1,368 matches
-
la ceas. Era abia trei. Cu ajutorul unui somnifer, am readormit și, de data aceasta, am visat ceva foarte încîlcit. Locuiam, încă, pe Bulevardul Eroilor și mă dusesem să beau un ceai la barul din stația de metrou. Când a venit ospătarul să ia comanda, s-a revărsat de pe scară un furnicar de călători, gălăgios și, oarecum, agresiv, care nu se mai sfârșea. M-a cuprins o spaimă teribilă. Ceea ce vedeam prin geamul barului mi se părea monstruos. Am luat-o la
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
iepuraș curios, fără să-mi ceară voie. Este un restaurant pe placul meu, cu băuturi spirtoase de toate soiurile iar mâncăruri... de care îți trec prin minte! Amplasat într-un demisol elegant, echipat, dotat și împodobit cu mochete înflorate și ospătari stilați, mai mult lung decât lat, totuși nu era de nasul unor studenți amărâți ca noi, dar Edy, tocmai primise bani de acasă și ținea neapărat să o cunoască mai bine pe Giulia, verișoara altui amic, Doru. De fapt o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în stilul lui caracteristic, cu apropouri directe și declarații diluate: - Ce aș mai bea, măcar o baterie.. două... și aș mânca o friptură ca lumea! Începuseră să ni se răscolească mațele și scoteau niște ghiorțăituri de s-au speriat și ospătarii, specie.... specială care nu se sperie așa ușor; el nu știa că aranjasem treaba! În orice caz, a rămas cu gura căscată când a văzut portofelul bine garnisit al prietenei Guliei, care mi-a șoptit când a putut, - Ai grijă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în surdină și pereți izolați la orice descărcare fonică neașteptată... tocmai ce ne trebuie! Apartamentul este aproape... colea în Drumul Taberei la marginea și prin hârtoapele Bucureștilor; luăm un taxi, mai am niște bani rămași, ascunși de ochii vigilenți ai ospătarilor ! - Nu! - hotărăște Giulia, spre surprinderea mea, mergem la mine, stau lângă Cișmigiu, ne rămân astfel banii; mai luăm ceva... poate te văd săturat odată de alcool; ne și plimbăm puțin pe jos, luăm tot aerul fiindcă o să avem mare nevoie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
MARȚI LA PRÎNZ LA HOTEL MONTANA ȚI-AM IERTAT TOTUL TATA, și cum a fost nevoie de un escadron Întreg din Guardia Civil ca să-i Împrăștie pe cei opt sute de tineri strânși În fața hotelului. Dar Paco al nostru, care era ospătar la pensiunea Luarca, n-avea vreun tată care să-l ierte, nici nu făcuse ceva pentru care să fie iertat. Avea două surori mai mari, cameriste la Luarca - Își găsiseră posturile astea pentru că veneau din același sat ca și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și simplu sar din pix), nu se-nțelege precis de ce șușoteau, dar se presupune că de bucurie, bucurîndu-se ca niște copile de armonia spectacolului la care le era dat să asiste și la care nu mai asistaseră niciodată cu șoferi, ospătari și bodyguarzi profund religioși avînd În vedere locul unde se aflau, peste două sute de oameni profund religioși Îmbrăcați numai În „smoking cu papion, evocînd parcă o secvență dintr-un film de Nikita Mihalkov”, Zboară cocorii, datorită faptului că erau cinefili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de câteva ori și se pune pe râs. După un timp se oprește monologând: <Beți criță> am văzut; <Beți turtă> de asemenea, dar <Beți lapte> niciodată. Cu siguranță că cineva a vrut să facă o glumă”. „Un consumator observă că ospătarul servește cu băutură pe un cetățean care se plimba în fața restaurantului. La dumneavoastră se poate servi și pe stradă? Nu, nu se poate, dar dânsul este o excepție. S-a jurat acasă că nu mai pune piciorul în restaurant”. „Un
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care se plimba în fața restaurantului. La dumneavoastră se poate servi și pe stradă? Nu, nu se poate, dar dânsul este o excepție. S-a jurat acasă că nu mai pune piciorul în restaurant”. „Un elev practicant, aspirant la calitatea de ospătar, primise sarcina să numere în fiecare zi sticlele cu vin din depozitul restaurantului. Responsabilul localului observă de câteva ori că practicantul său numără până la 500, apoi renunță. Contrariat, îl admonestează: Ce înseamnă asta, tinere? De ce nu termini de numărat? Simplu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
