19,586 matches
-
murind pe cruce, Lacrima din ochiul lui, Valoarea universului. Ionică Dragomir 2 Octombrie 2015 ... Citește mai mult Plâng micuții după lapte, Că e zi sau că e noapte,Plâng orfanii după mama,Printre lacrimi, toți o cheamă,Plâng săracii după pâine, Nu stiu ce vor face mâine,Plâng bogații, vor mai mult,Viața lor e un tumult,Plâng actorii într-o dramă,Careva să-i bage-n seama,Plâng bătrânii de mult dor,Spălând rufe la izvor,Plâng bolnavii de durere,Prin spitalele
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
tine.... XVII. DE CE, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017. De ce râvnim după averi și lucruri, Când viața e făcută să te bucuri, De ce ne facem planuri pentru mâine, Când astăzi noi trăim doar pentru pâine, De ce vrem apă de pe unele planete, Când totul e aici dacă ne este sete, De ce nu mai avem răbdare, Când ne-ntâlnim cu orișicare, De ce mințim pe cei din jur, Când adevărul este cel mai pur, De ce uram surorile și
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
Când "Mâine" poate nu-i în calendar. Ionică Dragomir 6 Octombrie 2014 ... Citește mai mult De ce râvnim după averi și lucruri,Când viața e făcută să te bucuri,De ce ne facem planuri pentru mâine,Cănd astăzi noi trăim doar pentru pâine,De ce vrem apă de pe unele planete, Când totul e aici dacă ne este sete,De ce nu mai avem răbdare,Cănd ne-ntâlnim cu orișicare,De ce mințim pe cei din jur,Cănd adevărul este cel mai pur,De ce uram surorile și
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
copilă-ai rupt femeie curățenia mi-ai stricat te blestem să-ți fie spinul vrej uscat și atârnat *** putrezește-n pușcărie și în lanțuri strâns legat c-ai luat viață la orbie și de sânge te-ai pătat *** îți doresc pâine și sare e blestem, să fii tu sigur și s-ajungi în ocna-n care sarea să ți-o scoți tu singur *** zoaie-n păr și bale-n gură bube dulci și mâncărime c-ai sedus mândră făptură și te-
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]
-
sculam, începea mama: hai, spălați-vă pe ochi ca să luați „paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot sufletul sacralitatea acelui ritual. Apoi
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
dese și pensate drept, un nas frumos și puțin în vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeții proemineți și rozalii dau fizionomiei sale un aspect de finețe, în ton cu ochii, nasul și buzele rujate, cu contur. Plecase să cumpere două pâini de la magazin. Simti aerul călduț, care începuse să-i pătrundă prin geaca îmblănită, de când făcuse primii pași, din scara blocului. Se bucură că primăvara își făcea loc ușor, o dată cu primele raze de soare ale lunii martie, care reușiseră să iasă
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
nimeni în preajmă să o vadă. Nici din magazinul care era la vreo zece pași, nu se vedea nicio persoană intrând sau ieșind. Nu era nimeni, de parcă numai ea observase că se încălzise afară sau numai ea avusese nevoie de pâine. Toată lumea era acasă, numai ea era agresată de doi oameni, care o luaseră pe sus și se îndreptau cu ea spre stradă, unde era o Dacia Break neagră. Din ea ieși șoferul în grabă, îmbrăcat identic cu cei doi care
RĂPIREA (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377194_a_378523]
-
și-n suferință În Milostenie smerită pentru IISUS și-A Sa Credință ! Un Post de cel puțin o zi, e cel total sau ajunarea Ce exclude gândul rău, băutura și mâncarea... Postu ' aspru-i practicat, pe la noi, de multă lume : Pâine uscată dar și fructe, apă, sare și legume... În tain mic, regim vegan, în bucătării gătit Fără ulei și fără vinuri, Postul comun, obișnuit ! Iar în Posturile Mari, când se-ntâmpl-o Sărbătoare La ulei, vinuri și pește, Biserica, dă dezlegare ! Avem
