6,963 matches
-
În cursa vânătorilor să nu cazi Sub aripile lui să călătorești „Nu te mai teme de frica de noapte De săgeata neagră ce zboară ziua De molima care bate ca piua Păcătoșii din jur nu vor fi șoapte Îngerii vor păzi căile tale Lăcașul fără rele și bătaie Grija Ta este gratii de metale Că spre bine mereu a nădăjduit Durerea s-a pierdut ca o văpaie Numele meu nu-i prin lume huiduit” ----------------------------------- Aurel V BURICEA aprilie 2015 București Referință
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
în vecie Cei ce seamănă cu lacrimi amare Cu bucurie seceră peste zi Ridicând snopii lor cu încântare PSALMUL 126 De n-ar zidi Domnul casa din viață În zadar v-ar osteni cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați de dimineață În zadar târziu vă culcați firește Voi care mai mâncați pâinea durerii De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii Zadarnic priveghează când păzește Fiii moștenirea Domnului iată Și rodul pământului
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
cei ce-o zidesc De n-ar păzi Domnul cetatea firesc În zadar vă sculați de dimineață În zadar târziu vă culcați firește Voi care mai mâncați pâinea durerii De nu v-ar da Domnul somnul tăcerii Zadarnic priveghează când păzește Fiii moștenirea Domnului iată Și rodul pământului drept răsplată Ca săgeata în mâna celui viteaz Fericit cel cu casa plină de prunci Nu se va rușina va grăi atunci Cu vrăjmașii săi în poartă la necaz PSALMUL 127 Fericiți toți
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Te voi slăvi Și voi lăuda numele Tău în veac Și puterea Ta o voi vesti drept leac Măreția Ta ne va călăuzi Milostiv și bun spirit dumnezeiesc Și curajos în lucrările sale Și chemat întru dreptate în cale Domnul păzește pe toți cei ce-L iubesc Și împărăția Ta peste veacuri Stăpânirea Ta din neam în neam va fi Ochii tuturor spre Tine zi de zi În rugă și credință avem leacuri E aproape Domnul de cei cel cheamă Întru
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
al meu pe Domnul Cânta-voi în viața mea cât voi trăi Cei puternici sunt răi nu mă vor hrăni Ieși-va duhul și-i va lua somnul Fericit cel ce are trainic ajutor Pe Dumnezeul lui Iacob în fire Păzește adevărul din zidire Cât voi fi prin lumea asta călător Cel ce face judecată la săraci Cel ce dă mereu hrană celor flămânzi Cei fericiți în obezi să nu-i afunzi Domnul iubește pe cei drepți să-i împaci Pe
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
dar mai ales în zilele noastre, o deschidere fără precedent față de romani, dar ea a fost boicotata și de ortodoxo-comunistul Nicolae Ceaușescu și de (neo) comunistul Ion Iliescu. Primul era oarecum încătușat într-un „Lagăr”, după o Cortină de Fier păzită de Armata Rosie, în Pactul de la Varșovia, CAER. Al doilea era un agent de influența, pregătit de Moscova încă sub Stalin să-i apere pe romani cu duhul și sobornicia pravoslavnica în formă sa secularizata, marxist-leninista, de influența nefastă a
PAPA FRANCISC ÎN ROMÂNIA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367765_a_369094]
-
pământ, în cer și pe ape, Numai iubirea va înflori, De sufletul și trupul tău, aproape. NE VEDEAM PRIN SORI Ne vedeam prin sori, alergând, Curați, ne prăbușeam în vis, Și adoram să cadă, pe rând, Câte o stea, viața păzind de abis. Ne vedeam prin sori, neiubind Timpul longeviv, cu insomnii, Eram depărtarea, rostită de-un vânt- Două puncte în spațiul luminii dintâi. Supăram luna din cer uneori, Ea, geloasă, să ne-mpartă dorea, Într-un înger sublim și-o
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
acești conspiratori, care vor să-și impună voința instaurând un flas Mesia, atunci aceștia vor arunca totul în haos generând o baie de sânge și printre iudei și printre noi. De aceea vă ordon să vă faceți datoria ca și cum ați păzi nu un oarecare ci fiți vigilenți ca la mormântul unui rege. Acestea zicând, procuratorul își termină discursul și dădu liber trupelor, invitându-i pe demnitari și centurioni la o mică petrecere în sala ,,Augusta” a fortăreței Antonia. Pilat chemase acolo
