4,130 matches
-
Bejan despre mănăstirea unde Tolstoi a scris „Învierea”. Acolo a fost lagăr și au făcut grajd de vite. Au fost împușcați preoții și episcopii! S-a torturat! Știu ăștia care umblă cu dosarele ce a pățit Biserica? Sau ce au pățit preoții? Că vor fi fost și pe acolo niște securiști? Câți mă nene? Câți? Câți preoți au făcut rău? Că au fost acolo cinci sau șase preoți în sutană? Foarte bine! Că vor fi fost ierarhi care au scris declarații
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
În toiul discuției s-a ajuns și la întrebarea care-l frământă pe Matei în legătură cu ,,noaptea albă.” Fata a trebuit să-i explice că planificase în taină evenimentul și vorbise cu mătușa Zamfira ce voia să facă. Aceasta știind ce pățise cu altcineva, a lăsat-o să decidă fata despre felul cum avea să procedeze cu Matei. Odată primite informațiile primite, băiatul nu a mai insistat asupra amănuntelor, evenimentul se consumase. Nu mai era mult și cursul se va încheia, iar
8 ZMEURICA; MICI SECRETE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349210_a_350539]
-
tot încearcă să afle ,,cum și de ce ,, sfidând parcă evidența apartenenței acestor procese strict universului absolut . Să fie oare omul atât de inconștient încât să omită faptul că însăși procesele care susțin universul duc la explozii și implozii? Așa va păți și omul dacă nu i se va activa la timp simțul realității ce domină universul ? Așa va reuși el să își taie ,,craca universală pe care atârnă efemer? Nu este exclus din moment ce, deși a aflat că până și componentele universului
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
și să mă opresc din plâns. Rămâneam singur acasă, fugeam în grădină, luam mătase de porumb, îmi făceam o țigară, trăgeam fumul în piept, mă înecam și tușeam până mă învinețeam. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face o vioară din coceni de porumb, cum se face un tun din pământ
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
un răspuns afirmativ, intră sfios și se așeză tăcut în fața biroului, la care patronul studia ceva documente, mai studie un timp , apoi când termină îl privi și întrebă: - Ce s-a întâmplat, domnule Vasilescu? Vasile îi povesti pe scurt ce pățise la intrarea în Companie. - Știu domnule, i-am văzut și eu pe fereastră. Norocul meu a fost că venisem la Companie înainte lor, altfel nu scăpam fără să iau câțiva pumni în față și câteva picioare în spate. - Care este
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
îndeplinirea lor. Această presupunere, mi s-a adeverit, de multe ori, când în cele din urmă am reușit să îmi îndeplinesc unele dorințe, iar apoi am regretat că acestea s-au îndeplinit. Desigur, nu erau chestiuni grave și nu am pățit nimic. Omul are o gândire limitată, își dorește anumite lucruri care i-ar aduce multe neplăceri pe termen lung. El știe că vrea și că ar face orice pentru a-și îndeplini dorința, dar niciodată nu poate intui urmările îneplinirii
AI GRIJĂ CE-ŢI DOREŞTI, SĂ NU GREŞEŞTI! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/348698_a_350027]
-
față, să stau pe bară. Pornirăm la vale, el pedala, eu trebuia să stau cuminte, să nu cad. Deodată, bicicleta s-a rupt în două, pe la mijloc, iar noi căzurăm în față, colegul căzu peste mine, în mijlocul drumului. N-am pățit nimic, însă el și-a cam zdrelit nasul și fața. Apoi a avut mult de umblat pe la CFF să-și sudeze bicicleta ruptă, în timp ce eu, conștiincios, m-am dus la școală, pe jos. Distracțiile majore începeau când aveai ocazia să
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
se prezentă, fără nici o grabă, la faraon. Adevărul este că își cam permitea. Era nu numai socrul lui Snefru ci și tatăl acestuia. Poate că și frate, dar existau totuși unele limite și la ei. - Da’ ce Amon, iartă-ne, pățiși băi, Snefrică, tată, rosti marele preot, încercând să pară oarecum îngrijorat, de paloarea post combustie a bunului său ginerelui. - Bă, tatică, îmi dădu azi dimineață, muieri-mea, Hetepheres, nește zmochine și le mâncai! Da’ cum aseară beui neșe beri cu
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
