6,523 matches
-
din văgăuna cea binecuvîntată de Dumnezeu. Cămiloaiele, cele purtătoare de coglioni, bella ricompensa (sospirando!), cămiloii adică, pentru că trebuie să fim în consens, cel puțin cu regnul animal, dacă nu cu șmecherocrația, apăruseră peste noapte ca viermii de mătase în lumina palidă a lunii, umblau peste tot, trecuseră pe la stadionul internațional de fotbal, mimaseră lovitura de cap, suflaseră pe nări hohotul tribunelor: Huo!, rumegaseră cu finețe cîte ceva din înțelepciunea acumulării cantitative spre saltul calitativ, una dintre gogorițele execrabile ale socialiștilor, ploua
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
Am auzit odată o legendă care spunea că noi ne naștem în această viață ca niște diamante perfect pure, fără nici o zgârietura și fără nici un defect. Pe masura ce trecem prin diferite încercări și greutăți specific vieții, strălucirea noastră interioară devine din ce in ce mai palida, fiind ascunsă sub un strat de noroi. Când devenim adulți, noi ascundem acest strat de noroi sub un nou strat strălucitor de oja. Ne afișam în fața lumii exterioare acesta aparentă fals-strălucitoare și ne întrebăm de ce nimeni în jurul nostru nu pare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Am auzit odată o legendă care spunea că noi ne naștem în această viață ca niște diamante perfect pure, fără nici o zgârietura și fără nici un defect. Pe masura ce trecem prin diferite încercări și greutăți specific vieții, strălucirea noastră interioară devine din ce in ce mai palida, fiind ascunsă sub un strat de noroi.Cand devenim adulți, noi ascundem acest strat de noroi sub un nou strat strălucitor de oja. Ne afișam în fața lumii exterioare acesta aparentă fals-strălucitoare și ne întrebăm de ce nimeni în jurul nostru nu pare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
piept puternic o ultimă iubire”. Ultima amintire - este și ea un strigăt disperat în fața iminenței morții și a neputinței de a împiedica deznodământul, dar și întrebările mute pe care și le adresează omul, fără a primi răspuns: “Cobor, inert și palid, în neagra-mpărăție, / Cobor, oră cu oră și an cu an. Străbat / Tăcerea, Nemișcarea ... și-o rece reverie. Nimic nu simt. Ciudata-ncercare s-a-ncheiat. / Ce-i viața? Am fost tânăr? Bătrân? Un oarecine? / Iubire? Soare? - Unde-s? Treci, trup abandonat
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
ale cărții, cititorul face cunoștiință cu fațete ale societății românești contemporane, cu care prea puțini sunt familiarizați, poate și pentru că subiectul a fost o bună bucată de vreme de domeniul preocupărilor statului și prea puțin al organizațiilor caritabile, atât de palid reprezentate în România dinaintea lui 1989. Prinsă în vâltoarea grijilor cu traiul de fiecare zi, populația orașelor nu era informată public despre existența și activitatea caselor de copii, a caselor pentru bătrâni sau a instituțiilor în care erau internate persoanele
TRAGEDIE SI TRIUMF DE LIGIA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361159_a_362488]
-
vagabondează printre pietre, le fisurează, ia cu sine/ fragmente minuscule, provoacă / spărturi mai mari, / descompune reliefurile colorate. / Ea este stăpâna răsuflării Egiptului, debordantă și / posesivă, un adânc albastru-verzui cu locuitori puțini, sub suprafață abia se / păstrează trăsăturile / unui chip, visul palid al unui trecut sau lente melodii în graiuri stranii. Din ea / țâșnesc / ecourile unei vieți anterioare, cu Amon și Amon Ra urmați de bărci vii, cu sacerdoți / sărbătorindu-și zeii, și în amintire o barcă pentru zi și o barcă
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
soldatul american deschide portbagajul și îl anunță că poate păși în libertate; soția îl întâmpină, în mână cu biletul pe care scrie „Nu te mai întoarce acasă”. Mototolit biletul, zdrobit trecutul, sfâșiate inimile. Oameni reuniți după spaime de moarte. Oamenii palizi, gânditori, pășesc cu teamă prin zidul despicat, cu lacrimi în ochi și cu frică în suflet, atât de cuminți, atât de fericiți. Bat tovărășește cu palma deschisă pe capotele Trabaturilor, care rulează în convoi lent, de parcă nici lor nu le
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
sticlă de vin dulce-amărui ,care să-mi sucească un pic mintile.Inchide-ti telefonul,am să aprind o lumânare pentru puțin romantism...și pentru iubirile pierdute...tu stai în fotoliul acela...eu am să stau pe divan lângă lumanare.Flacara palida face minuni în părul meu...încuie ușa...aruncă cheia...și hai să vorbim.Atat. Referință Bibliografica: Să vorbim.Atat ! / Nuța Istrate Gangan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nuța