AM AFLAT CE ESTE POSTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377283_a_378612]
-
chiar celui care dă viață poeziei. Îl definește într-o manieră caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare, aceea de ne oferi “pâinea și cu vinul cuvintelor”. Iar cuvintele poetului sunt sfințite cu trudă: „Poet e cel ce mângâie seninul/ În ochii fiecărui răsărit,/ Cel ce ne-aduce pâinea și cu vinul/ Cuvintelor ce-n trudă s-au sfințit”./ De asemenea, poetul e descris ca fiind cel ce dă scânteie vântului, cel care arde “vreascuri de suflet”pentru a-și etala trăirile, cel care aprinde focul în “vatra stăruinței
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
din umbra de tei foșnea răsăritul adormit pe alei, peste cafeaua cu gust de arțar râșnită prin pieptu-ți otrăvit cu amar. râdeai, așezându-ți dimineața pe ochi și mâna-ți de lut tremura, prinzând plopi, colibe făceai din fărâme de pâini să-ngropi înserarea ca pe-o șatră de câini. sub tălpile-ți reci, mușuroi de furnici cărau inocența-ți pe sub frunze, c-un bici, și tremur de vânt se-așeza, lin, în păr, să-ți simtă lumina cuprinzându-l cu
AMINTIRI DE CAFEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382118_a_383447]
-
ostenite, Copac de flăcări s-a-nălțat... Tu, inimă pustie, Ascultă-mă și lasă-mă să strig: Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig! DAC-AM STRIGAT CĂ HAITELE NE FURĂ ADÂNCUL, CODRUL, CERUL - STEA CU STEA - ȘI SFÂNTA NOASTRĂ PÂINE DE LA GURĂ, NU-S VINOVAT FAȚĂ DE ȚARA MEA! Iar plopi, în umedul amurg, Doinesc eterna jale. Vreau să-i înțeleg și să-i iubesc. Și George nu mai vine. Despărțirea-i tot mai grea... -O, nu! Nu-i drept să
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
pasiunile, gândurile lor și Duhul lui Dumnezeu plutește peste toate. Mă gândeam și la bolnavul care-și dă duhul la spital, și la doctorul de la căpătâiul lui, și la milițianul care stă la colțul străzii, și la brutarul care pregătea pâinea pe mâine, și la cel ce stătea în beciurile securității, și la cei ce erau în cercetări, mă transpuneam în situația fiecăruia. Se spune ca în timpul sfintei slujbe, dimineața, la Sfânta Liturghie, omul trăiește mai atent, mai curat; dar pentru
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe meleaguri geto-dace viitorul s-ar întoarce Că ne-a invadat trecutul și ne duce surdomutul Nimeni zău nu înțelege patria e făr-de-lege Patrioții toți ne fură și din mână și din gură Pâinea este vai nocturnă și ne mână ca pe-o turmă Hăis și cea carul cu boi plin de toate și nevoi Doamne zău ne-am săturat și femeie și bărbat Fiind mereu cică pereche alergăm ca dați în streche Și
DOINĂ DE (S)PUS LA RANĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382219_a_383548]
-
voie să existe Liturghie fără Împărtășanie!... Mie nu mi-a lipsit liturghia și împărtășania nici chiar în pușcărie, unde am cusut pe partea din spate a maieului Sfântul Antimis, vinul îl aducea un medic într-o sticluță de vin tonic, pâinea și apa o rețineam din hrana și din alimentele primite și așa mai departe. Găsirea unei explicații la toată această situație ne duce cu gândul la existența tainei lui Dumnezeu!... Astăzi încă nu prea știm (cum) să ne raportăm la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
8. Sfântul Ioan Gură de Aur, în „Telegraful Român”, anul 109 (1961), nr. 43-44 (15 noiembrie), pp. 3-4. 9. Candela, lumânarea și tămâia, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1961”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1961, pp. 138-140. 10. Pâinea, vinul, apa și untuldelemn în cultul Bisericii noastre, în „Îndrumătorul bisericesc pe anul comun de la Hristos 1961”, Sibiu, Tiparul Tipografiei Eparhiale, 1961, pp. 141-145. 11. Maica Domnului în teologia Sfântului Ioan Damaschin, în „Mitropolia Olteniei”, Craiova, anul XIV (1962), nr.
