2,905 matches
-
reprezentările infantile : cu pălărie roșie și pete albe) este „burete-pestriț”, sau „pălăria-șar- pelui”, „pălăria- dracului”, sau, cel mai adesea, „muscariță”. În Europa, proprietățile ei toxice au fost folosite anume ca insecticid (fiertura de ciupercă în lapte era o foarte eficientă otravă pentru muște). Așa se explică denumirile ei în mai multe limbi europene : lat. Amanita muscaria, fr. l’amanite tue-mouches, engl. fly agaric, germ. Fliegenpilz, rus. muhomor, rom. muscariță etc. La jumătatea secolului al XIII-lea, dominicanul Albertus Magnus scria : „Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al II-lea e.n. Iamblichos. În romanul Babyloniaka, doi îndrăgostiți refugiați într-o peșteră mănâncă din mierea produsă de albine sălbatice. Eroii intră într-o stare de catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe țărani să aibă grijă să nu consume secară infestată : „Făinurile de secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat cu prudență : „Acest leac este bine să fie întrebuințat numai de doctor, moașă ori agent sanitar” (254, p. 78). De asemenea, în spațiul românesc, intoxicări colective cu cornul-secarei puteau fi provocate și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale), vindea în băcănia lui „fumuri și alte otrăvuri” (Moș Nichifor Coțcariul, 1877). în dicționarul său de remedii populare (Toate leacurile la îndemână, 1935), Vasile Voiculescu notează la capitolul „Fumuri” următoarele : Se mai fac fumuri cu foi de mătrăgună și laur (datura) [= ciumăfaie] uscate, pisate și amestecate cu silitră
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau urbane (lăutărești, în cazul baladelor) : [Antofiță] paharul cu vin umplea, Cu afion l’împlinia, Și da lui tat-so de bea. Cum bea tat-so, se’mbăta (162, p. 298). Uneori, termenul „afion” (pus în vin) e înlocuit cu cel de „otravă” (pus în ciubuc) : „Atâta tatăl-său îl blestema [pe Antofiță],/ Otravă-n ciubuc punea,/ Ochii peste cap că da” (286). Imagini similare se regăsesc în basme : „L-adormi cu afion și nu s-a mai trezi până dimineață” (163) ; sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu afion l’împlinia, Și da lui tat-so de bea. Cum bea tat-so, se’mbăta (162, p. 298). Uneori, termenul „afion” (pus în vin) e înlocuit cu cel de „otravă” (pus în ciubuc) : „Atâta tatăl-său îl blestema [pe Antofiță],/ Otravă-n ciubuc punea,/ Ochii peste cap că da” (286). Imagini similare se regăsesc în basme : „L-adormi cu afion și nu s-a mai trezi până dimineață” (163) ; sau : „Nu trecu mult și toți păzitorii fură coprinși de un somn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pildă, „spirtul de afion” era considerat un fel de remediu universal (250). Nu toți doctorii contemporani cu farmacistul brașovean J.M. Honigberger credeau în miraculoasele virtuți terapeutice ale opiumului. Dimpotrivă, în Țara Românească existau „dohtori” care considerau că „afionul” este o „otravă grozavă” care „te dă gropii cu zile multe”. Într-un manuscris din 1837 (mss. BAR nr. 4308), un oarecare Vasilache Slăvulescu, „profesor vocal” la Episcopia Buzăului, notează că, fiindcă s-a „bolnăvit rău de tuse”, și-a „ușurat” suferințele cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
afeon o jumătate de an, cunoscând că mă ușurează de tuse, s-au spăimântat unii, alții sta ca pă gânduri și ziseră : „Măi frate, tare trup de om ai fost, de nu ferească Dumnezeu nu ai murit, apoi ai mâncat otravă grozavă, mare e mila lui Dumnezeu și ne mirăm cum poți umbla pă picioare. Toată neputința de slăbiciune ce o ai până acum este din otrava afionului făcută. [...] Să nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de om ai fost, de nu ferească Dumnezeu nu ai murit, apoi ai mâncat otravă grozavă, mare e mila lui Dumnezeu și ne mirăm cum poți umbla pă picioare. Toată neputința de slăbiciune ce o ai până acum este din otrava afionului făcută. [...] Să nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te dai gropii cu zile multe. Noi am eșit din păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apoi ai mâncat otravă grozavă, mare e mila lui Dumnezeu și ne mirăm cum poți umbla pă picioare. Toată neputința de slăbiciune ce o ai până acum este din otrava afionului făcută. [...] Să nu mai îndrăznești a mai lua așa otravă, căci apoi te dai gropii cu zile multe. Noi am eșit din păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa slab și că pătimești din tuse, ei pă loc te socotesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din păcat, ți- am spus să nu mai îndrăznești la el, și cine din norod te vede așa slab și că pătimești din tuse, ei pă loc te socotesc că ești ofticos. Dar nu e așe, căci te-au dărăpănat otrava afionului și pentru că ai luat mai mult ca o jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
