2,039 matches
-
convingerii că pentru răspunsuri la „întrebările ultime“ nu există probe raționale constrângătoare și, în egală măsură, expresia moderației pronunțate a caracterului său. Darwin nu împărtășea opinia lui Thomas Huxley, care îi replicase lui St. George Mivart, unul dintre cei mai pătrunzători critici ai teoriei selecției naturale, că nu poți fi, în același timp, „un adevărat fiu al bisericii și un soldat loial al științei“. Darwin nu se socotea „un adevărat fiu al bisericii“. Dar el nu credea că cele două loialități
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unele din propriile opere: "puf bogat, moale și dulce"; "nebună, săltătoare, zglobie"; "ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți"; "dulce și acră, acrișoară și dulceagă"; "o gospodină bătrînă, cinstită, harnică, vioaie, cuminte, neobosită și neodihnită"; "o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
De aceea valorile pe care le cultivă femeia creștină după cum am mai spus, sunt legate de viață, de suflet, de inimă, sunt mai interiorizate, mai personale, sunt valori morale și religioase. Totdeauna femeile au avut un suflet puternic și glas pătrunzător, care a străbătut până la inimă. însuși creștinismul e opera inimii, nu a robiei. Mama, în educația ce o face copilului, trebuie să combată răul și copilul să fie pătruns de iubirea creștină și să se comporte cu respect și dragoste
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
venit și mărindu-și astfel domeniile. Scăpând de iobăgie, la jumătatea secolului al XIX-lea, viața lor a Început să prospere. Oameni dârzi ai muntelui, au folosit adesea viclenia și dibăcia, dovedind inteligență, energie și voință. Spiritul vioi și mintea pătrunzătoare trădează o obârșie nobilă de esență superioară. La acestea adăugăm talentul batjocoritor, mânuind o satiră care dovedește Încă o dată Înțelepciunea sufletului. Această finețe a spiritului care, În general s a dovedit prevăzător, deși uneori nu-i lipsește lenevia și trândăvia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Civilizația era în schimb forța care domină lumea occidentală cu mitul progresului, al economiei, tehnicii și dezvoltării, cu democrația redusă la principiul formal al dreptului de vot și al majorității. Thomas Mann a perceput contrastul într-un mod atât de pătrunzător încât în eseul Reflecții de război (Gedanken im Krieg, 1914), lăsându-se antrenat în entuziasmul belic general, saluta războiul ca "purificare, eliberare, imensă speranță" sau ca ocazie pentru a se elibera de o civilizație care "duhnește ca un cadavru în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
patra carte a Metafizicii consideră principiul de non-contradicție drept adevărul prim cu privire la ființa ființării"164. Iar filozofia sa este metafizica proprie epocii contemporane, deoarece gândește adevărul nostru cu privire la ființare în ansamblul său ca voință de putere și furnizează un diagnostic pătrunzător al trăsăturilor fundamentale ale vremii noastre. În ipostaza de "cel mai fervent platonic din istoria metafizicii occidentale", Nietzsche realizează o răsturnare radicală a metafizicii ducând-o la extrem, și deschide, în zorii secolului XX, interogații cu privire la o criză și la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
doilea, prin răspunsul dat cu prilejul împlinirii a șaizeci de ani de către Jünger (1955), are meritul de a fi revenit asupra subiectului, făcând apel la o interogație filozofică mai profundă. Cele două texte, luate împreună, reprezintă analiza contemporană cea mai pătrunzătoare a problemei nihilismului, un itinerarium mentis in nihilo pe măsura secolului XX. Obiectul disputei este "linia" nihilismului. Aceasta trasează punctul de cotitură la care pare să fi ajuns epoca contemporană, linia despărțitoare care marchează sfârșitul consumat al Vechiului, fără a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
la punct o adevărată fenomenologie a nihilismului, cu simptomele, manifestările și consecințele sale. După cum recunoaște Heidegger, aceasta depășește prin originalitate și eficiență copioasa literatură de inspirație nietzscheană asupra temei. Într-adevăr, pornind de la Nietzsche și Dostoievski, Jünger trasează o viziune pătrunzătoare asupra nihilismului ca proces al "dispariției valorilor", deja generalizat și ubicuu. Originalitatea sa, față de modelul nietzschean, stă în faptul de a recunoaște caracterul nu doar european, ci și planetar al nihilismului, și în faptul de a oferi chiar și în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
