12,062 matches
-
în stăpânirea teritoriilor pierdute prin pacea de la Belgrad, dar Kaunitz a fost cel care a aplecat balanța și „totul a mers” în modul cunoscut. Or, pentru Iosif al II-lea, alipirea la Rusia a Crimeii, Azovului și Oceakovului însemna Imperiul Otoman aflat la două degete de pierderea sa. În această privință, se pare că Iosif al II-lea și Kaunitz aveau un punct de vedere comun, după cum rezultă din răspunsul verbal austriac la expunerea confidențială a țarinei privitoare la pacea cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aliatul său, devenit prea puternic, să nu vrea cu timpul să-i impună legi, ca și Poloniei”, de unde și apropierea Prusiei de Austria, întâlnirile de la Neisse, Neudstadt, medierea etc. „Nu era interesul Prusiei - continua regele - să vadă distrusă complet puterea otomană, care-i oferea posibilitatea folosirii ei ca o diversiune în Ungaria sau Rusia, după cum nu era în interesul Prusiei să lucreze la sporirea forței ruse; regele Prusiei avea două căi de ales: ori să oprească cursul cuceririlor ruse, ori, ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tot posibilul pentru a decide pe ruși să renunțe la independența Principatelor, pentru ca, la 12 noiembrie, să-l înștiințeze la Constantinopol pe von Zegelin, „în cel mai mare secret”, că Rusia nu mai pretindea separarea Moldovei și Munteniei de Imperiul Otoman. Obsedat de ideea achizițiilor în Polonia, regele comunica aceluiași von Zegelin, șase zile mai târziu, tot „în cel mai mare secret”, că anexarea unor provincii poloneze de către el era singurul mijloc ca, la pace, Rusia să restituie Turciei Principatele. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dintâi, deși domina comerțul în Levant și reușise să angajeze Poarta în război, juca un rol destul de șters, ineficace, în deplină conformitate cu starea ei generală de regresiune a puterii. Ea continua să rămână adepta fermă a menținerii integrității Imperiului Otoman. Agenții ei împânziseră Orientul dar, observa un istoric, ea avea mai mulți agenți decât idei. Franța se bizuia pe Imperiul Otoman pentru a salva Polonia, dar reazimul era atât de șubred încât, la izbucnirea războiului, Ludovic al XV-lea avea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conformitate cu starea ei generală de regresiune a puterii. Ea continua să rămână adepta fermă a menținerii integrității Imperiului Otoman. Agenții ei împânziseră Orientul dar, observa un istoric, ea avea mai mulți agenți decât idei. Franța se bizuia pe Imperiul Otoman pentru a salva Polonia, dar reazimul era atât de șubred încât, la izbucnirea războiului, Ludovic al XV-lea avea să spună: „turcii vor decide soarta Poloniei; dar mă tem că ea [Turcia] să nu se ruineze total”. Alianța cu Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se implice într-o măsură mai mare și în chestiunea orientală, să supravegheze evoluția evenimentelor, pentru a-și defini mai precis conduita, care nu va fi favorabilă emancipării naționale a Principatelor, în general a popoarelor aflate sub dominația sau stăpânirea otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
măsură mai mare și în chestiunea orientală, să supravegheze evoluția evenimentelor, pentru a-și defini mai precis conduita, care nu va fi favorabilă emancipării naționale a Principatelor, în general a popoarelor aflate sub dominația sau stăpânirea otomană. Polonia și Imperiul Otoman erau cele două mari puteri, mari prin întindere și populație, dar structural în descompunere, care formau obiectul imixtiunilor și expansiunii vecinilor. Regele și diferitele grupări ale șleahticilor nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate asupra Principatelor Române. Cum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu renunțaseră cu desăvârșire la vechile iluzii de suzeranitate asupra Principatelor Române. Cum însă prima salvarea propriului stat, polonezii au fost nevoiți să vadă în Moldova și Muntenia una din piesele menite să servească acestui scop suprem al lor. Poarta Otomană refuza categoric orice modificare a situației Principatelor, a suzeranității sale. Dar războiul a obosit-o foarte repede, au urmat înfrângeri (Cahul), flota rusă din arhipelag stânjenea aprovizionarea capitalei (aprovizionarea din Principate fusese tăiată), Rumianțev amenința să-și împingă trupele până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Poarta a înclinat spre o conduită mai receptivă și chiar, după cum vom vedea, la renunțări parțiale, în nici un caz totale, în poziția sa față de Principate. Ea l-a eliberat pe Obreskov, trimisul Rusiei la Constantinopol; după ce Franța refuzase o propunere otomană de alianță, demnitarii Porții s-au arătat dispuși să primească mediația de pace a Austriei și Prusiei. Teama de o gravă defecțiune a constrâns Poarta să semneze, la 6 iulie 1771, tratatul de subsidii cu Austria, prin care prindea corp
