2,327 matches
-
apolitic, dar care mai târziu a devenit shiit și având baze politice, stabilindu-se în ceea ce astăzi este nord-vestul Iranului. În timpul secolelor XIV și XV, ordinul Safavid și alte ordine similare, cum ar fi ordinul Bektasi au devenit rivali ai otomanilor. Căderea Constantinopolului—oraș pe care turcii l-au numit Istanbul—în 1453 le-a permis otomanilor să-și consolideze imperiul în Anatolia și Tracia. În ciuda lipsei unei structuri instituționale formale, funcționarii religioși sunniți au jucat un important rol politic. Constituția
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
astăzi este nord-vestul Iranului. În timpul secolelor XIV și XV, ordinul Safavid și alte ordine similare, cum ar fi ordinul Bektasi au devenit rivali ai otomanilor. Căderea Constantinopolului—oraș pe care turcii l-au numit Istanbul—în 1453 le-a permis otomanilor să-și consolideze imperiul în Anatolia și Tracia. În ciuda lipsei unei structuri instituționale formale, funcționarii religioși sunniți au jucat un important rol politic. Constituția turcă garantează libertatea religioasă, iar Guvernul de la Ankara respectă, în general, acest drept; totuși, acesta impune
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
a fost urmărit, presat, chiar arestat pentru luni de zile. După primul deceniu al sec.XV, regiunea ieșise din sub influența timurizilor și în acești ani în Anatolia și în Azerbaidjan dominau deja dinastiile turcice Zulgadar, Agqoyunlu și Qaraqoyunlu alături de otomani. Nasimi a asigurat convertirea la ordinul hurufid suveranilor a Zulgadar - Ali bey și fratele său Nasreddin, mai târziu și suveranului Agqoyunlu, Osman Qara Yuluk, care, pe urmă a cucerit punctul strategic din zona - Sivas. Încă din anul 1410, Osman Qara
Nasimi () [Corola-website/Science/309216_a_310545]
-
coronei bizantine. Din secolul al XIV, Trapezuntul a scăzut considerabil, imperiul rămânând doar cu capitala și puține orașe și porturi. Manuel al III-lea Megas Comnen s-a aliat cu Timur Lenk, și a profitat după victoria aliatului său asupra otomanilor la Ankara. Dar după aceea, imperiul a continuat să scadă, călătorul Pero Taful, care a vizitat orașul în 1437, a sris că imperiul avea mai puțin de 4000 de soldați. Ioan al IV-lea Megas Comnen (1429-1459) nu a putut
Imperiul din Trapezunt () [Corola-website/Science/308859_a_310188]
-
mai critice ca niciodată. Creștinii nu erau singurii care se amăgeau pe ei înșiși că nu aveau a se teme de noul și imaturul sultan Mehmed al II-lea. Iluzia era împărtășită și de inamicii musulmani, din Asia Mică, ai otomanilor. În toamna anului 1451, câțiva dintre ei s-au răsculat și au încercat să-și recâștige independența. Mehmed a înăbușit revolta cu o viteză și o forță care vor fi spulberat mitul incompetenței sale. Constantin ar fi trebuit măcar să ia
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
La început o funcție de rang secund ca judecător militar și consilier al sultanului, instituția de șeyhülislam a căpătat importanță mai ales după venirea în funcție a lui İbn-i Kemal (1525-1533) și a lui Ebu's-Suud Efendi (1545-1574). era considerat de otomani șeful clasei savanților în științe. În perioada otomană clasică, funcționarii statului se împărțeau în trei clase: kalemiye, seyfiye ve ilmiye, adică funcționari, militari și savanți. Clasa savanților corespundea Ministerului Justiției, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Afacerilor Religioase din ziua de
Şeyhülislam () [Corola-website/Science/310411_a_311740]
-
Vest, părți din Grecia au fost repartizate liderilor occidentali, în timp ce venețienii au ocupat poziții strategice în Marea Egee (insule sau orașe de coastă)în scopul de a controla rutele comerciale. Ocuparea Constantinopolului în 1262 a marcat ultimele etape ale existenței imperiului. Otomanii au început treptat să profite de părți ale imperiului din secolul 14 AD, si completat destrămarea imperiului cu cucerirea Constantinopolului în 1453. Cretă a fost zona de final în Grecia, care a fost ocupată de către otomani în 1669.În jurul a
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
etape ale existenței imperiului. Otomanii au început treptat să profite de părți ale imperiului din secolul 14 AD, si completat destrămarea imperiului cu cucerirea Constantinopolului în 1453. Cretă a fost zona de final în Grecia, care a fost ocupată de către otomani în 1669.În jurul a patru secole de dominație otomană, până la începutul Războiului de independență al Greciei în 1821. Numeroase monumente din Anii bizantini și otomani pot fi vizitate. Perioadă Ocupației au fost conservate, cum ar fi biserici bizantine și post-bizantine
Istoria Greciei () [Corola-website/Science/310503_a_311832]
