2,281 matches
-
nu inovează dar, cel puțin, nimic nu se perimează, și acest lucru constituie un avantaj. Anul liturgic este ca roata morii, și fiecare secol așișderea. Când citesc în paginile lui Flaubert litaniile călugărilor catolici copleșiți de birurile impuse de nu știu care pașă, parcă le aud pe cele ale gazdelor mele de ieri, când dominicanul din epocă se plângea că "bacșișul și bâta sunt temeliile lumii arabe", parcă-l aud pe deputatul de azi din partea locului. Iar "disprețuitoarea animozitate" pe care o resimțea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
impropriu numit așa, dat fiind că hipogeul adăpostește, în patru camere funerare, rămășițele pământești ale unei prințese siriene și ale familiei acesteia). Toate aceste locuri consacrate fac parte din domeniul național. Meritul donației de la Emmaus revine mărinimiei marelui vizir Ali Pașa și sultanului, care voiau să ne despăgubească pentru un jaf comis de greci și să consoleze Franța pentru înfrângerea de la Sedan. Contele de Vogüé, ambasadorul nostru la Constantinopl, s-a bătut ca un leu pentru a obține această donație. Scenă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cugetă cum ar putea supune și nimici creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră mare oaste în număr de 120000 oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa beglerbegul; împreună cu dânsul fiind și toți curtenii păgânului și toate semințiile din Tracia și Voievodul Țării Românești cu toată puterea, și Asan-beg, și Ali-beg, și Schender-beg, și Grana-beg, și Osu-beg, și Valtival-beg, și Serefaga-beg Stăpânitorul Sofiei, și Cunsenra-beg, și Piri-beg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu toiegele în cap pe oamenii care se îmbulzeau în uliți. Kapudan pașa = amiral "Întrarmează-te în lăuntrul tău cu credința în Hristos, iar pe dinafară nu uita să pui zale de fier și să ții în mâni și o sabie bună." Kadine. Turcii sunt o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcatele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jefuiesc Croația, ajungând până la Varaždin. Efortul principal, din punct de vedere militar, îl va constitui încercarea de a cuceri cetatea Scutări (Shkoder) din Albania. Comanda unei armate estimată la 80.000 - 100.000 de oameni este dată beilerbegului Rumeliei, Suleiman pașa. Asediul cetății Scutari a durat din luna mai până în luna august. Cetatea neputând fi cucerită, Suleiman primește porunca să se îndrepte cu oastea sa spre Dunăre (28 august). Și în cursul anului 1474, au loc încercări de a se organiza
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și planurile sale. În încheierea scrisorii, Ștefan îl ruga pe papă ca „împreună cu ceilalți regi și principi prea puternici să rânduiască în așa chip ca noi să nu luptăm singuri, ci cu ajutorul acelor principi. Lupta de la Vaslui Expediția eunucului Suleiman pașa era socotită de sultan ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
așa chip ca noi să nu luptăm singuri, ci cu ajutorul acelor principi. Lupta de la Vaslui Expediția eunucului Suleiman pașa era socotită de sultan ca un act al cărei rezultat trebuia să fie cucerirea și supunerea Moldovei. În planurile lui Suleiman pașa, eventualitatea unui eșec turcesc era exclusă. Și această socoteală se baza pe mai multe considerente. În primul rând pe superioritatea numerică a oastei otomane, care, împreună cu oastea Țării Românești, se ridica la aproximativ 80.000-100.000 (Oastea turcă avea peste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
eforturile, uneori sterile, de a cuceri câte o cetate așezată pe piscurile Albaniei. Loviturile mari se puteau da de la Belgrad, în sus, pe Dunăre, unde câmpia lăsa spațiu suficient călăreților să se desfășoare sau prin cucerirea Moldovei. De aceea, Suleiman pașa primise firmanul împărătesc să părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți, ca să-1 repună în scaunul Țării Românești pe Laiotă. Acesta urma
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova. Acest calcul este necesar, pentru a demonstra că, la sosirea ei pe pământul Moldovei, oastea otomană nu era epuizată fizic, cum lasă să se creadă cronicarii turci. Beii de la Dunăre trec și ei fluviul și fac joncțiunea cu Suleiman pașa pe pământul Țării Românești. Lor li se alătura domnul Munteniei cu 17.000 de oameni. Potrivit ultimei interpretări a documentelor, este vorba de Radu cel Frumos. N-avem nici o descriere amănunțită a luptei din ianuarie 1475. Dar aflăm suficiente elemente
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu s-au mai uitat îndărăt. Nici nu era chip. Ei s-au călcat în picioare unii pe alții ca niște turme de oi și nici cei viteji și bravi nu au mai putut găsi cale ca să mai lupte. Suleiman pașa nu a putut să-i strângă într-alt loc pe ostașii aceia care se împrăștiau. Oricât de mult s-a străduit și oricât de multe sforțări a depus, el nu a putut totuși să-și închege și să-și rânduiască