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
semneze, la 6 iulie 1771, tratatul de subsidii cu Austria, prin care prindea corp înclinarea sa, despre care vorbeam, de a ceda parțial în chestiunea Principatelor. În schimbul obligației Austriei de a forța pe ruși, prin negocieri sau război, să restituie otomanilor fortărețele și posesiunile teritoriale invadate, pentru a se reveni la clauzele păcii de la Belgrad (1739), fără ca independența și libertatea Poloniei să sufere cea mai mică atingere, Poarta oferea Austriei, pentru cheltuieli și preparative de război, 20.000 de pungi de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și la Constantinopol, numai că, chiar atunci când, la insistențele Prusiei, Poarta a acceptat să participe la un congres de pace, ea a condiționat-o de o clauză preliminară prin care Rusia se angaja să nu mai insiste la dezmembrarea „provinciilor otomane”. Mersul operațiunilor militare nu era însă de natură să încurajeze intransigența Porții în toate materiile negociabile. La 18 noiembrie 1771, cabinetul otoman ar fi accedat la intenția Prusiei de a pune stăpânire pe unele regiuni poloneze, eventualitate pe care regele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condiționat-o de o clauză preliminară prin care Rusia se angaja să nu mai insiste la dezmembrarea „provinciilor otomane”. Mersul operațiunilor militare nu era însă de natură să încurajeze intransigența Porții în toate materiile negociabile. La 18 noiembrie 1771, cabinetul otoman ar fi accedat la intenția Prusiei de a pune stăpânire pe unele regiuni poloneze, eventualitate pe care regele o califica drept singurul mijloc care ar îndemna Rusia să restituie Porții Principatele. O lună mai târziu, Kaunitz afla, între altele, că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi accedat la intenția Prusiei de a pune stăpânire pe unele regiuni poloneze, eventualitate pe care regele o califica drept singurul mijloc care ar îndemna Rusia să restituie Porții Principatele. O lună mai târziu, Kaunitz afla, între altele, că demnitarilor otomani le-ar „repugna moderat” (subl. ns.L.B.) o împărțire a Poloniei, dar că Poarta va redobândi Moldova și Muntenia. Oricum, Poarta continua să rămână de neclintit pe poziția ei inițială, în legătură cu viitorul Principatelor și al tătarilor, o dorită conformare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era Turcia, iar Kaunitz nu l-a dezmințit. Iată că - scria Albert Sorel - după tratatul de subsidii din 6 iulie 1771, care garanta Turciei independența Poloniei, după ce luase două milioane de florini subsidii, Austria se asocia dezmembrării Poloniei și împărțirii Imperiului Otoman, Kaunitz precizând, referitor la acesta din urmă, că era vorba de Oltenia și Belgrad. La sfârșitul lunii ianuarie 1772 avea însă să explodeze o bombă: deconspirarea tratatului de subsidii. La 28 ianuarie 1772, von Solms îi scria din Petersburg lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sens la Poartă, fiind îngrijorate de avantajele obținute de ruși pentru comerțul lor pe Marea Neagră; restaurarea puterii monarhice în Suedia (care va intra în război) prin lovitura de stat a lui Gustav al III-lea a încurajat intransigența Porții. Cronicile otomane au consemnat că, la Focșani, s-a discutat să fie „iertate vinovățiile și păcatele celor din Țara Românească și Moldova, precum și ale raialelor, care în timpul războiului s-au împotrivt înaltului Devlet și s-au aliat cu rușii, și că vor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cuprinși și în viitoarea vreme supt avtocratoriceasca mărire” (adresa clerului și boierilor moldoveni către Rumianțev). Asemenea idei nu au nici pentru istoricul de astăzi nimic șocant în ele, în condițiile unor inextricabile complicații politice, când dorința supremă era abolirea dominației otomane. Față de soliditatea și amplitudinea revendicărilor de independență și unire (un singur prinț pentru ambele principate), cererile de „stăpânire țaristă” apar ca un pandant, ca o reverență, ce se pierde în șirul de invocații ale drepturilor istorice la neatârnare sau numai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în alte locuri (adică în Rusia, am preciza noi), să nu li se impună contribuții, plăți pentru anii de război și pentru următorii doi ani, miniștrii Rusiei la Poartă să poată interveni în favoarea Principatelor. La aflarea acestor exigențe, Abdul-Rezak, plenipotentul otoman, a exclamat că ele au valoarea unei invitații pentru Principate: voi să vă purtați la fel și altădată și, în loc să fiți pedepsiți, veți fi decorați. La a 27-a conferință (4-15 februarie 1773), Obreskov a prezentat un ultimatum al cărui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
