1,525 matches
-
un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană, inclusiv bătrânul maestru al viorii și o echipă de dansuri folclorice. În ziua Z, pe motonavă, pentru supervizare, se aflau subsemnatul și șeful serviciului transporturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fragezi, parfumați și mustoși. Cum fiecare casă sau instituție avea o zonă "protejată" împotriva atacurilor chimice (la ambasadă, o cameră cu ferestrele dublate cu folii de plastic), ne-am luat farfuriile și am coborât în beci pentru a ne continua ospățul. A treia alarmă am trăit-o într-un hotel din Tel-Aviv, în ultima noapte dinaintea plecării. Fusese dorința poetului Adrian Dohotaru de a petrece ultima noapte în "Țara Sfântă", pe malul marii, în compania lunii și a valurilor (de reținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Ne-a adus tot felul de aperitive excelente, unele pregătite după rețetele de "acasă". La plecarea ultimului client, s-a grăbit să închidă localul, a lăsat o singură lumină aprinsă în colțul unde ne așezasem strategic noi și a început ospățul gastronomic, spiritual și vocal. Spiess și patronul și-au adus aminte de anii studenției, de profesori, de colegi, de momentele vesele ale carierei, și apoi, luați de amintiri și de atmosfera plăcută creată, și-au dat drumul la voci, solo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și chipurile oamenilor așezați acolo, contaminându-se de animația jocului de lumini și umbre de sub fabulosul frunziș mișcător, fără Îndoială exagerată de aceeași predispoziție spre o comemorare pătimașă, de permanentă revenire, care mă face Întotdeauna să abordez acea masă de ospăț din exterior, din inima parcului - nu dinspre casă - de parcă, pentru a se Întoarce acolo, mintea ar fi spăsită ca un fiu risipitor, gata să leșine de emoție. Printr-o prismă tremurătoare, deslușesc trăsăturile unor rubedenii și ale unor cunoscuți, buze
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
vrăjmași. În spătăria Cetății Suceava, o sală mare cu ogive, chei de boltă, pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință". Boierii, în straie de sărbătoare, cu anterie și bărbi după datină bizantină; cei tineri, cu scurte, rași după nărav talian; toți mustăcioși, cu plete unse cu unt; nu puțini, legați cu feși, însemnați în bătălie cum șade bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
picioarele tale, depun biata mea inimă însângerată de iubire... Maria, îmbujorată, zâmbește și-l mustră în șoaptă: Inegalabilul meu Domn s-a cam întrecut din "împărtășanie". Ștefane, șăzi binișor... Se uită lumea la noi... Să ne veselim! De aceea, după ospăț, te îmbraci cât mai simplu, fără podoabe. Coborâm în târg și ciocnim și cu poporul Sucevei. Încingem o horă, de la vlădică la opincă. Eu? Ce să caut acolo în cârd cu prostimea? șoptește ea înțepată. Maria, ești "Doamna țării"! șoptește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pribegia. Alt drum, altă suferință. Urmașii împăraților Bizanțului, cerșetori pe la curțile principilor Europei. Am muncit totuși, ne-am câștigat pâinea, eram învățători. Da, da. Eram servitorii ducilor și-ai conților, de multe ori niște mocofani analfabeți ce se făleau pe la ospețe că au în slujbă, pe cheltuiala lor -, "rămășițele împăraților bizantini". Îți amintești cum se uitau la noi, cum ne pipăiau de parcă am fi fost cine știe ce animale curioase, exotice, nemaivăzute?... Ești nedreaptă. Au fost și oameni buni. Mai sunt oameni buni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nemărginită prețuire", spune el ironic, cu solemnitate, dăruiește "Măritului Stephanus Woyevodae Moldoviensis, qui tautum bellum contra infides turco, un val de purpură aurită, să-și croiască Măria sa o hlamidă pe care s-o poarte în măreție, cu sănătate, la marele ospăț al izbânzii, la ceremonii, la balurile de la Curte..." Ștefan pipăie pânza, o netezește cu palma, în admirație: E aur! Aur curat! Fantastic! Ce încântare! La "balurile de la Curte", în hlamida regală, "il pazzo valacho" va sfârteca inimile domnițelor, ale jupânițelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dreptul boierului, ca el să facă începătura fecioarelor mirese, ca stăpân