-
pe drumul dintre Nicopole și cetatea de scaun a Țării Românești, Târgoviște, în noaptea de 17 iunie 1462. Campania a avut ca rezultat o victorie decisivă a românilor. Conflictul a pornit inițial de la refuzul lui Vlad de a plăti tribut otomanilor și a escaladat după ce Vlad a invadat Bulgaria și a tras în țeapă peste 23.000 de turci și bulgari. Mehmed a ridicat o armată uriașă cu obiectivul de a cuceri Țara Românească și a o anexa la imperiul său
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
al Dunării, iar Mehmed a dorit să obțină controlul asupra fluviului, deoarece atacuri navale puteau fi lansate asupra imperiului său tocmai de la Sfântul Imperiu Roman. La 26 septembrie 1459, Papa Pius al II-lea a cerut o nouă cruciadă împotriva otomanilor, iar la 14 ianuarie 1460, la congresul din Mantua, a proclamat faptul că cruciada oficială va dura timp de trei ani. Planul său, totuși, a eșuat, și singurul conducător european care și-a arătat entuziasmul pentru cruciadă a fost Vlad
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
de lucru pentru a construi drumuri și poduri, dar și femei "rezervate pentru plăcerile de noapte ale soldaților." Chalcondyles menționează că corăbierii de pe Dunăre au plătit 300.000 de monezi de aur pentru privilegiul de a transporta armata. Alături de aceștia, otomanii au folosit și flota proprie, constând în 25 de trireme și 150 de vase mai mici. Vlad Țepeș i-a cerut ajutor regelui Ungariei, Matei Corvin, oferindu-se chiar să se convertească de la Ortodoxie la Catolicism pentru a obține ajutorul
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
săptămână armata lui Mehmed și-a continuat marșul anevoios, suferind de foame și de sete, "negăsind nici un om, nici un animal, nimic de mâncare sau de băut." Vlad a adoptat o tactică de gherilă, cavaleria sa atacând sporadic elemente răzlețe ale otomanilor. De asemenea, a trimis suferinzi de boli mortale ca lepră, tuberculoză, sifilis și — în număr mai mare — ciumă bubonică în tabăra turcească, să infecteze cât mai mulți dușmani. Ciuma bubonică a început să se împrăștie în armata otomană. Flota acestora
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
de turci, iar altele susțin că pierderile de vieți otomane au fost minime. Un număr mare de cai și cămile au fost ucise. Câteva cronici dau vina pe un boier valah numit "Galeș", care a condus un atac simultan asupra otomanilor cu a doua armată, că nu a fost suficient de îndrăzneț să cauzeze devastarea așteptată în tabăra otomană. Vlad însuși a dorit să atace cortul sultanului, după ce a distrus cavaleria Anatoliană, dar l-a confundat cu cortul celor doi mari
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
Pașa. Ienicerii sub comanda lui Mihaloğlu Ali Bey, i-au urmărit pe valahi, reușind să ucidă între 1.000 - 2.000 din ei. Pierderile totale s-au situat la circa 5.000 de partea valahilor și circa 15.000 de otomani. Cu toate că atât moralul său cât și al armatei sale era la pământ, Mehmed a decis totuși să atace capitala, dar a găsit-o părăsită și cu porțile larg deschise. Unele surse spun că armata otomană a intrat în capitală și
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
rănească pe Ștefan pe viață, la picior, cu o ghiulea de tun. La 29 iunie, sultanul a ajuns la Brăila și a dat foc orașului, după care a plecat la Adrianopol, unde a ajuns la 11 iulie. La 12 iulie otomanii au avut un ospăț în cinstea "marii victorii împotriva lui Dracula", deși întreaga campanie se terminase dezastruos. Totuși turcii au reușit să ia mulți prizonieri din rândul locuitorilor zonelor traversate, pe care i-au dus spre sud împreună cu cirezile de
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
în fruntea unei armate maghiare, unde a cucerit mai multe orașe și cetăți și a tras în țeapă peste 8.000 de turci. Ștefan cel Mare a reușit să cucerească Chilia și Akkerman și le-a apărat cu succes de otomani la bătălia de la Vaslui. Cei doi veri și-au unit forțele și în 1476 au cucerit Valahia împreună; din nefericire, în decembrie 1476, Vlad Țepeș a fost ucis într-o bătălie împotriva lui Basarab Laiotă cel Bătrân. Fratele său vitreg
Atacul de noapte () [Corola-website/Science/304979_a_306308]
-
așezăminte datează din anul 2600 î.Hr.. Numele actual ("Berat") provine din denumirea slavică "Beligrad" ("orașul alb"). În secolul 9 și 10 regiunea a fost ocupată de bulgari. În anul 1018 bizantinii au cucerit din nou orașul. În 1417 au ocupat otomanii pentru prima oară orașul. Din anii 1420 orașul a ajuns sub ocupația familiei nobile Muzaka. Teodor de Muzaka pierde definitiv orașul în 1450 după un atac neașteptat al turcilor. În 1851 un cutremur puternic lovește orașul. Construcțiile ridicate imediat după