SA VORBIM.ATAT ! de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360772_a_362101]
-
cu mișcări încete./ Noaptea le culege trupurile. Luna/ le desface iarăși umbra pe perete.// Unde își lăsară sulițe și slavă?/ Încotro se-ndreaptă tragicul alai?/ Carnea se subție, inima-i bolnavă/ și e plin de ploșniți drumul către rai. („Balada palidelor fețe”, p. 543). În condițiile în care nu aveau nici o posibilitate de a scrie - nu putea fi vorba să dețină creion sau hârtie, dar nici nu erau lăsați să recurgă la alte metode (ca scrisul pe săpun) - deținuților le rămânea
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Trebuia să sunați salvarea și să-l aduceți imediat! Femeia a zâmbit, parcă ironic. - A mai fost așa. Și a scăpat.. Are ochi verzi, răi, și părul făcut permanent. Privesc din nou ecranul monitorului și mă neliniștesc. Lumina neoanelor e palidă, difuză, ca un lanț de silabe pierdut în ceață. Simt o prezență ambiguă, întunecată, ca un cavaler fără umbră în aerul greu al salonului de terapie intensivă. În halat alb, mă sprijin de peretele scorojit de durere și aștept. Îmi
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
Eu n-am fost acolo. Sunt aici, acum, pentru un bătrân străin, cu ochi căprui. Sunt aici, acum, pentru Dode. A început să plouă. Cu lacrimi de ceață. Plouă sălbatic. Cavalerii fără chip își mână caii în galop. Miroase a palidă destrămare. Dode purta iarna căciulă de astrahan. Când intra de la curățatul zăpezii, își încălzea mâinile deasupra plitei din bucătărie. Îi era mereu frig. Fusese prizonier de război. A mărșăluit iarna de la Păuliș până în Ungaria și apoi Austria. Cu lanțuri la
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
împreună la ei, acasă. Rada a venit sâmbătă de dimineață la spital. A găsit-o pe Florica bine merci, fără dureri după operație. Se plimba prin salon ca și cum nu ar fi fost operată. În schimb, soția generalului era la pat, palidă, abia se dăduse jos din pat cu ajutorul unei infirmiere. - Ptiu, să nu te deochi cuscră, tare bine arăți! Nici nu zici că ești operată! - Păi, Rado, eu sunt puternică, dacă m-am hrănit natural, din gospodăria mea! Se apropie de
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
creștine, numele îngerilor și de ce și de unde vine bunătatea la oameni, sau că lenea e perina diavolului. Tot călugărița i-a dat numele de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit să-i fi avut
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Dunăre la mal, dar ... fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei”. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului doar o palidă, foarte palidă imagine a sincerității, naturaleții, poeziei, tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei scriitoarei. Pe o lume modernă, în care “Evanghelia după Iuda”, ca și “Codul lui da Vinci”, cunosc o publicitate enormă în mass-media - publicitate care se
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
mal, dar ... fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei”. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului doar o palidă, foarte palidă imagine a sincerității, naturaleții, poeziei, tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei scriitoarei. Pe o lume modernă, în care “Evanghelia după Iuda”, ca și “Codul lui da Vinci”, cunosc o publicitate enormă în mass-media - publicitate care se sprijină pe
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
într-o zi oarecare, răspunsuri de încurajare subtile. Mă plimb prin oraș, pe străduțe obscure, la mersul femeilor privesc pofticios, din curți ies bătrâni deșucheați să mă-njure, de ciuda că-s tânăr și păr sănătos. Dar vai, sub luceferii palizi ai boltii... pardon, asta e din alt film, mă scuzați... spre seară, spuneam, îmi ascut bine colții și sperii fetițele care nu au frați. Târziu, sub stele, merg acasă-n buiestru, Citește mai mult Diminețile, la cafeaua turcească,pornesc computerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
într-o zi oarecare,răspunsuri de încurajare subtile.Mă plimb prin oraș, pe străduțe obscure,la mersul femeilor privesc pofticios,din curți ies bătrâni deșucheați să mă-njure,de ciuda că-s tânăr și păr sănătos.Dar vai, sub luceferii palizi ai boltii...pardon, asta e din alt film, mă scuzați...spre seară, spuneam, îmi ascut bine colțiiși sperii fetițele care nu au frați.Târziu, sub stele, merg acasă-n buiestru,... XX. CUȚITUL, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1335