scrierile sale interesul pentru tehnică în ipostaza de cheie de lectură a lumii moderne, și care în cursurile sale universitare despre Nietzsche a abordat pe toate fronturile chestiunea nihilismului îi recunoaște lui Jünger meritul de a fi oferit o viziune pătrunzătoare asupra problemei. Prin intermediul unei asimilări originale a doctrinei voinței de putere, el ar fi pus în lumină cele două trăsături esențiale ale realității cotidiene: caracterul său total de muncă și epuizarea oricărei valori și resurse a sensului, așadar tehnica și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
iluminează cu un sens mai amplu 186. Dar chiar și Jaspers și Émil Bréhier au observat importanta analogie care subzistă între existențialism și nihilism, pe de o parte, și gnosticism, pe de alta. Mai ales Bréhier a făcut observații extrem de pătrunzătoare asupra corespondenței care subzistă între analitica existențială din Ființă și timp și structura romanului gnostic. La Heidegger s-ar povesti căderea existenței individuale în finitudine, așa cum în gnoză se povestește căderea sufletului în abisul lumii. Numai că în Ființă și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care ar fi citit-o în ochii mei i-ar fi provocat un gol în stomac). [c] Intru deci în cabinetul ultramodern, tapiserii de valoare etc. Era acolo, stând impunător în fața biroului, mobilă stil, cu figura sa impenetrabilă, cu privirea pătrunzătoare, [d] și dintr-o dată schițează un zâmbet.Te asigur că a fost dragoste la prima vedere, are un șarm nebun. Sunt sigur că m-aș arunca și în foc pentru un astfel de om! [e] Zâmbet deci și apoi tăcere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
șamanului”, va petrece un semestru la Divinity School din Chicago, ca “student postdoctoral”. La New vork, îl va cunoaște pe eans gonas (1903-1993), evreu german, format la școala lui Bultmann și eeidegger, considerat “cel mai poetic și totodată cel mai pătrunzător... interpret al gnosticismului”. Ceea ce-i apropie pe cei doi (discipolul și mentorul) este convingerea că gnosticismul este “în esență, o modalitate de gândire optimistă”, în sensul că omul se naște “liber” “într-o împărăție transcendentă” (spre deosebire de existențialiști, care afirmau că
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
vedere tematic. Astfel, tot în Leçon de choses (p. 154 și 155, 93, 99), o scenă erotică e influențată de un peisaj marin și, invers, un decor marin se regăsește antropomorfizat: (84) Cînd trec pe lîngă ea, simte mirosul lor pătrunzător amestecat cu aroma mării. Simte miros pătrunzător de scoici și de pămînt din părul des și negru aflat între picioarele bronzate, acolo unde membrul face mișcări de du-te-vino, uneori mai blînde, iar alteori mai sălbatice. (84') Deasupra ei, aproape sus
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
choses (p. 154 și 155, 93, 99), o scenă erotică e influențată de un peisaj marin și, invers, un decor marin se regăsește antropomorfizat: (84) Cînd trec pe lîngă ea, simte mirosul lor pătrunzător amestecat cu aroma mării. Simte miros pătrunzător de scoici și de pămînt din părul des și negru aflat între picioarele bronzate, acolo unde membrul face mișcări de du-te-vino, uneori mai blînde, iar alteori mai sălbatice. (84') Deasupra ei, aproape sus, pe verticală, privește, fără să vadă însă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
schimbare momentana, în care furia apare la nivelul sprâncenelor doar pentru o clipă, poate fi un punctator conversațional, accentuând un anumit cuvânt sau frază"216. 2) când furia este exprimată doar la nivelul pleoapelor, acestea sunt tensionate, privirea este fixă, pătrunzătoare; semnificația este ambigua, oricare din posibilitățile menționate anterior fiind luate în calcul. 3) în furie, gura poate avea două poziții de bază: fie închisă, cu buzele presate una împotriva celeilalte fie întredeschisa, când, prin coborârea maxilarului, ia forma asemănătoare unui
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ambii autori, și anonimul și autorul Baltagului, au tratat cele două secvențe din povestea mai complicată a morții, ținînd cont de natura datelor conflictuale și de prelucrarea lor în formă sensibilă. Moartea prematură și năprasnică a nelumitului cere expresie liricizată, pătrunzătoare și precis ritmată în stări emoționale pure; nu improvizația ușoară și jeluitoare de bocet profesionist, ci forma elaborată și meditativă, ca lectorul să ia aminte, să se implice pe sine cu gravitate, dat fiind că întîlnirea cu moartea îl așteaptă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-mă la bunătățile mele din valiză, m-am uitat la Rică, acela din urma mea. Făcusem cunoștință, era tot ieșean. Cu un glas gros, mi-a spus: - Hai totuși să le băgăm în valiză. A răsunat apoi un glas aspru, pătrunzător și parcă poruncitor: - Încolonarea!! Naiba s-o ia, pe atunci nu știam că aceasta însemna o poruncă de la patria-mumă. Ce să-i faci, pe atunci eram niște cai tineri, nepuși încă la hamul greu al vieții ce ne aștepta. În
