1,831 matches
-
în scopul de a se clădi un mare hotel. Întreprinzătorii cumpărase locul cu un preț în care construcția veche intra prea puțin. Dimpotrivă, zidăria îi încurca, fiindcă n-aveau unde s-o depoziteze și transportarea ei i-ar fi costat parale. Ei oferiră cărămida gratis, cu condiția să fie ridicată numaidecât de pe teren. De acolo trebuie s-o fi luat bătrânul, concurând doar câțiva țigani, care luaseră și ei cât putuseră căra cu mâna. Varul, exagera poate Stănică, putea fi de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să-l facă să irosească pentru mizerabila întreținere tot acest venit. Nu credea să se cheltuiască în casă, pentru coșniță, mai mult de doi lei pe zi, poate cu mult mai puțin. O pâine costa douăzeci și cinci de bani și o para, carnea vreo optzeci de bani. Nu i se dăduse niciodată bani de teatru, sau bani de buzunar, nu i se cumpărase nici un pardesiu. Hainele le luase cu banii împrumutați, însă pe poliță. Instrumentul chirurgical fusese inventat. De asemenea boala, doctoriile
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să fie trecute mai târziu în cont. Era, dar, foarte adevărat ce spunea Stănică: bătrânul era un pezevenghi. Trânti contul la loc și împinse cutia, când glasul autentic al lui Stănică se auzi în spatele lui: - Ai găsit ceva, șmechere? Are parale moșul? Lasă-mă sămă uit și eu. După o scurtă meditație, Felix întoarse cheia în broască și zise hotărît: - N-are nimic decât cutia asta cu bani mărunți. Încolo, totcutii de chibrituri. - De la tutungerie, desigur, observă Stănică, aparent convins, îți
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pleoapă. Cu mâna tremurătoare, moș Costache căută orbește în cutie, găsi o monedă de cinci lei, o lăsă repede din mână și scoase o băncuță pe care o întinse. - Ce vrei să fac cu băncuță ta? se răsti Aglae. Trebuie parale pentru doctorii, pentru domnul doctor. Stănică se repezi lângă bolnav. - Lasă, moș Costache, că iau cât trebuie. Uite atât, ajungepentru gheață și pungă (și scoase câteva piese de cinci lei). G. Călinescu Uite, Vasiliad, îți dau zece lei, că doar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din șorici până i s-a pus nod în gât. Ai noștri au venit de peste Dunăre, așa spunea moșu-meu, ca să scape de prigoana turcilor. Au fost macedoneni bogați. Când au plecat și-au vândut toate oile și au făcut parale și și-au cumpărat mai mulți frați moșie mare pe lângă Giurgiu. D-aia le-a zis Giurgiuveanu. Însă moșu-meu trăia mai mult la oraș, și tata s-a desfăcut de moșie și și-a cumpărat case. Hei, am avut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și pomană, să-ți ajute Sfânta Vinere de azi și Maica Domnului! Bătrânul vîrî mâna în buzunar, scoțând câteva monede, însă văzând că n-are decât piese de zece și douăzeci de bani și deloc de cinci bani, afară de o para, rușinîndu-se să dea paraua, zise: - Crede, babo, n-am mărunte! - Eh, zise baba agresiv, n-ai, dumneata, boierule, să n-ai! Dacă n-aveți dumneavoastră, boierii, cine să aibă, eu? D-aia nu v-ascultă Dumnezeu. Înspăimântat, mai mult de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ajute Sfânta Vinere de azi și Maica Domnului! Bătrânul vîrî mâna în buzunar, scoțând câteva monede, însă văzând că n-are decât piese de zece și douăzeci de bani și deloc de cinci bani, afară de o para, rușinîndu-se să dea paraua, zise: - Crede, babo, n-am mărunte! - Eh, zise baba agresiv, n-ai, dumneata, boierule, să n-ai! Dacă n-aveți dumneavoastră, boierii, cine să aibă, eu? D-aia nu v-ascultă Dumnezeu. Înspăimântat, mai mult de ideea că cerșetoarea ar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Eh, zise baba agresiv, n-ai, dumneata, boierule, să n-ai! Dacă n-aveți dumneavoastră, boierii, cine să aibă, eu? D-aia nu v-ascultă Dumnezeu. Înspăimântat, mai mult de ideea că cerșetoarea ar fi putut să știe că are parale la el, îi dădu zece bani, pe care baba îi luă nemulțumită și bodogănind un "bogdaproste" mai mult disprețuitor. Moș Costache predă în taină doctoria Otiliei, rugînd-o să i-o dea regulat, după cum scrie în rețetă. Pretinse că era trebuitor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
