155,444 matches
-
orice străin, atunci când lichelismul i-a fost demascat? Că «s-a cărat» în vest, ca orice escroc, care și-a putut asuma o pleașcă pecuniară...” Dacă astfel de considerații intră ușor în sfera patologicului, și ele pot fi lăsate în pagină așa cum le-a proiectat autorul lor, cu adevărat trist e că Marian Popa are, în latura colaborării cu Securitatea, avocați plini de inițiative. Dan Culcer, alt critic român stabilit în străinătate, consideră perfect legitim demersul colegului său convertit la germanitate
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
cursului despre expresionismul muzical). Dar există compensații, există și altfel de tineri. I-am cunoscut mai îndeaproape cu ocazia aniversării unui an a proiectului “Tineri în Profil”, susținut de Fundația germană Ernst von Siemens (despre care am mai scris în paginile României literare). La Studioul de Operă al Universității de Muzică bucureștene s-au montat două premiere absolute, datorate acestui proiect, două opere de cameră semnate de colegi de generație, ambii născuți în 1977 și actualmente doctoranzi în compoziție - Ana Iulia
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
face publică. În presa civilizată așa se procedează. Restul notiței e o înseilare de presupuneri ale autorului, a căror valoare gazetărească o lăsăm la aprecierea cititorilor Academiei Cațavencu. Exemele sufletești ale dlui Șt. A. nasc, cum se vede, monștrișori în paginile unei publicații pe care o citim (am făcut public faptul) cu plăcere. * Din editorialul dlui Vasile Dan (Arca, nr. 10,11, 12 din 2003) spicuim finalul: „Dezvăluirea păcatelor lui Lucian Pintilie, Șt. Aug. Doinaș, Ion Caraion și ale altor cîți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
ca noi. Și nici un Miron Mitrea, ar adăuga Cronicarul. * Guvernul a organizat un forum economic la Sinaia. Cu acest prilej, premierul Năstase a ținut un discurs pe care ADEVĂRUL îl consideră roz. Nu numai atît. Ziarul citat titrează pe prima pagină că discursul premierului a fost contrat dur de economistul șef al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare. * În raportul anual al organizației Reporters sans Frontieres, citat tot de Adevărul, România și Serbia sînt singurele țări europene în care situația presei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
de jurnal din anii ’30 că „nu va putea să fie niciodată de dreapta”. „Stânga” bolșevică își dezvăluia o fizionomie total diferită în comparație cu aceea pe care probabil și-o închipuie. Cornelia Ștefănescu este o pasionată cercetătoare a presei literare, în paginile căreia descoperă „amănunte” între cele mai semnificative. Astfel, în provinciala revistă Festival, unde Ștefan Baciu publică poezii în 1936-1938, îi află și pe Const. Virgil Gheorghiu și Vintilă Horia. Într-un ziar ca și necunoscut, Țara (1941) semnează același Vintilă
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
singurătățile de la El Kantare. Familiarizată cu tehnicile moderne ale romanului (menționam studiile ei proustiene), autoarea Traiectoriilor depistează cu acuitate nebănuite anticipări ale inovațiilor de la începutul secolului XX în chiar Mizerabilii de Victor Hugo: prezența masivă a scriitorului în planul acțiunii, pagini de jurnal intim, tăieturi din ziare (ca într-un roman autenticist), persoane reale însoțindu-le pe cele fictive, comentarii politice, analize teoretice („Mizerabilii”, roman modern?) Ea însăși o talentată traducătoare, cum precizam la începutul acestor însemnări, Cornelia Ștefănescu examinează atent
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
scrierea unor romane ca Muntele vrăjit sau În căutarea timpului pierdut presupune și altceva decît niște „clipe de grație” și că explicații de tipul „mă oblig să scriu cîte două ore pe zi” (sau, variantă, nu știu cîte zeci de pagini) sună complet neconvingător pentru a explica complexitatea ideatică și stilistică a operelor respective. Autorii romanelor cu adevărat valoroase își surprind cititorii prin subtilitatea observației sociale și prin cunoștințele de istorie, filozofie, fizică, științele naturii, matematică, teologie, politologie, arte plastice, muzică
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
Povestește Constanin Țoiu: „El, teribilul negator, se aruncă înainte, pe neașteptate, se trînti în genunchi, turcește, ca la Înalta Poartă strigînd: Nene Victore, lasă-mă bre și pă mine să plec la Londra! Și avea să plece imediat.” (p. 73) Paginile de acest tip, chiar dacă dau sarea și piperul cărții (savuros este și portretul în aqua forte făcut lui Eugen Simion, „mediocrul șef al academiei”: Acest profesor dulce, suav, pupin la figură, cu iluminarea lui de înger pe care i-o