jumătate de an afion, socotind că- ți folosește de tuse, putem zice că ți-ai scurtat din viață cu 20 de ani” (166). S-ar putea zice că percepția opiumului în epocă acoperea o plajă uriașă, de la „leac miraculos” la „otravă grozavă”. Este totuși unul dintre foarte rarele documente românești în care opioterapia este condamnată. Un document oarecum insolit pentru menta- litatea din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Opiatul numit theriaca (din gr. therion = „animal sălbatic”) era folosit încă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
formau un electuar opiaceu (198). Sigur că afionul nu aducea numai „vârtoasă sănătate”, ci și moarte. Plinius cel Bătrân descria virtuțile farmaceutice ale opiumului (neconium) - este soporific, anestezic etc. -, dar atrăgea atenția și asupra faptului că, în exces, poate fi „otravă mortală” : „Dacă este înghițit în cantitate prea mare, [opiumul] poate fi mortal în somn” (Naturalis historia, XX, 76) (38, p. 65). Contemporanul și omologul „veselului” domnitor Constantin Racoviță Cehan (cel mâncător de afion), Grigore al II-lea Ghica Vodă, murea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
intuiție ludică la Urmuz este erudiție livrescă la Umberto Eco. În romanul său Numele tranda firului, Jorge, bătrânul bibliotecar orb (personificare probabilă a lui Jorge Luis Borges), devorează o misterioasă carte a lui Aristotel, ale cărei pagini erau unse cu otravă. „[Jorge] s-a dat înapoi, strângând volumul la piept cu stânga, în timp ce cu dreapta sfâșia mai departe paginile și le băga în gură.” Jorge moare, nu înainte de a incendia biblioteca mănăstirii (40). Nu voi relua acum istoria și semnificația bibliocidului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au o tradiție activă a scrisului și a beletristicii pe care comunismul, conservator de forme și în particular de norme mediatice din secolul trecut, a protejat-o, împiedicînd expansiunea imaginii și a cultelor audiovizuale (asociate cu imperialismul occidental și cu otrăvurile lui). Vom reveni asupra acestei perioade. Permiteți-mi să vă aduc o dovadă vie, chiar dacă nu e valabilă decît pentru America Latină, mai îndepărtată și mai frustă, o cărțulie și revoluții ratate, sîngeroase și de semn contrare. Dacă istoria se scrie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
poate fi conservată fiindcă va cîștiga la capitolul calitate învechindu-se, ca și vinul. Să aservești opera produsului înseamnă să subordonezi o șansă de permanență unei certitudini de deteriorare. Aici, ca și aiurea, se va estima că remediul este în otravă, și e o întîmplare că tehnicile moderne de reproducere permit revitalizarea corpurilor plecînd de la particule, prin transferul semnalelor efemere pe benzi regenerabile sau pe discuri metalice nealterabile. Ceea ce poate să însemne și: memoria va deveni o însușire costisitoare. Cum o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sală de proiecții). Caseta video este și mai periculoasă pentru autoritățile instaurate în țările în curs de dezvoltare decît a fost odinioară cartea la noi. Puterea acceptă cu mari rezerve înfrîngerea politicului în fața tehnicului, descoperind că remediul era, în final, otrava. Căci zgomotul este un cenzor mai profitabil decît tăcerea (mai eficace și mai ieftin). Ordinea cea mai puțin dăunătoare din toate. Modelul "concentrare", etatismul, eșuează întotdeauna în final; iar modelul "concurență", liberalismul, se dovedește a fi mai puțin catastrofic decît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Lui în noi, arătând astfel cui aparținem și pe cine iubim când suferim atâtea pentru El. Așa cum am arătat mai sus, consimțirea cu ispita duce la păcat, iar păcatul repetat este de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate, o otravă care nimicește sănătatea trupului și a sufletului, și constă în nesocotirea legilor morale puse de Dumnezeu în om. Această nesocotirea a legilor morale aduce cu sine dezordine în ființa făptuitorului, destramă sănătatea lui morală și pricinuiește tulburări în mediul înconjurător