datoria femeii. Eu datoria mea mi-o fac. - Ia mai taci din gură, Stănică, cu prostiile astea, îl mustrăAglae, că sunt și fete tinere aici, ce te-a mai apucat și cu copiii acum?! Se vede că ai prea multe parale. Stănică se înfurie: - M-a apucat, fiindcă eu sunt un sentimental, un individcu patima familiei, cum am apucat de la părinți. Vreau eu să am casă plină, să aud gălăgia copiilor, să-mi asigur nemurirea prin urmași, să-mi poarte și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Știi, el ține la tine. Însă, ce vrei, dragostea e ceva irațional, un ce care pică așa, din senin, fără nici o logică. Fata, cel puțin, este moartă, bolnavă, la propriu, nu la figurat. A cheltuit ta'su o grămadă de parale pe doctori. Leacul ei nu poate să-l dea doctorul, ci Felix. Dacă nu-l ia pe Felix, se prăpădește Lili. Să zic că Lili ar fi o fată urâtă, săracă, aș spune: să moară sănătoasă. Dar e delicioasă, în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În loc să îngrijească de mort, ordonă tuturor să nu spuie încă nimănui de cele întîmplate și puse pe Marina să păzească la poartă ca să nu vină nimeni. - Să vedem unde îi sunt banii, actele, dacă a lăsat vreuntestament, zise Aglae, trebuie parale pentru înmormîntare. În vreme ce cadavrul stătea inert peste plapumă și începuse să ia tonuri ceroase, Aglae, Olimpia, Aurica și Titi scotoceau în toate părțile, trăgeau sertarele, desfăceau garderobul, căutau prin sobă. Nu găsiră decât acte, contracte de închiriere, socoteli felurite, din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mult pe voi. Vă aduceți aminte ?!! „Hristoși să fiți, nu veți scăpa nici În mormânt!” Asta este; sentința a fost dată, istoria o va aplica ! Judecata s-a Încheiat. Degeaba umblați la sondaje, că nu mai ține ! Lumea știe câte parale fac sondajele astea comandate și lumea mai știe și ce vrea : să trăiască liber Într-o Românie unită și curățită de toate gunoaiele. Și cât mai simplu. Și cu bun simț. Asta vor toți românii, toți !!! Degeaba strigați și vă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
urmă, cu ce strânsese de la Zamfirescu, cu ce i-a dat ei tăticu dotă, a deschis prăvălie. Când i-a numărat banii la dotă, tăticu, ce să vezi, s-a încurcat ; el, care să-i fi cerut nu scotea o para, a pus cinșpe mii în plus la numărătoare ! Și ăsta, prostu, omu ei, lighioana bătrână, ăsta vine la ea speriat : Ce facem, zice, uite c-a greșit tat-tu când mi-a înnumărat banii... Ce facem, zice prostu, să-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și blazați ? De ce oare însă, fără nicio legătură cu ceea ce rostește, îi apare deodată în minte această amintire veche ? O dimineață sticloasă și cenușie de februarie, iar el mergând pe jos pe strada Sfântul Ionică, pentru că nu mai are nicio para în buzunar, ca să poată lua chiar cea mai mizerabilă birjă. Zgribulit în paltonul subțire, alunecând tot timpul pe limbile de gheață cu delicații lui pantofi de bal, strânge în mâna înghețată medalionul vechi și greu, bătut cu diamante mari și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei abia le duce, ce să mai bat drumul pân frig, degeaba ? Așa mă văz la colțu din Iancului, cum stau și mă socotesc, ce-mi plăcuse mie-nainte să trec iarna p-aici, cu tăticu și mămica, scotea mămica paraua și io alergam să-mi cumpăr castane coapte. Da acu nu mai era nici mangal, nici castane coapte, nu mai era nici mămica, era numa un om, rezemat de un gard, om cu stare trebe să fi fost înainte, că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