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
unei generații poate fi și prilej de bucurie și prilej de întristare. De bucurie atunci cînd, pînă la urmă, cărțile ei, singurele care contează în fața posterității, devin marile realizări ale literaturii. Marile realizări ale ei. De întristare, cînd, de la o pagină la alta, biografia se încarcă de sentimentul tragic, atît de pregnant exprimat de Octavian Goga: Nu cîte-au fost îmi vin în minte/ Ci cîte-ar fi putut să fie»”. În ciuda tuturor aspectelor sale controversabile, Generația amînată rămîne o realizare literară care
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
cu drag la Salonul de Cartea de la Montréal, ediția 33. Cenaclul Eminescu, condus de scriitoarea Livia Nemțeanu a funcționat bine - noi talente și-au prezentat poeziile și lucrările. Cu acest număr, revista „Destine Literare” a ajuns la numărul 8. Numărul paginilor anumitor numere ale revistei au ajuns chiar la 148 (!), cu multe materiale inedite și de calitate. Le mulțumim pe această cale tuturor colaboratorilor noștri din USA, Canada, România, Israel, Franța, Germania, China, Japonia, Coreea, Hong Kong, Australia etc. 2010 este un
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
spune, privindu-mă în ochi, Wonderful. Apoi îmi întinde mîna, capul îi cade în piept, retezat, îl ridică instantaneu, îmi strînge mîna ca unui adversar de luptă, pe care-l admiră. Și spune încă o dată Wonderful.” ... Peste o jumătate de pagină și peste un salt de vreo 40 de ani de la această întîmplare, Pintilie propulsează scurt, cu un umor suprarealist, acel “Wonderful” conjunctural în zona unei “farse transcendentale”, care e însuși scenariul nostru existențial, un fel de malentendu cosmic, derizoriu și
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
Fotografiile (din spectacole și din filme) sînt de o expresivitate neobișnuită în “literatura de specialitate” de la noi, păcat însă că par, de multe ori, aruncate cu furca, paralel cu textul, în afara și nu în inima lui. În rest, nu e pagină, în această carte de peste 500 de pagini, în care să nu găsești ceva interesant, ceva de subliniat, ceva ce ar trebui, neapărat, citat. (Am rămas, “în consecință”, cu un teanc de foi pe care mi-am extras “citatele obligatorii”!). Pentru
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
de o expresivitate neobișnuită în “literatura de specialitate” de la noi, păcat însă că par, de multe ori, aruncate cu furca, paralel cu textul, în afara și nu în inima lui. În rest, nu e pagină, în această carte de peste 500 de pagini, în care să nu găsești ceva interesant, ceva de subliniat, ceva ce ar trebui, neapărat, citat. (Am rămas, “în consecință”, cu un teanc de foi pe care mi-am extras “citatele obligatorii”!). Pentru “intelectualul român” încă recalcitrant la o anumită
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
Cronicar „Delavrancea nu respectă adevărul istoric” În pagina de cultură a Cotidianului din 12 ianuarie, Veronica Gherasim stă de vorbă cu actorul Costel Constantin, protagonistul rolului Ștefan cel Mare din spectacolul lui Dan Pița de la Teatrul Național din București. Nu știu cum își concepe dl Pița montarea, dar știu că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
dar nici nu i s-a propus așa ceva. În aceeași știre se mai spune că Nicolae Manolescu este membru PNL, ceea ce e de asemenea neadevărat. Încît, dacă nu e vorba de o știre de tip Caracudi, ajunsă din greșeală în paginile ziarului, cui folosește o asemenea intoxicare? Cu atît mai mult cu cît după un interviu cu Ion Iliescu realizat de Emil Hurezeanu și difuzat la Antena 1, în care poetei Ana Blandiana i-ar fi fost atribuite afirmații pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
două săptămâni petrecute pe malul Senei, nu știu nici macar aproximativ câți francezi nativi am văzut; la toate buticurile cu suveniruri lucrează numai nord-africani: tunisieni, marocani și algerieni; Parisul pare în curs de colonizare; Le Parisien se și întreba pe prima pagină a numărului de Crăciun: „Où șont partis leș parisiens?” * din cinci „francezi” trei poartă fular; * traversarea pietonilor pe roșu la semafor și oprirea unei coloane întregi de mașini nu e motiv pentru că șoferii să claxoneze, iar înjurătură pare un act
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