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prizonieri, mulți s-au aruncat în apă ca să scape și s-au înecat”. Și cronicarul turc Sa’adeddin scria că „Cei mai mulți dintre ostașii islamici au murit ca niște martiri și mulți viteji au pierit pe câmpul de bătălie. Hadim <Suleiman> - pașa, care se căia de această ciocnire, a scăpat cu greu de la nenorocirea pieirii”. În analele venețiene se arată că turcii „au fost înfrânți și puși pe fugă și în toată ziua aceea și noaptea și până la miezul celeilalte zile n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de acolo. Publicarea extraselor din cronicile turcești referitoare la istoria noastră ne dau posibilitatea să înțelegem altfel confruntarea dintre turci și moldoveni. Sultanul, fiind informat că Ștefan cel Mare îi aștepta pe turci la Războieni, i-a poruncit lui Soliman pașa, care comanda avangarda, să facă o recunoaștere a adversarului. Descrierea lui Angiolello, care a participat la bătălie, cronicile lui Kemal-Pașa-Zade, Mehmed Neșri și Kodja Husein cuprind informația potrivit căreia lupta a început spre amiază, Angiolello indicând și ora: 3 după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
amiază, Angiolello indicând și ora: 3 după amiază. După descrierea lui Angiolello, avangarda oștii otomane, când a ajuns la cinci mile de pădurea în care-și fortificase Ștefan tabăra, s-a oprit pentru odihnă și pentru a lua masa. Soliman pașa era convins că Ștefan nu va îndrăzni să atace. Dar după ce au mâncat turcii, la ora a noua, a survenit atacul oastei moldovenești. Atacul este năprasnic, Ștefan și oamenii săi doboară tot ce întâlnesc în cale ajungând până la corturi, provocând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajungă până la corturile taberei otomane, cu scopul de a-l ucide pe sultan, în 1462, până la casa unde se afla Matei, cu același scop. De data aceasta la corturile la care au ajuns românii erau cele ale taberei lui Soliman pașa. Rolul acestor atacuri era acela de a provoca pierderi, dar, mai ales, de a produce șocul psihologic în măsură să-l descumpănească pe adversar. Sultanul aflând că a început lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și l-am alungat din țară și a trecut sâmbătă peste Dunăre. Și oștile mele le-am pornit și sunt aproape de Severin”. În ceea ce privește situația din Imperiul Otoman, turcii merg peste mare, împotriva fratelui lui Baiazid (este vorba de Gedik Ahmed pașa care-l urmărește pe Djem). Domnia Călugărului a fost de scurtă durată, așa cum o arată și Letopisețul Țării. La 16 august, Țepeluș era „domn a toată Țara UgroVlahiei”, Vlad Călugărul fiind silit să se refugieze la Brașov. În anul 1481
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ușor i-au înfrânt, scrie Bielski, iar apoi moldovenii, cum sunt ei iuți, i-au zdrobit”. Cronicile moldovenești vorbesc de o luptă care s-a dat la Cătlăbuga, la 16 noiembrie. După cronicarul turc Sa’adeddin, după alungarea lui Ali pașa și a trupelor sale din Moldova, Ștefan cel Mare a încercat și un atac pentru a recupera Chilia și Cetatea Albă. Ceea ce l-a determinat pe sultan să îl trimită pe Bali Bei Malcocioglu, sangeacul de Silistra, să atace Moldova
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cai. Sub mareșalul Oudinot au fost uciși peste 20 de cai. Se cădea de pe cal atunci când adversarul te lovea cu lancea și te arunca la pământ; când adversarul te despica cu securea, cum a făcut-o Mihai Viteazul cu un pașă la Călugăreni, sau când calul nu mai putea fi stăpânit. Călărețul îl îndeamnă într-o parte și calul țâșnește în alta sau, cum zice Ureche, „calul a luat-o la vale”. La Șcheia nu poate fi vorba de trădare. Cronicarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polone, alături de moldoveni, au fost și două mii de turci. Cronicarii turci Sa’adeddin și Hodja Efendi vorbesc de 600 de turci care au trecut Dunărea ca să-l ajute pe Ștefan. S-a considerat că, de la Silistra, sub comanda lui Mesih pașa, au venit în Moldova 1.200-2.000 de oșteni. Numărul mic de turci se explică prin faptul că turcii s-au temut ca Ștefan să nu le întindă o capcană și să-i ucidă împreună cu polonii. Nu știm câți munteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cronicarul secui de la sfârșitul secolului al XVII-lea, care scria că românii nu au făcut locuri întărite, pentru ca dușmanul, ocupându-le, să nu mai poată fi scos din ele. Cum nu au făcut poduri peste ape. În scrisoarea lui Sinan pașa, din 1595, vizirul se văita că nu a găsit în Țara Românească nici un loc întărit, unde să își pună trupele la adăpost! Importanța strategică a Moldovei În studiul său, intitulat De ce nu au cucerit turcii țările române, P. P. Panaitescu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, cu excepția Brăilei care este cucerită în 1541. După cucerirea acestor cetăți, în urma rezistenței românești timp de o sută de ani, P. P. Panaitescu considera că „trebuie să recunoaștem că, dacă turcii ar fi voit, ar fi putut pune un pașă la Suceava și la Târgoviște...”. Acest lucru s-ar fi putut petrece, așadar, din secolul al XV-lea. Căci, zadarnic le spunea Ștefan cel Mare venețienilor și prin ei papei de la Roma, că turcii s-au lovit de țara lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Belgradului, în 1521, abia de acum încolo se poate spune că drumul principal pentru oastea otomană, care ducea spre centrul Europei, trecea prin Sofia-Belgrad-Buda. Cum organizarea unei noi campanii solicita timp și eforturi deosebite, ceea ce presupune și mari cheltuieli, Mehmet-beg, pașa de Nicopole, profită de certurile dintre urmașii lui Neagoe Basarab (moare la 15 septembrie 1521) și se amestecă în luptele pentru tron. „Întru aceste turburări ce era între boiarii țării - scrie Radu Popescu - găsind vreme Mehmet-beg au scris la Poartă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]