Berat () [Corola-website/Science/305037_a_306366]
-
Monseniorul (n. 25 decembrie 1873, Istanbul (vechiul Constantinopol), Imperiul Otoman - d. 16 mai 1954, Jilava, București) a fost un prinț, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin și bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, ministru
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
conform tratatului de la Kuciuk-Kainargi localitățile din Edisan (printre care, probabil, și Caiaclia) au fost supuse pustiirii, rămânând totuși în posesia hanilor din Crimeea. Următorul război ruso-turc (1887-1891), terminat în urma încheierii tratatului de la Iași, stabilește granița între Imperiul Rus și cel Otoman pe râul Nistru și, pentru următorii 200 de ani, include teritoriul dintre Bugul de Sud și Nistru în componența statului moscovit. Prima mențiune documentară a localității Nezavertailovca este datată cu anul 1789. Satul a fost inclus în componența județului Tiraspol
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
este o localitate-centru de comună în Raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova, amplasată în sud-estul Republicii Moldova, la 125 km de Chișinău, la 25 km de orașul Ștefan Vodă. Legenda spune că la începutul celei de-a doua domnie a lui Petru Rareș, otomanii s-au retras până la hotarul vechi de lângă Palanca. Însă ulterior un grup de turatici au pătruns în valea râului Caplani, fondând localitatea Carahasani. Populația totală a satului Carahasani la 01.01.2011 constituie de persoane. Numărul populației este în descreștere
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
Albania): ocupațiile lor erau în principal comerțul și oieritul. În secolul XVIII mulți dintre ei s-au implicat în comerțul dintre Occident și Orient, Moscopole devenind unul dintre cele mai importante și prospere orașe din Balcani, până la distrugerea sa de către otomani în 1788. O considerabilă parte a Aromânilor din Grecia s-a elenizat cu timpul, atât lingvistic cât și cultural sau politic. Influența elenică asupra lor, care i-a determinat să-și schimbe limba și tradițiile, este mai ales bisericeasă și
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
de jure" împăratului bizantin ca suveran al creștinilor imperiului cucerit. Sultanul a recunoscut Patriarhul Ecumenic ca lider național și religios ("ethnarch") al grecilor și altor etnii care erau incluși în "Milletul" ortodoxiei grecești. Patriarhul a câștigat o deosebita importanță, deoarece otomanii nu făceau nici o dinstincție legală între religie și naționalitate, considerându-i pe toți ortodocșii din imperiu ca aparținând unei singure entități. Aceasă poziție a Patriarhiei în statul otoman a încurajat proiectele rezistenței grecești, care era centrată pe reînvierea și revitalizarea
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
tuturor supușilor ortodocși din imperiu, indiferent de apartenența lor națională. Toate patriarhiile care fuseseră independente până la acea vreme, inclusiv Patriarhia Serbiei, fondată încă din 1557, au fost trecute sub autoritatea Bisericii Grecești. În plus, începând din secolul al XVII-lea, otomanii au început să întâmpine probleme în dirijarea relațiilor lor externe, având dificultăți în impunerea termenilor tratatelor cu vecinii. Poarta a fost pusă pentru prima oară în situația de a se angaja în tratative diplomatice cu vecinii săi. Dată fiind tradiția
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
le putea oferi imperiul, cât și pe ocuparea tronurilor din Moldova și Muntenia, care erau încă țări bogate și, chiar mai important, se bucurau de un statut de autonomie (în ciuda faptului că trebuiau să plătească un tribut ca vasali ai otomanilor). Mulți greci au găsit un teren propice afacerilor lor în Principatele Române, mult mai avantajos prin comparație cu cel din Turcia și cu dificultățile pe care le întâmpinau negustorii în Imperiul Otoman, la fel ca și un teren de afirmare
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
este cel dintre familia Craioveștilor și cea a Cantacuzinilor în perioada de până în anul 1711. Schimbarea clară de politică față de cele două principate a fost determinată de faptul că, deși autonome, ele intraseră într-o perioadă de continui hărțuieli cu otomanii, datorată nesupunerii principilor pământeni, legați din ce în ce mai mult de Imperiul Rus, odată cu venirea la putere a împăratului Petru cel Mare și de prezența încurajatoare pentru rebeli a Habsburgilor pe frontiera Munților Carpați. Nesupunerea domnilor locali a devenit din ce în ce mai primejdioasă pentru turci
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]