câteva ori că practicantul său numără până la 500, apoi renunță. Contrariat, îl admonestează: Ce înseamnă asta, tinere? De ce nu termini de numărat? Simplu, tovarășe responsabil! Dacă până la 500 nu lipsește nici una, credeți că există motive să lipsească tocmai din celelalte?!... „Ospătar! Două sticle cu vin. Alb sau negru? Dar... ce te privește pe dumneata?” „Carevasăzică, vin aveți, must aveți, pastramă aveți, mămăliguță aveți, mujdei așijderea! Fii sincer: cu care inspector mă confunzi?” „Vreau să beau un vin veritabil, așa că îți dau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aveți, pastramă aveți, mămăliguță aveți, mujdei așijderea! Fii sincer: cu care inspector mă confunzi?” „Vreau să beau un vin veritabil, așa că îți dau bacșișul înainte și acum te rog să-mi spui cinstit ce-mi recomanzi? -Alt restaurant!” „ Ascultă, tovarășe ospătar, urlă un client, asta numești dumneata vin de Târnave? -Categoric: de la prima sorbitură v-ați și enervat!” „ Ați achitat vinul, dar chelnerul? -N-am consumat așa ceva.” „Doriți un vin de 18 sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Fir-ar să fie, am navigat 25 de ani prin vin fără să am habar!” „Tovarășe dragă, eu ți-am cerut o Grasă de Cotnari, iar dumneata mi-ai adus o Fetească de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la masa vecină. -Sânteți și dumneavoastră din corpul de control al centralei?” „Un ins iese din cramă cam cherchelit și se adresează unui trecător: Fiți amabil, ce
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fată nu s-ar plictisi în preajma unor asemena oaspeți: veseli, spirituali, plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră hangiță. Apropo. Te supără faptul că te apelăm cu numele de Hangiță? Nu. Dar aici clienții sunt obișnuiți să ne zică ospătar sau chelner. Ei. Aici i-aici, scumpa noastră hangiță. Apoi soațele vechilor hangii se cheamau hangițe. Și nu știu cum, da’ tare mai erau frumoase!!! Ai fi stat zile în șir să bei vinul adus de ele și să le privești... Așa că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de ce nu înțelegi? Gura i se umplu de salivă, îmi plouă și în gură, mormăi, apoi apucă paharul și luă două guri zdravene. Nici nu simți vreo arsură pe gât. - Mulțumesc. Și gândi instantaneu iată că Magicianul poate fi și ospătar, și chiar unul foarte bun, a nimerit exact cantitatea necesară de alcool, dacă pui prea puțin nu e bine, vin cuburile astea nesuferite și diluează băutura, pierzi adevăratul gust. 11 Capul i se roti către peretele pe care stătea atârnat
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ar putea să extragă din mlaștina unor gânduri infecte o astfel de metaforă. Aruncă din nou ochii pe prima pagină. Era anunțată moartea violent a unui polițist. Un detectiv (poate chiar Detectivul, nu?) care fusese într-un bar, ascultase muzică (ospătarul declarase că nu vorbise cu nimeni, băuse vin roșu și ascultase gânditor programul unui saxofonist care cânta acolo de multă vreme, cu mare success, de altfel), după care plecase. Spre propria moarte. Arma crimei - o bâtă de baseball. Criminalul era
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
-l ducă acasă în strada Argintari. Birjarul apucă pe calea Griviței, lată, murdară și gălăgioasă, cu fel de fel de magazine, în fața cărora vânzătorii se războiau cu trecătorii șovăitori să-i facă negreșit clienți, cu zeci de hoteluri, hanuri și ospătarii menite să adăpostească scump și prost pe călătorii pe care Gara de Nord îi vărsa capitalei, mereu alții, și mereu mai mulți. Pe trotuarele largi se vânzolea o lume pestriță într-un amestec oriental: muncitori și funcționari, apoi țărani umblând în grupuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
aveai decât, mesele erau așezate în semicerc, ca în teatrele vechilor greci. Și tot așa, oamenii purtau măști, veniseră cu gândul să se veselească și se străduiau să facă asta cu orice preț. Bărbații gesticulau, femeile râdeau, încurajându-i. Câțiva ospătari strângeau paharele goale și scrumierele pline, pe tunicile lor albe se învârteau culorile curcubeului. Vocile se adunau deasupra, în punctul de fugă, apoi se reîntorceau, ca un năvod. Pescarul de oameni se legăna, atârnat de cupolă, ca un glob rotitor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-i schimbă rânjetul, pe ea nu poți s-o ademenești cu plicuri. E, cum s-ar zice, un fel de onorariu, dar, cum pe ușă nu scrie nimic despre un astfel de onorariu, e, pur și simplu, bacșiș. Ca la ospătari, ca la plasatorii de la teatru ori ca la băieții cu bagajele de la hotel. Îi iau, pentru că trebuie să împart la asistente, altfel, cu leafa lor, mor de foame. Mai trebuie să cumpăr materiale pentru laborator, din ce primesc de la spital
