1,318 matches
-
parentală și soluționarea complexului Electra sunt cele mai importante în dezvoltarea super-ego-ului infantil deoarece prin identificarea cu un părinte, fiica integrează moralitatea, deci alege să se supune regulilor societății în loc să acționeze de frica unei potențiale pedepse. Studiul pacienților dintr-un ospiciu din New York, „Asupra importanței prognosticului al conținutului mental în cazul psihozei maniaco-depresive (1921)”, oferă informații despre 31 de cazuri ale unor pacienți suferinzi de depresie maniacală, 22 (70%) au fost afectați de complexul Electra; și 12 din 22 de pacienți
Complexul Electra () [Corola-website/Science/329605_a_330934]
-
Cagnano și de la Sân Nicandro până la promontoriu, Rignano și Capitanate. În 1098, el a donat pământul din afara zidurilor din jurul Monte Sant'Angelo către unchiul său, Ioan, abate de Curte, fiul lui Guaimar al IV-lea de Salerno, în vederea construirii unui ospiciu. Acest act a avut aprobarea papei Pascal al II-lea în ianuarie 1100. Henric a murit nu la multă vreme după aceea, fiind succedat de fratele său Guillaume. În octombrie 1104, Roger Borsa l-a asediat pe Guillaume și l-
Henric de Monte Sant'Angelo () [Corola-website/Science/328173_a_329502]
-
replici, David a fost ajutat de doi dintre elevii săi, Jérôme-Martin Langlois, care a lucrat la primele două tablouri și se pare că a realizat în principal caii, și Georges Rouget care a făcut ulterior o copie a operei pentru Ospiciul Invalizilor. Nereușind să-l convingă pe Napoleon să-i pozeze pentru tablou, Jacques-Louis David s-a inspirat dintr-un bust pentru asemănarea fizică și i-a cerut fiului său să-i pozeze pentru postura personajului. Dar a putut folosi uniforma
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
Dimitrie, fiind epitrop al schitului. Jitnicerul Ștefan Bosie, obținând de la Apostol Peret casa și locul de pe ulița Hagioaiei unde astăzi se află Spitalul „Sf. Spiridon”, decide în 1752 să construiască o bolniță pe lângă mănăstirea „Sf. Spiridon” și să mute aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
să construiască o bolniță pe lângă mănăstirea „Sf. Spiridon” și să mute aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
acestora. Conform "Waqf Nama-i Rab’i Rashidi" (1310) Rashid al-Din deținea proprietăți în Iranul central-vestic și în Azerbaijan: Abarquh, Hamadan, Isfahan, Maragha, Mawsil, Sultaniyya, Shiraz, Tabriz și Yazd. O parte din veniturile sale erau folosite în scopuri caritabile - madrasate (școli), ospicii și lucrări publice -, iar o alta a ajutat la crearea și dezvoltarea unor așezări și orașe. Nu există îndoială că Rashid al-Din a jucat un rol esențial într-o serie de reforme agrare și administrative dure instituite de Ghazan Khan
Rashid al-Din () [Corola-website/Science/329064_a_330393]
-
la Școala elementară de meserii de aici, fiind între 1904-1906 directorul acesteia. În 1906 s-a stabilit la București, unde a lucrat pentru Institutul de Arte Grafice „Minerva”. A încetat din viață la 21 octombrie 1909 pe când era internat în ospiciul de la Pantelimon. A fost înmormântat în ziua de 23 octombrie 1909, conform dorinței sale, în cimitirul Mănăstirii Cernica de lângă București. După mutarea lui Witold Rolla Piekarski la Târgu Jiu, în 1894 s-a transferat aici și Iuliu Moisil, venind de la
Witold Rola Piekarski () [Corola-website/Science/329235_a_330564]
-
acuzată de instigare la sabotaj și arestată de colonelul Marcus. Directorul Yan îl convinge pe Manu să se predea securității pentru a o salva pe Milena din închisoare. El se declară a fi bolnav mintal și este internat într-un ospiciu. Milena este astfel eliberată și organizează eliberarea Mutului prin intermediul unei scrisori anonime trimise către prim-secretarul CC al PMR. Eliberarea lui Manu creează suspiciune în rândul foștilor săi colegi de serviciu care-l cred turnător, iar tânărul se lovește cu
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