și binefăcător cu dar, la nunțile aflătoare pe moșia sa. Alexa se cioșmolește de pe un picior pe altul: S-avem iertare... Eu... eu m-am aflat de față la ospățul acela. Dumnealui boier Tilihoi a cam făcut-o de oaie... A nesocotit pravila cea nouă... După ce a băut peste măsură, l-a însemnat pe mire cu biciul pentru că se răzvrătise împotriva datinii, iar pe mireasă a răstignit-o pe masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-mi dau palme! Și într-o zi de Sântă-Măria Mare țin minte -, se făcuse slujbă mare la biserica Mirăuților, am legănat și racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou să ne meargă bine. Măria sa ne-a pohtit la mare ospăț în Cetatea Sucevei. "De astăzi, în Țara Moldovei vor domni Cinstea, Pravila, Dreptatea! a răcnit Diavolul blond. De mâine chiar, încep Scaunele de judecată pentru înturnarea ocinilor hrăpite samavolnic!! Cine nu-i cu mine, e împotriva Moldovei!! Alegeți!!"... Ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zi, poate, ne vom afla și noi odihna... Maria, în lumina tremurătoare a lumânărilor, privește fascinată reflexele rubinii din pocalul cu vin. Șoptește obsedată: Da, Ștefane... ne vom afla odihna... Îți amintești, Ștefane, de nunta noastră? Îți amintești?... La sfârșitul ospățului, după datina voastră -, am băut cu toți nuntașii "paharul de Cale Albă"... Să ne fie " Calea" dreaptă, șoptește Ștefan cufundându-se cu privirea dincolo de coline, în primele raze ale răsăritului. Maria, cu ochii mari, fascinată, cu o stranie bucurie: Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turci, pe tătari și pe unguri."( Și pe polonezi adăugăm noi) Wapowski cronicar polonez, Jurământul de credință de la Colomeea * "Fost-au acestu Ștefan Vodă om nu mare de statu, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâia fără județu. Altminterea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său îl știia a-l acoperi și unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de o jumătate de veac), dintre care doar câteva au fost deschise și folosite. Și după toate aparențele vor rămâne, rezistând cu succes timpului, ca și până acum: invincibilă falangă a precarității astuțioase; încât n-ar fi exclus ca la ospățul de înviere să ne servim tot de scobitorile „Sun”! * Pe la sfârșitul anilor ’70 am scris și am publicat o carte (la care țin) intitulată Spațiul în literatură. O carte despre spațiul deschis, dar mai ales despre spațiul închis, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
semne-n stele, Ape mari și vremuri grele, Și bate puternic vântul De cutremura Pământul, Valurile marilor Azi răsună-ngrozitor, Domnul vrea să Se răzbune, Că nu facem fapte bune, Nu ne mai poate rabdă, Că lucrăm Duminică, Celelalte sărbători Ospețe, beții și hori. Noi tot bine așteptăm, De la râu nu ne-nturnăm, Nici un ceas pentru Iisus Că să ne rugăm n-am pus Și-auzim din depărtare Ape mari, cutremur mare, Multe sate s-au-necat, Orașe s-au scufundat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
serii am putut vizita mica localitate, Plaza de Armas, catedrala colorată, Muzeul regional și Mercado, cu a sa Feria de artesania Târgul de artizanat, admirând minunatele obiecte din lână, piele, lemn, piatră și metal. Seara am participat la un inedit ospăț, unde ni s-a servit "curanto", specialitate pe bază de carne de vită, porc și pasăre și fructe de mare, puse într-o groapă acoperită cu pietre încinse în foc. Am savurat-o acompaniați de "milcao" turte din cartofi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
un "capitalist" icre negre, icre roșii, icre de știucă, morun, calcan, salam de Sibiu, afumături, brânzeturi în coajă de brad, mesteacăn, tei și ce-o mai fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană, inclusiv bătrânul maestru al viorii și o echipă de dansuri folclorice. În ziua Z, pe motonavă, pentru supervizare, se aflau subsemnatul și șeful serviciului transporturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Bibl. Soc. nr. 90, 1909; La un han odată, Buc., 1911; Neguri, Bibl. Lumina, nr. 21 (1911); Un singuratic, Buc. Bibl. Lumina nr. 5; Chilia dragostei, Buc., 1913; Fetița doctorului, Buc., Minerva, 1914; Fântâna balaurului, povestiri din război, București C.R.; Ospățul, Buc., Casa Șc. 1921; În întuneric, piesă, repr. T.N. st. 1918/19. VASILE CIUREA Încheind, în 1961, studiile universitare, m-am oferit să conduc pe cel mai iubit profesor al nostru, ardeleanul Alexandru Husar, într-o escapadă prin zona Fălticeni