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
pe care o urca. Era un semn al ignoranței. Îl priveam pentru că altceva mai bun, în momentele acelea, nu aveam de făcut. La un moment dat am zâmbit când omul a intrat pe ușa clădirii și doi dintre cei care păzeau s-au aplecat în fața lui salutându-l slugarnic. Mi-a venit și mie rândul să intru iar cei doi nici nu m-au băgat în seamă. Am aflat de altfel, ajungând să îl cunosc până în cele din urmă pe insul
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
că există o pedagogie divină, în baza căreia încercările sunt necesare tuturor, pentru exercițiul duhovnicesc. „Încercarea - spune Sfântul Isaac Sirul - este de folos oricărui om... Cei ce se nevoiesc sunt încercați, ca să sporească în bogăția lor, cei leneși, ca să se păzească de cele ce-i vatămă...”8. Cu privire la cauza acestor necazuri sau încercări fără de voie, Părinții filocaliei ne dau detalii foarte importante. Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca de altfel întreaga literatură ascetică, consideră toate aceste pătimiri fără de voie ca fiind pedeapsă pentru
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
aceste necazuri sau pătimiri se ascunde harul Sfântului Duh și mila lui Dumnezeu. Ele exprimă paradoxul iubirii lui Dumnezeu: - în toate durerile fără de voie se ascunde mila lui Dumnezeu, care atrage la pocăință pe cel ce le rabdă și îl păzește de muncile veșnice 53. De aceea, și Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
transforma într-un dușman necruțător. Depinde doar de noi să știm natura cum s-o folosim... NUFERI Palatul brâncovenesc cu pădurea ce-l umbrește în lacul Mogoșoaia frumusețea-și oglindește. Lei ce străjuiau palatul sunt acum stane de piatră dar păzesc cu strășnicie zâna adormită-n vatră. Ne plimbăm pe lac cu barca și privim în depărtare - peisajul ce ne-ncântă prin culoare. Frunze mari, ovale, verzi, plutesc deasupra apei și pe tije cresc bobocii florilor imaculate. Nuferi galbeni în ghirlandă
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse și l-a pus în grădina cea din Eden, că să o lucreze și s-o păzească” (Fac. 2, 15). Prin urmare, omul a primit harul puterii creatoare și porunca expresă de “a cultiva” Edenul și prin aceasta porunca de a fi cultivator, în sensul de cuvântare dată creației umane pentru zidirea culturii - cult. Prin căderea din
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
în aceasta zicând: "Așadar, nu-mi pune în fața acest lucru, ci arată-mi-l pe acela, și anume că așa a poruncit să facem Iisus Hristos, fiindcă eu îți arăt, dimpotrivă, că nu doar că nu ne-a poruncit să păzim anumite zile, dar chiar ne-a dezlegat de nevoia aceasta. Ascultă deci ce spune Sfântul Apostol Pavel; iar când spun Sfântul Pavel, spun Domnul nostrum Iisus Hristos, pentru că Acela punea în mișcare sufletul Sfântului Pavel. Deci ce spune acesta? "Păziți
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
pe iudei, care, căutând întotdeauna obiceiul cel vechi, au fost târâți spre necredință". Și iarăși zice: Știi că mulți aleargă la această sfințită masă din pricina obiceiului sărbătorii. Deși s-ar cădea, cum v-am spus de multe ori, să nu păziți doar sărbătorile pentru ca să vă cuminecați, ci să vă curățiți conștiința și atunci să vă atingeți de sfânta masă. Căci cel spurcat și necurat nu este drept să se împărtășească nici în sărbători cu acel sfânt și înfricoșător Trup; dar cel
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
asemenea dispoziție. Iată, așadar, că Sfântul Ioan Gură de Aur nu numai că întărește în chip vădit intenția și opinia lui pentru cei ce iubesc să asculte adevărul, dar răstoarnă în chip profetic acest obicei al celor patruzeci de zile păzit cu duh de cârtire și certare de multi. Iar dacă va dori cineva să vorbească despre cele patruzeci de zile pe care spune că le-au fixat dumnezeieștii Părinți, discuția va fi amplă; ci noi să menționăm doar câteva lucruri
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