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
era încălcată constituția prin decriptarea numelui viitorului ales. „O corectură strict necesară”(accentuez ghilimelele de riguare, puse și cu degetele) Aici nu este vorba despre nivelul de trai, deși zi de zi tot omul pune în primul rând coaja de pâine sau cașcaval pe care o poate pune mâine în fața copilului său. Nu salariul este pe primul loc ci locul de muncă însăși. Nu este de condamnat omul bogat indiferent dacă și-a înjghebat afacerea cu sau fără șpagă, dacă a
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
înseamnă Viață! Știam că pruncul meu va trăi, va merge la școală, va merge la colindat...știam că Dumnezeu îl iubește, atât de mult încât își făcuse timp să vină la noi în seara de Ajun... Pe masă, uitată , o pâine se uscase de mult timp...am frânt în mâini o bucățică de pâine și am băgat-o în gură. Lacrimi mari mi s-au rostogolit pe față. Erau atat de mari... pâinea amestecată cu lacrimi devenise împărtășania pentru o mamă
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
merge la colindat...știam că Dumnezeu îl iubește, atât de mult încât își făcuse timp să vină la noi în seara de Ajun... Pe masă, uitată , o pâine se uscase de mult timp...am frânt în mâini o bucățică de pâine și am băgat-o în gură. Lacrimi mari mi s-au rostogolit pe față. Erau atat de mari... pâinea amestecată cu lacrimi devenise împărtășania pentru o mamă care câștigase lupta cu Moartea și o întrevedere cu Dumnezeu. „Să te rogi
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
în seara de Ajun... Pe masă, uitată , o pâine se uscase de mult timp...am frânt în mâini o bucățică de pâine și am băgat-o în gură. Lacrimi mari mi s-au rostogolit pe față. Erau atat de mari... pâinea amestecată cu lacrimi devenise împărtășania pentru o mamă care câștigase lupta cu Moartea și o întrevedere cu Dumnezeu. „Să te rogi, să postești, să te impărtășești daca vrei să primești în lumină Nașterea Domnului!”. Bunica îmi zâmbea dintr-o stea
O MÂNĂ ÎNTINSĂ DE LA DUMNEZEU de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382233_a_383562]
-
complet în evangheliștii sinoptici și ceea ce se practica în chip uniform și constant în toate adunările de cult ale comunităților creștine de la sfârșitul veacului apostolic. De fapt, Sfântul Ioan a vorbit despre această taină, când a reprodus, îndată după înmulțirea pâinilor, cuvântarea Mântuitorului Iisus Hristos despre "pâinea vieții", adică despre împărtășirea credincioșilor cu însuși Trupul și Sângele Său (Ioan VI, 48), așa încât și pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. În completarea Evangheliștilor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
se practica în chip uniform și constant în toate adunările de cult ale comunităților creștine de la sfârșitul veacului apostolic. De fapt, Sfântul Ioan a vorbit despre această taină, când a reprodus, îndată după înmulțirea pâinilor, cuvântarea Mântuitorului Iisus Hristos despre "pâinea vieții", adică despre împărtășirea credincioșilor cu însuși Trupul și Sângele Său (Ioan VI, 48), așa încât și pentru acest motiv nu mai avea nevoie să revină asupra unui subiect atât de cunoscut. În completarea Evangheliștilor sinoptici, el notează așa încât doar faptul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
voit să istorisească instituirea Sfintei Euharistii, de bună seamă că aici ar fi intercalat referatul său. Instituirea Sfintei Euharistii este descrisă aproape cu aceleași cuvinte și de către Evangheliștii sinoptici și de către Sfântul Apostol Pavel: Deci mâncând ei, a luat Iisus pâinea și mulțumind, a frânt și a dat Ucenicilor zicând: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat lor zicând: Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
constituie prin urmare un document istoric original, înzestrat cu puterea unei mărturii directe, obiective și sincere despre originea și înțelesul acestei Sfinte Taine. Aceste cuvinte ne arată că, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a prefăcut cu adevărat pâinea dospită (artos) în însuși Trupul Său, iar vinul în însuși Sângele Său, rostind pentru fiecare o rugăciune specială și împărtășind apoi cu fiecare pe ucenici. În noaptea când a fost prins - deci cu o zi înainte de Paștile iudaic - Domnul Iisus
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se săvârșește Jertfa și Taina Euharistică. În istorisirea instituirii Sfintei Euharistii, se disting două momente diferite: momentul prefacerii și momentul împărtășirii. Momentul prefacerii coincide cu rugăciunea specială, rostită de Domnul nostru Iisus Hristos mai întâi asupra pâinii și apoi asupra vinului. Prefacerea elementelor euharistice este deci anterioară împărtășirii. Ea revendică și necesită o rugăciune anumită, Epicleza, pe care Biserica Ortodoxă o cunoaște din cele mai vechi timpuri și pe care liturghisitorul o rostește totdeauna asupra cinstitelor Daruri
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]