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
stoarse, catre asfințit. Într-o noapte, undeva, să ne întâlnim, Să-ntrebăm pe cineva cum e să iubim Asfințitul și apusul, care stau de pază, Să ne șlefuim discursul până la amiază. Într-o zi, de dimineață, te-am reîntâlnit, Erai palid, tras la fața, nu păreai uimit; Cine sunt? Eu n-am aflat... Tu ai reușit? Orizontul am urmat și am regăsit Urma unui răsărit, dintr-o primăvară, Păsări ce-au călătorit spre o altă țară, Jarul stins din foc și
LA PRIETENIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368453_a_369782]
-
tristețea ascunsă în floarea vieții. Ca și din „tainica licoare a dorului nesfârșit” - turnată în cupele de cristal. (Lacrimi tăcute). Lacrimi din același cristal, pe același obraz. Căutând umbra lui Dumnezeu în propria ta umbră. Nu se zărește decât flacăra palidă a lumânării pascale, adunată în duminicile de peste an, la fiecare utrenie și vecernie. Priceasna devine balsam. O lumină în care s-au pitit o mulțime de eu veniți de pretutindeni, ca-n Mănușa fermecată, o poveste populară ucraineană în care
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
însă trebuie să o faci fără să observe cineva unde mergem,mai ales invitații de afară nu trebuie să te vadă! Vino în hol cu mine tati să-ți explic ce se întâmplă ! Anca vorbea cu voce scăzută, era foarte palidă și tremura, controlându-se cu greu. -Vin acu Anca , liniștește-te! El se întoarce spre soția sa și o cheamă: -Nina! lasă vasele alea și vino aici un moment să termini platourile în locul meu că am ceva urgent de rezolvat
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
un ceai aromat pentru ele amândouă, sperând să ofere astfel, un pic de confort sufletului traumatizat al prietenei sale. Când ea terminase de preparat ceaiul, a apărut și Desire îmbrăcată cu un capot de bumbac de culoare albă, cu fața palidă și ochii plânși, dar într-o stare de spirit ceva mai calmă, mai liniștită decât la sosire. Era încă vizibilă vânătaia de sub ochi deși, probabil că o mascase cu fard, buza era un pic umflată și rana mai profundă ce
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
ci golul lui aievea golul urcând pe boltă în loc de răsărit [82] Golul purtat pe umeri și-n lume înălțat golul din care iată soldați de gol răsar și golul bate-n lume ca un alt vânt sălbatic amintind stins și palid vestitul armăsar [83] Dar iată și el piere și lumea iar rămâne mai pustie și stinsă și ea ca niciodată și dârdâind asemeni săracilor în geruri fără speranță-n sine și mai înfricoșată [84] Și rugile se-nalță ca fumurile
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Mă voi dedica doar copilei mele... Toată viața”. - Doamna doctor, vă simțiți bine? Pot pleca să... - Nu ai plecat încă? Bineînțeles că mă simt bine, îi răspunse Laura, evitând să se întoarcă astfel încât asistenta să nu-i vadă chipul. Era palidă, cu privirea pierdută în neant, privind un punct nedefinit. Se ridică încet și merse în fața oglinzii, la chiuvetă. Se sperie de paloarea ce-o avea și de ochii triști ce o fixau de dincolo de luciul oglinzii. Își stropi fața cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
spre asfințit cu atât coloritul mării se schimbă, dobândind nuanțe uimitoare. Jumătate de mare are culoare verde-argintie, cealaltă dinspre răsărit are culoare albastră. Ca și în răsăritul soarelui pe mare se manifestă o fâșie de lumină argintie, dar mult mai palidă decât cea din răsărit. Totul este cuprins de nemișcare, marea pare că dormitează, clipocitul ei se lovește firav de țărm, stoluri de pescăruși se adună pe țărm, pregătindu-se parcă de somn. Soarele începe să își piardă din strălucire, stâncile
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
aleargă Inspăimântă lumea și o derutează Potopu-ncearcă priveliștea s-o șteargă, Nici nu se mai știe-i seară sau amiază?!? Casele gem, trosnesc și se clatină, Ropotul scoate vuiete urâte Rămâne zarea vastă de platină Zilele-s atât de posomorâte! Palidă, vremea s-a culcat pe ape, Jaful puhoiului urlă-năbușit, Mătură poduri, drumuri vrea să sape Lăsând găuri în pământul nămolit. Prada înoată, un timp, rotitoare Pune la-ncercare duhul pământesc Gravă tânguire prin clipele-amare Pe aripi de umbră-i destinul
STIHIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367827_a_369156]