-l Sheffel, luând o tărie cam mare, să nu poată veni la ore din odaia lui, situată chiar în școală, într-o aripă a ei. Ne lăsa de capul nostru, toată ora. Cei din clasele paralele II-a - IV-a pățeau la fel. Atunci, fiind deja primăvară, cald, ne întâlneam toți băieții în curtea școlii, unde începeau niște miuțe de fotbal fără de sfârșit. Rar de tot, spre seară, se trezea din somn d-l învățător, ne mai speria cu prezența sa
ÎNVĂŢĂTORUL SHEFFEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349420_a_350749]
-
au dus vremurile de altădata, în care dimineața îți spunea nevasta " Poți să pleci liniștit în delegație, mai am până nasc", iar seara, la întoarcere îți săreau ai tăi de gât "Să-ți trăiasca fetița!". Nu glumesc, exact asta am pățit eu când s-a născut actuala mămică. De văzut am văzut-o abia la externarea din spital. Astăzi, ginerele meu intenționează să-și vadă fata înaintea mămicii. Fiind la al treilea copil, s-a hotărât să asiste la naștere. Numai
ŞCOALA PE CARE O ŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349402_a_350731]
-
frumos colorată și strălucitoare, cutiuțe cu gemuri de căpșuni și zmeură, miere de albine, lapte condensat pentru cafea, ceai negru englezesc la pliculețe și alte minunății. Ca unul care nu mai fusesem într-un hotel de lux, cu ceaiul am pățit-o rău de tot! Eu până atunci nu mai servisem ceai englezesc și fiind neștiutor, am desfăcut ambalajul și am introdus pliculețul în paharul cu apă fierbinte, ce era fixat într-un suport metalic frumos ornamentat. L-am lăsat acolo
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
de pâine prăjită și să mânânc din delicatesele de pe masă. A trecut ceva timp și când să gust din ceai, era atât de tare și amar, încât m-am înecat. Suzana s-a speriat și m-a întrebat ce am pățit. I-am dat să guste din cana cu ceai și, fiind atentă când a gustat, și-a dat seama ce s-a întâmplat de fapt. N-a fost nevoie decât să atenționeze pe ospătarul care nu se dezlipea de lângă masa
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
urmat exemplu dând Legea eutanasierii câinilor. Ionel este un tragic eveniment datorat unor câini înhăitați. Unul la 10 ani și stârnește Legi și reglementări. Dar oamenii înhăitați pentru un ciolan sau cașcaval se târâie de ani prin judecăți și nu pățesc nimic. Oricum nu miroase-a bine. Viitorul pare din ce în ce mai sumbru. Câinii sunt de vină! Oare câinele ciobanului va fi eutanasiat, potrivit Legii, dacă omoară lupul care a dat iama în oi? De ce atunci hoțul care pătrunde noaptea pe furiș să
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Eu boceam într-un spațiu sub pat, cățelușa urla la fiecare trăsnet și tunet în celălalt spațiu de sub ușa beciului folosită drept pat. A ținut ploaia mai bine de jumătate de oră ca și fulgerele și trăsnetele dar nu am pățit nimic. Nu a intrat nici apă în bordei. Îi făcuse tata un prag special să nu ne inunde în caz de ploaie. O asemenea ploaie m-a mai prins o singură dată când eram singur la vie. Nu o aduse
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
O perdea de lumină care începuse să-i facă rău.Coborând de pe stâncă,Carmen privi în zare.,, Unde-o fi Adrian? Nu l-am văzut de dimineață. Dar... dar, poate face ce vrea! Ce-mi pasă mie. Dar, dacă a pățit ceva?! Hmm, treaba lui.'' Ajunse acasă.Liniștea răsună.Dispăruse în neant vremea când casa răsuna de vocea lui Adrian și de râsetele micuțului Adi.Intră în sufragerie și se așeză pe canapea, o canapea cu țesătura din catifea roșie. Pe
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
în locurile unde ai să ajungi. Fii atent cu cine și, mai ales, ce vorbești. Ai scăpat de torțíonarii din înghisoare. Vezi să nu te omoare slugile lui Ceaușescu când crezi că ai scăpat. Știi cât sufăr dacă aflu că pățești ceva''. - Sărmana mamă! Adrian, văd că nu ai reușit să te încadrezi în societate după ieșirea din închisoare.Și mulți din,,Grupul Goma'' au pierit. Tu ești unul din puținii care au supraviețuit evenimentelor ancomuniste din 1977. - Era imposibil, Carmen
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