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mai rapid și mai direct accesul la ceea ce altădată era gestionat, discret, între frontierele organizațiilor 153. Spațiul public a avut întotdeauna caracteristicile unei scene 154, dar astăzi limitele acesteia devin din ce in ce mai neregulate și mai surprinzătoare. Expusă unei priviri publice mai pătrunzătoare și mai pretențioase că niciodată, o organizație nu mai poate fi pur și simplu eficientă, ci trebuie să monteze un spectacol convingător al eficienței sale. Nu mai este suficient că ea să producă obiecte sau servicii de calitate, ci, în fața
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
un cuvânt echivoc, o glumă au mai mult succes decât un gând serios. E bine totuși să nu ne încredem în această aparență frivolă. Românii sunt vicleni; ascund o disimulare profundă sub un aer de absolută bonomie. Au o inteligență pătrunzătoare și știu să se servească de ea. Pentru ei, străinul e întotdeauna așezat pe un piedestal; îl fac să pozeze cu îndemânare, fără ca el să-și dea seama; îl sondează, îl cântăresc și îl judecă. Trebuie să fii foarte exact
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
semnificative) sînt scoase în prim plan, iar altele din contră, sînt dispuse în plan secund sau chiar ignorate. Mieke Bal relevă subtilitatea și aspectul novator al mînuirii ritmului de către Proust, a cărui operă a făcut și obiectul analizei spiritului critic pătrunzător al lui Genette. Frecvența, relația numerică dintre evenimentele din fabulă și cele din povestire, este cel de al treilea aspect ce ține de ordonarea evenimentelor la nivelul povestirii, în care repetiția și iterația sînt modalitățile de subliniere sau estompare a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a filmului lui Spielberg după romanul The Color Purple de Alice Walker este o excelentă demonstrație a metodei, care respectă specificitatea semnului de comunicare și nu "fidelitatea" transpunerii cuvînt / imagine, discutarea intertextualității literare și cinematografice dovedind un spirit de observație pătrunzător și deosebită erudiție. Concluzia autoarei este că focalizarea reprezintă cel mai puternic și mai subtil mijloc de manipulare datorită efectului de identificare produs. Acest efect de identificare a fost relevat mai întîi de Wayne C. Booth, care îl socotea percutant
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ușor dementă, fixați pe o carte, o femeie bătrînă abătută pe care nu o cunoșteam. Adevărul fotografiei este această ființă străină, această persoană de nerecunoscut, despărțită de privirea afectuoasă, familială prin procesul fotografic. Povestirea lui Proust reprezintă, așadar, o analiză pătrunzătoare a procesului de focalizare pe care îl utilizează. Dar, chiar această teorie ia o formă vizuală, fotografică. În chiar mijlocul pasajului referitor la fotografia mentală a bunicii, găsim această comparație stranie care în același timp explică și întruchipează efectul fotografic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și atitudinea naratorului) și este, ca urmare, mai puțin sistematică decît ar fi de dorit. Același lucru se poate spune și despre faimosul capitol al cincilea din cartea lui Booth. Ambele conțin, totuși, un număr apreciabil de elemente interesante și pătrunzătoare. Distincția dintre narațiune și focalizare este introdusă de Genette în 1972. O discuție critică și o argumentare teoretică a ideilor prezentate aici poate fi găsită la Bal (1991). O bună trecere în revistă a naratologiei, bazată pe o distincție (oarecum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
uriașă, aplecați asupra șpalturilor, sub lumina puternică a unui bec care atârna aproape până jos din tavan. - Eu sunt, a răspuns unul dintre ei, un ins mic de statură, cocoșat, elegant îmbrăcat, cu un chip aspru, sever, privire rapidă și pătrunzătoare. Mi-a strigat numele sigur că nu se înșela, și mi-a spus că am lipsit. Nici nu mă apucasem de lucru, că și lipsisem. Am vrut să-i explic, dar m-a întrerupt: - Fă cunoștință cu viitorii dumitale colegi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și bem vin roșu. Dăm noroc și ne sărutăm ca și cum am deschide căile apetitului spre alte bunătăți. Mâncăm, ne privim, bem vin, iar ne sărutăm. Sărutările noastre sunt ca sărbătoarea pascală de astăzi; calde, curate, pline de iubire și sfințenie, pătrunzătoare ca vinul pe care Îl simt deja că se scurge pâna la ultimul deget de la picioare. Mă iei În brațe și urci scările până la etaj, În dormitor. Așternuturile albe, din mătase foșnesc sub trupurile noastre. Sete de dragoste. O jumătate
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]