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Și sentința e dată, De ce tremurați? Din vorbele pe care n-am apucat să le spun Se scutură tăcerea îmbătrânindu-mă, Nu-mi cereți să mint cu aceste cuvinte, Cu care mi-am descoperit moartea. Și nu înțeleg de ce tremurați. Otrava e doar pregătită, Și sunteți prea palizi pentru niște ucigași cumsecade". Nu vă speriați, nu am de gând să mă apăr. Dar renunț nu pentru că m-aș teme, ci pentru că mi se pare zadarnic. Cine a stârnit această ură și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
născocite. Eu aș putea dovedi oricând sentimentele mele față de Atena, dar mi se pare că a mă lăuda cu ceea ce iubesc e nedemn. Prefer să tac, și rog zeii să mă ajute să înfrunt mila ce mi-o inspirați, așteptând otrava pe care mi-o veți trimite la închisoare (O. Paler). Moartea lui Socrate a fost, indirect, o sinucidere. Filosoful avea posibilitatea să fugă din Atena. Discipolii săi i-au propus exilul. Putea, de asemenea să retracteze ceea ce îi supărase pe
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Lui în noi, arătând astfel cui aparținem și pe cine iubim când suferim atâtea pentru El. Așa cum am arătat mai sus, consimțirea cu ispita duce la păcat, iar păcatul repetat este de fapt patima. Păcatul este o tristă realitate, o otravă care nimicește sănătatea trupului și a sufletului, și constă în nesocotirea legilor morale puse de Dumnezeu în om. Această nesocotirea a legilor morale aduce cu sine dezordine în ființa făptuitorului, destramă sănătatea lui morală și pricinuiește tulburări în mediul înconjurător
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
de globalizare / 22 4. Forța numărului unită cu cea a tehnologiei / 24 Partea întâi: AMERICA PARCĂ NU MAI ESTE AMERICA I. Criza a accelerat o evoluție care se prefigura / 29 1. Criza economică ascunde și o criză umană / 29 2. Otrava din fiecare victorie / 32 3. Destinul american nu a fost asociat cu un destin imperial / 34 4. SUA nu și-au mai dat și nu au mai dat lumii o cauză / 36 II. Mâna invizibilă, mâna vizibilă, sau ambele mâini
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ritmului de creștere economică, ci și regândirea modelului de dezvoltare, refacerea acelor trăsături umane care consacră o superputere: încrederea, disponibilitatea la efort, credința că stă în puterea acelei comunități să asigure o relansare pe liniamentele confirmate de dezvoltarea contemporană. 2. Otrava din fiecare victorie De ce trebuie să se teamă oamenii și națiunile mai mult, de victorii sau de înfrângeri? Victoriile dau încredere, creează atuuri și avantaje, te fac respecttat și/sau temut. Ca orice lucru pe lumea aceasta, victoriile nu sunt
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
întemeiată vedem chiar în lumea noastră, unde grupuri de indivizi instruiți pe fugă în sistem „la distanță” la cele mai prestigioase universități de tip „căsuță poștală” se acreditează reciproc în calitate de dascăli infailibili ai națiunii. Aici nu mai contează râul de otravă spirituală care se revarsă din malaxorul gigantic (producător de subcultură, dar și de bani) la care sunt îndemnați cetățenii să se adape. Amăgiți de produsele acestei industrii perverse, „oamenii zilei” sunt conectați la promiscuitate spirituală și la vulg. Această conectare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos”. * „Orice viciu are Întotdeauna scuza sa.” (P. Syrus) „Viciul” Încearcă să-și justifice prezența prin faptul că oamenii practică, adesea virtutea În exces: „Viciile Întră În compoziția virtuților ca otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). Lucrurile se complică și mai mult, atunci cînd se recurge la vicleșug: „Este un vechi șiretlic al viciului să se ascundă sub aparența virtuții” (Johan Oxenstiern); „Nu există viciu, care să nu aibă o falsă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]