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
șleahtă de cumetri și nași să taie și să spânzure în noua orânduire, „să ducă o viață de lux și, totodată, să cumpere pe nimic proprietatea publică” (alt citat). Capitalismul românesc e ca o nuntă la țară. Sau ca un ospăț de botez. Botezul noii societăți... Botezul sau nunta cu dar! O nuntă însă care se termină cu beție și viol, ca într-un film de Lucian Pintilie. La țară sau mai bine zis la mahala. Așa era, de fapt, și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a cui este; nice de sineți se auzia, de trăsnetul puștelor" (imagini de învălmășeală). Darul lui Ureche e portretul moral, concis, xilografic: "Era acest Ștefan-Vodă om nu mare la stat, mânios, și degrabă vărsa sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omora fără județ. Era întreg la minte, nelenevos, și lucrul seu știa să-l acopere; și unde nu cugetai, acolo îl aflai. La lucruri de răsboae meșter: unde era nevoie, însuși se vâra, ca văzîndu-l ai sei să nu se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Capitolul VI ÎNTEMEIEREA PROZEI. ÎNTÎII UMORIȘTI CONSTANTIN NEGRUZZI Activitatea poetică a lui C. Negruzzi (1808-1868) e redusă și palidă. Aprodul Purice, "anecdot istoric", se remarcă prin multicoloarea câte unui detaliu. Din Marșul lui Dragoș se poate reține un tablou de ospăț: Optzeci de oi despoaie Vitezii se așează Și prin frigări le pun; Pe lîng-un mare foc De surle, de cimpoaie Și Dragoș ospetează Pădurile răsun. Cu dânșii launloc. Melancolia e aproape o traducere după Legouvé, "roata norocului" din Reverii un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
păstori, de haiduci hărțăgoși, și ne-a dat un Homer oieresc, ieșit parcă de la stână. De altminteri imaginile pastorale sunt realmente în Homer. G. Murnu le-a făcut numai traco-getice, le-a țărănizat. Toate priveliștile cu vite, cu turme, cu ospețe sunt de un specific românesc izbitor. Traducătorul a știut să dea firesc hexametrului. În hexametru își latră furia, țărănește, Ahile, Nestor vorbește ardelenește-popește și se îmbracă aproape ca un țăran, cu veșmânt mițos, încălțîndu-se cu opinci. Priam își ține sculele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a Hanului-Ancuței (tentativă de pivniță pentru rafinați), precum și Pravila în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poate s-or duce doi cu ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și-atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de toate; poate-am să uit nevasta și vinul acru, poate... Ei, poate la ospețe nu vei mai fi monarh - E toamnă. Bea cotnarul din cupă, Taliarh. ILARIE VORONCA Considerat imagist, Ilarie Voronca nu e și el decât un extatic al voluptății și un evocator de materii excitante pentru simțuri: păduri, saltele de paie, rufărie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
7-8. nov.-dec.; p. 512-515. ă...îRecepția critică a lui G. Călinescu e senzualistă și rezolvarea ei se produce într-o sentință imagistică, de o plasticitate izbitoare. ă...î Când sfârșești însă de citit Compendiul, ești sătul ca după un ospăț la care te-ai înfruptat din toate bunătățile. Nu mai încape nici o îndoială: G. Călinescu este un mare critic. Observațiile ce le ai de făcut pălesc în fața strălucitului spectacol la care ai asistat. Chiar dacă nu ești de acord cu metoda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
moșie, e, la urma urmei, un țăran, stăpân însă și bogat, departe de influența fanariotă a capitalei. Viața lui, în adevăr, e patriarhală. 1 Teatru, III, p. 987. 2 Scrieri, I, p. 344 ăScrisoarea XXXIIÎ. Toată plăcerea lui stă în ospețele cu prietenii de primprejur și, presupun, în vânat și citirea psaltirii și a Vieții sfinților. El își bate joc din toată inima de "noutăți", fără însă a lupta împotriva lor: "... mă pot giura pe cei patruzeci de sfinți părinți de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]