menține spre nestricăciune; căci nu este înțeles drept un trup al altuia, ci al Vieții înseși prin fire, având în sine însuși puterea Cuvântului unit cu el și fiind făcut și plin de energia Lui, prin care face vii și păzește spre existența toate. Deci întrucât acestea stau în acest fel, să știe, așadar, cei botezați că dacă umblă arareori și de-abia dacă intră în biserică și stau departe ani îndelungați de binecuvantarea care vine prin Euharistia Domnului Iisus Hristos
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
este în chip vădit pentru că se forțează pe cât îi stă în putință să săvârșească poruncile Stăpânului, precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri"(Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
precum este poruncit (Mat. 11, 12); căci a împlini și a săvârși totdeauna poruncile dumnezeiești este propriu cetelor îngerești. Așa încât și cei botezați care păzesc poruncile dumnezeiești nu sunt prin aceasta departe de conduita îngerilor și pentru că se străduiesc să păzească în trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri"(Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
trup curația îngerilor netrupești, precum strigă Apostolul și zice: "Cetățenia noastră este în ceruri"(Filip. 3, 20), adică cetățenia noastră, a creștinilor, este cerească și îngerească. Dar și Sfântul Ioan Hrisostom zice: "Să ne atragem, așadar, ajutorul imbatabil al Duhului păzind poruncile și nu vom fi cu nimic mai prejos decât îngerii". Și iarași: "Cel ce se mântuiește primește un dublu har: își face viu sufletul și se face pasăre care atinge bolțile cerești". Observația a șasea Referindu-se la dumnezeiasca
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Tot ce se opune voii Domnului este scandal". Sau ca să vorbesc mai limpede: scandal este orice obstacol pus în drum ca să se împiedice de el trecătorul, precum îl roagă prorocul pe Dumnezeu să-l izbăvească de unele ca acestea zicând: "Păzește-mă, Doamne, de mâna păcătosului, scoate-mă de la oamenii nedrepți, care au gândit să împiedice pașii mei; ascunsu-mi-au cei mândri cursa și au întins cu funii picioarelor mele; pe cărare pietre de poticneală mi-au pus mie"(Psalm
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
și luna, adică Biserica, a stat în rânduiala ei, adică în voința și porunca lui Dumnezeu, din care a căzut. Așadar, câți fac ceva în afara poruncii lui Dumnezeu aceștia fac scandalurile și neoranduielile, iar nu se luptă după putere să păzească poruncile Stăpânului. În încheiere, așa ca o concluzie, vom afirma că adevărul depsre Sfânta și Dumnezeiasca Împărtășanie ajunge la noi ca rezultat al unei transmiteri istorice, dar istoria în înțelesul vieții euharistice este condiționată de caracterul de anamnează (amintire) și
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
demobilizat ca rănit de război. Nicolae și-a mai continuat serviciul până la terminarea războiului. Când a venit să lucreze ca medic ortoped la spitalul din Câmpina, a mers să-l caute pe Miron. L-a găsit în vârf de munte, păzind oile. De atunci le tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
și-a mai continuat serviciul până la terminarea războiului. Când a venit să lucreze ca medic ortoped la spitalul din Câmpina, a mers să-l caute pe Miron. L-a găsit în vârf de munte, păzind oile. De atunci le tot păzește. Rana din picior s-a vindecat. Au rămas doar amintirile și această prietenie dintre ei care dăinuie de peste treizeci și doi de ani. Referință Bibliografică: BACIUL MIRON / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 184, Anul I, 03 iulie
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
Istorie > COMORI ASCUNSE ÎN TORA Autor: Ioan Peia Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului La Sinai Dumnezeu a făcut o ofertă extraordinară urmașilor lui Israel : „Acum, dacă veți asculta glasul meu, și dacă veți păzi legământul Meu, veți fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Îmi veți fi o împărăție de preoți și un neam sfânt.” (Exod 19:5,6) În porocesul revelației divine asupra preoției, Dumnezeu îi spune lui
COMORI ASCUNSE IN TORA de IOAN PEIA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367093_a_368422]