftele. În fața pescarilor mă purtam ca o zdreanță. Și nici măcar pe Mopsul nu îndrăzneam să-l trimit în fundul iadului. Singurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu iuțeala celei mai repezi lănci. Tatăl tatălui meu se plimba într-un câmp pustiu, după seceriș. Era preot tânăr și se închina Zeului Apelor. Departe, în marginea câmpului, erau câțiva oameni care-și frigeau o capră, pregătindu-se de ospăț. La vreo cincizeci de pași de tatăl tatălui meu, stâlpul de foc a căzut din cer și s-a înfipt în câmp. Tatăl tatălui meu s-a prăbușit la pământ, izbit de tăria unui vânt care s-a iscat din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
nu se mai aflase niciodată Într-o sală În care sentimentul „succesului“ să fie atât de palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea pe Elizabeth Robins, cu care vorbise În antract, care lăudase cu curaj jocul rivalei sale și pe care o văzuse la sfârșit părăsind În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
adus. O brațelor, brațelor, Unde v-ați dus? {EminescuOpIV 400} CĂTRE MERCUR Horațiu, Ode, III, O Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cîntecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică - Nu c-altdată, fără de grai - o spune-mi Cântul, cărui ne-nduplecata Lyde-i Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar ne-ngăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a Soțului patemi. Tigri după
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
încet și expresiv). l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească Pe-a lui umeri plete cad. Astfel șade trist și rece La ospățul luminat Din domnescul lui palat, Cu priviri crunte și rece Cu-ochiul negru înfundat. Fața palidă și tristă, Manta-i neagră pe-umeri tari, Fața spână, ochii mari - Astfel trece în revistă Pe boierii lui cei mari. {EminescuOpIV 477} Ici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe Lisandra, chiar dacă nu erai așa de frumoasă, da iată ce gospodină bună ai ajuns și te faci că nu vezi când eu mai calc pe de-alăturea! Știu și eu! Așa o fi dacă zici tu, Ghiță-hăi! Urma un ospăț așa cum numai olarii știu să facă, iar bunica Ileana se pricepea de minune să planifice și să lege aceste petreceri de anumite zile care erau, fie sărbători religioase, fie că aveau musafiri sau se nimereau rude ori prieteni de-ai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
din prima. Gazda o invitase la cheful pe care îl pregătiseră chiar în seara venirii lui, nu fiindcă Godun adunase un „harap“ de pe drum, ci pentru că așa petreceau înaintea Anului Nou. La noi, asta ține douăsprezece zile, spusese în plin ospăț, doar ca să zică ceva, și atunci femeia îl întrebase: — Tu nu ești musulman? — Ba da, sunt zartosht, dar nici ea și nici ceilalți de la masă nu știau ce înseamnă asta. — Doar nu crezi c-am citit Coranul, fiindcă nici creștină
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Godun îi deschisese ușa mansardei, fusese luat de leșin, ca și cum ar fi stat deasupra unei prăpăstii: era o cutie ca de instrument muzical, lambrisată cu fag, cu pereții presărați cu tablouri. Dar se asemănau prin ceva: Godun prefera scenele de ospăț și naturile statice și tot astea îi plăceau și lui. Doar că gazda își împânzise cu cópii de bâlci fiecare locșor și, când se așezase, avusese impresia că vânatul, vasele cu flori și toți peștii au să-i cadă în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]