femeie să rostească mai multe. “Ce să mă fac eu acum?” Nu plângea. Privea în gol repetând în neștire: “Ce să mă fac eu acum?” “Taci din gură, țață Mario, zi bodaproste c-ai scăpat cu viață și n-ai pățit ca Leana. Ai văzut cum a chemat-o moartea? Nu stătea ea bine la spital? Dar ea nu și nu, să îi dea doctorii drumu să vina acasă ca să cadă zidul pe ea”, o îmbărbăta un vecin. Câte nenorociri nu
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
răstoarne grapa. Era alunecuș. Deasupra pârâului, grapa se înclină, se răsturnă pe o parte, apoi se răsturnă încă odată, încât îl prinse pe uncheșul Iacob dedesupt. Cărăusul era în față, tata mergea în urmă. Au rămas îngroziți văzând ce-a pățit uncheșul. Și-au zis: până aici i-a fost! Disperați, au adus niște răzlogi, au început să-i pună sub grapa cu fân. Iar uncheșul de sub grapă, acoperit cu totul, a început să strige inimos: - Sunt aici! Aici! Aici!... Aici
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
că atât de repede am cunoscut senzația de obișnuință, că am și sărit peste cal. Era soare, temperatura în jur de cinci șase grade și principalul, să nu stau pe loc. Nici pic de frig. A doua oară însă, am pățit-o. M-am plimbat peste o jumătate de oră fără probleme dar am observat mai târziu că nu mai simțeam deloc talpa piciorului stâng. Partea din față de sub degete. Început de degerătură, care după câteva luni de zile, a dispărut
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
și cinici. Am rămas fără aceste unelte pentru încă multi ani, de atunci încolo, fiind nevoiți să cerem împrumut de pe la vecini, când aveam vreo trebuință. De bine de rău, noi am rămas numai cu această pagubă, dar alți consăteni au pățit și mai rău. ,,Oaspeții” noștri umblau prin sat, obligând lumea să le dea alimente și păsări, pe care le băgau în câte un sac, după ce le suceau gâtul (evitând, în caz de tăiere, pierderea de sânge). Unul dintre ei, văzut
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
paznici. Directorul era și el clampă cînd i-a dat primul secretar telefon, să-l întrebe cum stă cu planul. Directorul de-abia mai bleștea din gură: „Premihîc...permi...teți să...hîc!” „Poftim?!” „Premiteți... hîc! Să raprotez...raportez” „Ce-ai pățit, directore, ai dat-o și tu pe ulei? Ia vezi că ți se clatină jilțul!” „Tăiți, tov sechîcretar! Jlițu'?” Și Jlițu i-a rămas porecla. Parcă înnebunise lumea! Prin secții erau oamenii trosniți rău, ca de meteoritul tungus. Nu mai
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele de pământ. Începea să-i rupă hainele de pe ea, râzând cu glas tare și răgușit: - Uite ce pățești dacă fugi de mine. Unde îți este profesorașul să te scape? Să vină la mine să-l omor și pe el. Să-l vezi cum moare lângă tine. Mă voi răzbuna pe voi care v-ați bătut joc de mine
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
Dumnezeu te va vedea și va aprecia gestul tău că îl iubești. Dimineața se desfășura normal. Când s-a întâlnit cu Ramona la ea în birou, aceasta a sesizat schimbarea de pe chipul colegei sale. - Ce-i cu tine? Ce ai pățit? Nu te simți bine? Ești bolnavă sau oi fi gravidă după vacanța la munte? spuse ea nu cu oarecare răutate în glas. - Nu... nici vorbă să fiu gravidă, asta era prima grijă, să mă protejez. Nu am dormit azi-noapte cum
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
un tânăr mai înalt ca ea, o luase de subțioară și o trase spre larg. Cum nu mai simțea nisipul sub picioare, de teama înecului se ținea strâns de gâtul acestuia țipând fără vlagă. - Lasă-te în grija mea, nu pățești nimic. - Mi-e fricăă..., nu știu să înot.... - Știu eu. Lucrez la salvamar. Uite, stai pe spate cu întregul corp întins... și tânărul o și prinse cu palma de fund și i-l ridică la suprafața apei. Așa este bine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
mă ridice la suprafață, eu involuntar de teama înecului, l-am prins de gât și măgarul a profitat de situație. Ana începu să râdă cu hohote de tragicomedia colegei sale de cameră. Nu-i venea să creadă ce putea să pățească fata, așa, pe neașteptate. - Râzi tu, dar a amenințat că și tu vei păți același lucru de la amicul său. - Care amic? Părea că este singur. Nu mai era nimeni în preajma lui. - Habar nu am. Așa mi-a spus: „...Îi vine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]