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sau combustibilului, un montaj electronic introdus în interiorul unui echipament tip POS; un dispozitiv artizanal sau comercial, de sine stătător), folosit în mod fraudulos de persoana căreia i-a fost înmânat cardul de către titular, în vederea unei tranzacții (de exemplu, de către recepționer, ospătar etc.); un dispozitiv de achiziție a codului PIN (cuprinde un dispozitiv electronic dotat cu cameră video, de exemplu, telefon mobil, mp4 player cu înregistrare, înregistrator video miniatural, dispozitiv video spion), disimulat în ornamente aflate în apropierea tastaturii la care utilizatorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256821_a_258150]
-
produse (specialități din carne de porc, vacă, batal, miel) și subproduse din carne neporționată (ficat, rinichi, inimă, splină, momițe, măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătari la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocănele, tuslama, tochitură, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri). 1.2.5. Restaurant dietetic/lacto-vegetarian: este o unitate gastronomică în care se desfac
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de râu, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc. . Ospătarii au uniforma confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurant cu specific național: pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o gamă diversificată de preparate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
de băut... raței. Ca s-o frăgezească. Sobru, se așează la masa-i preferată. Chelnerul se apropie cu un surîs familiar: Ca de obicei, domnul Nuni? Ca de obicei, dar eu voi consuma doar apa. Votca o va bea rața. Ospătarul nu-nțelege nimic, totuși îi aduce clientului său o votcă și o apă. Nuni pune pasărea pe masă și-i toarnă paharul de votcă, pe gît. Rața are un frison greu ghicibil, pe care Anestin în decriptează ca plăcere: Aha
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
eram amici. Pe la orele 18, devenisem prieteni. Chiar o uram pe Marga, amîndoi, fiindcă... era să strice o recentă și frumoasă prietenie! Dar nu doar această răsturnare de relație este acum importantă: ci și faptul (incredibil, azi!) că atunci cînd ospătarii ne-au anunțat că vor să plece acasă, i-am rugat... să se ducă; și să ne-nchidă-n restaurant! O să rîdeți: ne-au îndeplinit dorința! Țineți cont, era în 1973, în plin ceaușism! Dar, imposibilul a devenit posibil! I-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
eti mai la curent cu conteporanii, Caradiale ăta are piese... cu furnale? Am mai cerut un coniac. L-am evaporat cu o figură răvășită. N-are. Îhî, n-o să facă carieră... e neorientat... Aici am cerut și o țigară, de la ospătar. Am fumat-o, nervos, în 50 de secunde. Da alteva? Sofocle, Shakespeare, Racine, Ibsen, Cehov, Camil Petrescu, Sebastian, Ionesco... Originalul om de teatru m-a oprit din înșiruirea-mi isterică. Audii de ei. Ătia au piete cu furnale?... Am leșinat
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Pîcă nu comanda decît... cu sticla. Inhibați de societatea nedorită & imprevizibilă a personajului, și noi am redus turația dialogurilor. În fine, dă Domnul și boemul termină sticla. Se ridică, ignorîndu-ne în continuare, și dă să plece. Vigilent, dar și neinspirat, ospătarul îi iese-n drum și-i spune cît face votcă băută. Aici, inegalabilul Pîcă izbucnește într-un urlet isteric, ceva gen "Ceee??? Eu să plătesc? Animalule! Beau de o viață-n cîrciumi și n-am plătit niciodată! Cum îți permiți
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mesele ieftine la fel... Puținii harpagoni care mai sînt mor repede, de inimă rea... De-ale lui Gigi Dinică Deceniul opt. Este celebră scena de la restaurantul Berlin (unde și mie tare-mi mai plăcea, prin anii 70 și)! Simțind că ospătarii îl înșeală la nota de plată, marele actor a luat decizia să plătească la fiecare comandă. I se aducea o votcă mare, cerea plata. La a doua, la fel. După ce a băut mai multe, își amintește că e ziua mamei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]