veche, acum cu desăvârșire nerealistă, de participare a țării sale în războiul contra Turciei în schimbul alipirii totale sau parțiale a Principatelor. Papa ceruse Franței să împiedice dobândirea de către Rusia, prin tratatul de pace, a protecției asupra religiei ortodoxe din statele otomane. Francezii, cunoscători ai afacerilor orientale, descopereau importanța economică și politică a Principatelor. Doi dintre ei, Pierre Nagny și De la Roche, se ofereau în mai și, respectiv, iulie 1774, pentru postul de consul la Iași, motivând însemnătatea înființării consulatului francez. Presiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în iulie, când plenipotențiarii s-au întrunit la Kuciuk Kainardji, boierii munteni reluau vechile eforturi și idei, apelând la Rumianțev, Obreskov, Panin, Potemkin, Cernîșev, moștenitorul tronului (Pavel) și la țarină, revendicând un statut ca al Curlandei sau Raguzei, fără imixtiuni otomane, iar Mihai Cantacuzino postula din nou independența sub protecția Rusiei, Austriei și Prusiei. Arzul locuitorilor Moldovei, în frunte cu mitropolitul și boierii, din 30 august 1774, trimis la Poartă prin împuterniciții Cuza și Chirica, cuprindea principalele idei vehiculate în epocă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor suprafețe funciare virgine. Nu intră în obiectul studiului de față analiza detaliată a tratatului din 1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea fisurii produsă în monopolul otoman (care n-a fost niciodată total) asupra comerțului exterior, prin reglementarea raporturilor româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut caracterul „intern”, statutul Principatelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea fisurii produsă în monopolul otoman (care n-a fost niciodată total) asupra comerțului exterior, prin reglementarea raporturilor româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut caracterul „intern”, statutul Principatelor dobândește după 1774 și unul internațional. Tratatul de pace oferea procesului de desprindere, despre care vorbim, noi temeiuri juridice și noi impulsuri spre acțiuni faptice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a răspuns: fie că ea aștepta ratificarea sultanului, fie din cauza prerogativelor și privilegiilor stipulate pentru Moldova și Muntenia, limitrofe Austriei, la care Kaunitz a răspuns prin tăcere. Hammer constata și el că pacea de la Kuciuk Kainardji marca începutul disoluției Imperiului Otoman, cel puțin în Europa, și conținea în ea germenii tratatului de la Adrianopol (1829) cu toate urmările sale. Istoricii români și numeroși istorici străini au schițat cu exactitate toate fațetele acelui moment istoric. Rusia - nota Albert Sorel - devenea garanta independenței tătarilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rar exemplu de imbecilitate din partea negociatorilor turci”. Proasta administrație a Porții - scria Hammer - viciată în fundamentele sale, prepară distrugerea Imperiului mai bine decât a putut-o face armatele Rusiei; din nefericire, evenimentele care se petrec în acest moment în Imperiul Otoman vor exercita în viitor cea mai mare influență asupra politicii tuturor celorlalte state și vor naște nenorociri și tulburări fără sfârșit. Desigur, slăbiciunile Imperiului Otoman nu pot fi ignorate, dar ele n-au devenit mai puțin pronunțate după 1774 și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-o face armatele Rusiei; din nefericire, evenimentele care se petrec în acest moment în Imperiul Otoman vor exercita în viitor cea mai mare influență asupra politicii tuturor celorlalte state și vor naște nenorociri și tulburări fără sfârșit. Desigur, slăbiciunile Imperiului Otoman nu pot fi ignorate, dar ele n-au devenit mai puțin pronunțate după 1774 și, totuși, Imperiul nu s-a dezagregat și nici Principatele n-au împărtășit soarta Poloniei. Explicația completă a desfășurărilor trebuie căutată în egală măsură și în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Deși înfrântă, răscoala a impus restaurarea domniilor pământene și tendințe vădite către o administrație și școală națională. O mai largă deschidere a raporturilor politice cu străinătatea, un efort țintind spre dobândirea unor poziții de sine stătătoare nu numai în raport cu Poarta Otomană, ci și cu Rusia - sunt elemente definitorii pentru noua stare de lucruri. Cereri și proiecte românești vizând crearea unei confederații româno-sârbe sub garanția marilor puteri, plasarea Principatelor Române sub protecția unui „congres general european”, unirea și chiar independența noului stat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]