în țară după 1989. Prezentarea o datorăm tot poetului Adrian Alui Gheorghe. De ce nu se gîndește nimeni să publice întreaga discuție? Ar fi, probabil, foarte interesantă * Și revista 22 participă la aniversarea doamnei Lovinescu. În numărul 718 ea acordă două pagini lansării la Gaudeamus a volumului al treilea din Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care zdrobea, cu o jumătate de secol în urmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care zdrobea, cu o jumătate de secol în urmă, pe Wembley echipa țării care inventase sportul cu pricina. O veritabilă pagină de istorie, acest reportaj. Poate că bănuindu-l în stare să reamintească, și cu sînge rece! dezolanta înfrîngere a Angliei din 25 noiembrie 1954, conducerea principalului radio britanic l-a pus pe dl. TRU pe liber! * Un număr-document este acela
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
un admirabil editorial. Noi, ca noi, dar oare francezii și l-or fi amintit, cu acest prilej, pe autorul Ciumei? N-am văzut încă revistele de la finele anului trecut. * În numărul pe sept.-oct. 2003 din revista sibiană Euphorion, o pagină din jurnalul Mihaelei Stănișor. N-am uitat-o pînă acum pe tînăra eseistă. Jurnalul este admirabil gîndit și scris. O mică revelație de sfîrșit de an literar. Vanghelion cu șampanie PSD Revelionul și concediul prelungit în care s-au aflat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
săracilor din Țara Românească și Moldova în secolul al XVIII-lea, București, Nemira, 2001. Autoarea compară evoluțiile semantice și utilizările vechi - în documente, legi etc. - ale unor termeni ca sirac, siromah, mișel, calic - ajungînd pînă la Craii de Curtea-Veche (în pagini pe care nu le citisem cînd, acum cîteva luni, am reluat în această rubrică subiectul); în finalul capitolului, sînt prezentate cu prudență cîteva concluzii interesante: „Săracul, că e vorba de cel de pe stradă sau de cel căzut în lipsuri materiale
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
întorsătură de frază, nu? Țin să-i asigur pe domnii Katz-Florian că am accesat și reaccesat site-urile (sites!) unde figurează Raportul pe 2002. Poate n-au să mă creadă nici acum, dar „acea frază” chiar există! Și anume, la pagina 7 (din 15, câte are întregul document). O transcriu așa cum am citit-o și, traducând-o, am inserat-o în articolul meu: „It is widely accepted that Tudor is a very eloquent intellectual who does not miss any opportunity to
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
importantă!), nenumerotat, continuu, scroll, cum se zice în limbajul internet, invocat de domnii de la MCA Romania. Eu mi-am extras citatele, însă, de pe site-ul www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, unde există un text, numerotat de la 1 la 15 pagini, în limba engleză, al aceleiași instituții, aproximativ cu același conținut, și intitulat identic, doar că în limba lui Shakespeare: „Anti-Semitism 2002 Report for Romania”. Nu e cazul să fac aici comparatism monitorologic. Am să mă rezum strict la pasajul incriminat
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
afective și Afinități selective știu puține despre poetul omofoniior și al tautofoniei. Cu erudiția-i și spiritul asociativ bine cunoscute, Șerban Foarță face figură (senina) a unui cavaler livresc pornit cu surle și cărți într-un turnir de 30 de pagini luptându-se corp la corp cu cele câteva secole în care toposul „ubi sunt” și refrenul villonesc „où șont leș neiges d’antan?” au scris istorie lirica. (Nici n-am început bine, și uite cum am ajuns să scriu!) Șerban
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
o socoată și am ajuns la concluzia că dacă mă duc la revizie cu tot ce trebuie ies mai ieftin” (Autoshow Forum 12.05.2003) -, versuri glumețe din Hunedoara - „Dar nu-i ieși socoată în vrîun fel” (Replică, 35, 2003) - , pagini cu poezii în grăi bănățean: „Veta-ș fașe iut socoată”; „Io dăloc făcui socoată” (infotim.ro) etc. Chiar în intervențiile anonime, anumite recurente ne permit să identificăm o variantă regională a limbii. Intervențiile unui participant conțin de cîteva ori cuvîntul socoată
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
Proust. Scrie un jurnal cutremurător în care drama virtuozității scrisului și a evreului proscris sunt cel puțin două dintre experiențele definitorii ale existenței sale. În al treilea rând, consemnează cu conștiinciozitate și promptitudine toate evenimentele culturale importante ale momentului în pagini de publicistică ce refac o epocă. Astfel, prozatorul din De două mii de ani sau Fragmente dintr-un caiet găsit, autorul de teatru liric și diaristul se completează cu portretul criticului risipit în presa vremii și recuperat azi datorită inițiativei Corneliei
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]