orașul italian Veneția. În 1400, pe terenul ocupat în prezent de către biserica se afla o mănăstire de călugărițe cisterciene care s-au mutat aici după abandonarea forțată a insulei Torcello, devenită insalubră. În anul 1472 a fost construit aici un ospiciu cu o biserică învecinată reprezentată, de asemenea, pe planul Veneției alcătuit de Jacopo de' Barbari în 1500 și care a fost înlocuită în 1505 de actuala clădire, sfințită în 1586. Biserica și mănăstirea au fost desființate de Napoleon în 1807
Biserica Tuturor Sfinților din Veneția () [Corola-website/Science/333512_a_334841]
-
construită între 764 și 804 de călugării refugiați acolo după ce au fost alungați de franci din Mănăstirea Sânto Stefano din Altino. Călugării benedictini s-au mutat apoi la Abația Sant'Ilario din apropiere de Malcontenta lăsând astfel pe insula un ospiciu pentru frații mai în vârstă. Reînvierea vieții monahale a avut loc în anul 1109 odată cu sosirea călugăritelor benedictine care au rămas acolo până la sfârșitul secolului al XVII-lea. Călugăritele proveneau de la mânăstirile Sfinților Leon și Basso de pe insulă Malamocco, care
San Servolo () [Corola-website/Science/333516_a_334845]
-
Sinan. Ea a fost una dintre cele mai mari moschei din Istanbul, fiind prima operă monumentală a arhitecturii otomane. cuprindea un întreg complex de clădiri ce includea săli de mese, fântâni, opt școli islamice, un spital, o bibliotecă și un ospiciu. Ea a fost grav avariată în urma cutremurelor din 1509, 1577, 1754 și 1766, ultimul fiind cel mai grav deoarece atunci a căzut cupola principală a moscheii. În anul 1771, din ordinul sultanului Mustafa al III-lea au avut loc numeroase
Moscheea Fatih () [Corola-website/Science/331682_a_333011]
-
cărui fel de-a fi îl enervează la culme. Înainte de a muri, chinezul își ucide, la rândul său, asasinul. Un client cumpără un clondir cu sirop de la proprietarul unui magazin, deși acesta este mort de multă vreme. Halucinația pacientului unui ospiciu, conform căreia un câine uriaș dorea să-l ucidă, devine realitate. Supraviețuitorul unei bătălii din timpul Războiului Civil află că, în realitate, el a murit alături de camarazii săi. Un copil rămas orfan ajunge înapoi în locul în care erau îngropați părinții
Valea bântuită () [Corola-website/Science/331782_a_333111]
-
bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituții de asistență a alienaților din Vechiul Regat. De-a lungul istoriei sale, biserica a servit drept adăpost bolnavilor
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituții de asistență a alienaților din Vechiul Regat. De-a lungul istoriei sale, biserica a servit drept adăpost bolnavilor mintal. Ei erau adăpostiți în curtea lăcașului de cult, fiind
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
românească respectă selecția făcută în ediția franțuzească apărută în 1974 în colecția "Dimensions SF" a editurii "Calmann-Lévy": În timp ce asista la un curs, un student descoperă o poartă care permite călătoria temporală. Aceasta a fost creată de un rezident al unui ospiciu din alt timp și-i permite protagonistului să călătorească în perioada dinozaurilor și într-un viitor apropiat, în care asistă la un alt curs. Revenit în timpul său, el uită evenimentul și, peste ani, se regăsește în aceeași clasă la al
Paradoxul pierdut () [Corola-website/Science/332072_a_333401]
-
de evangheliști penticostali, în orășelul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursuri de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges
Shakespeare și ”O paranteză în timp” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104377_a_105669]
-
sprijinit aziluri în fiecare județ pentru a găzdui mai multe cerșetor nebuni'. Nouă județe aplicat în primul rând, și în primul rând publice azil deschis în 1812 în Nottinghamshire. Comisiile parlamentare au fost stabilite pentru a investiga abuzurile la privat ospicii că Bethlem Spital - ofițerii săi au fost în cele din urmă a respins și atenția la nivel național s-a axat pe utilizarea de rutină de bare, cu lanțuri și cătușe și condițiile mizerabile deținuții trăit în. Cu toate acestea
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
de evangheliști penticostali, în orășelul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursurile de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]