viața lui coarne... Le-a purtat, dar nu i-au cauzat cu nimic ! Ca dovadă, trăiește și acum... Dar Titi Ialomițeanu, ce om șarmant ! Ce complimente grațioase făcea ! Ah, madam Delcă ! Tinerii din ziua de azi nu mai fac două parale ! Ce mai știu ei ce însemnează dragostea ? Și nici bărbații noștri nu au mai fost bărbați, cum erau cei de altădată ! Care știau să aprecieze femeia ! Dați dracului erau ! Știau cum s-o-ntoarcă, s-o sucească, s-o amețească
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sute de kilometri, am fi putut depăși mai lesne momentele cînd ne răzbunăm destinul doar zgîriind melodia de pe un disc, sau izbucnind în plîns la auzul unor acorduri... În doi, oglindindu-se fiecare în conștiința celuilalt, vom fi aflat cîte parale facem, ne vom fi controlat mai bine pe noi înșine în dorința perpetuă de-a nu lăsa din preț. Și asta nu se poate face decît cu cineva drag, dar și inițiat în același timp. Cineva sincer, care să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
-i mai trist ca o revedere mohorîtă între doi prieteni. Poftă mare! După felul întîi, Violeta își împreunează palmele ca la rugăciune și, sprijinindu-și bărbia în vîrful degetelor, se uită lung la Mihai: E drept, Esenin a spus: "poeților parale nu li se dau defel", dar tu ești și inginer. Chiar așa rău stai cu banii? Mie îmi place să-l citez pe Creangă, e mai de-al nostru... "nici frumos pînă la douăzeci de ani, nici cuminte pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lucrarea dentară - de fapt toate rănile - erau În curs de vindecare și nu se mai gîndi la ele. Mama lui și Inez se contopiră Într-o singură persoană. Primise un raport: Dick Stens hălăduia În compania unor bandiți cunoscuți, băga parale În pariuri ilegale, Își lua salariul În bani gheață și frecventa bordelurile. CÎnd oamenii lui Îl vor prinde cu mîța În sac, vor chema Departamentul de Eliberări Condiționate al Comitatului și vor aranja o arestare. Dar asta pălea pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mădular Îl Împinge tîrÎș spre ea ca vergeaua cu care fîntînarii găsesc izvoarele de apă. E drept, e mai bine dotat chiar și decît Davey G., dar, pentru numele lui Iisus, l-am ridicat de la stadiul de șantajist de trei parale și l-am făcut bodyguardul meu, iar acum refuză să vină Înapoi În echipă. Preferă să halească porcării gătite cu seu de la blestemăția aia de local al lui Kikey și să se bată pe burtă cu Dublu Perkins, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-tu... el ține paralele. — Bere ne dau mereu; dar bănișori mai va... Dar tata zice că-l costă foarte mult casa, zice că-l costă o avere. — Baliverne. Ba e adevărat, așa i-a spus mamei. — Taică-tu are multe parale. E putred de bogat. CÎteva hîrtii mărunte nu contează pentru el, fii sigur. Vine să vadă cum merge treaba și trece pe lîngă noi fără să salute. — De ce nu-i spui să ne dea o primă? — ... — N-o să ne spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rămas și până acum. Numai Konev, Vasili Vasilici, m-a ajutat, mi-a scris despre toate. De pe acoperământul de brocart al sicriului în care zăcea tata, în timpul nopții, frate-meu a tăiat ciucurii de aur turnat: „Cică, iote ce multe parale fac“. Păi numai pentru asta poate ajunge în Siberia, dacă vreau eu, pentru că asta-i profanare. Hei, tu, momâie caraghioasă! i se adresă el funcționarului. Ce zice legea: e profanare? — Profanare! Profanare! aprobă imediat funcționarul. — Pentru asta, Siberia îl mănâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de agrafa În părul dulce-amărui al prințesei CALIOPE ești? ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am Și pentru-un chef sălbatec o mână de parale Mai amăgiți cu vorbe potrivnica năluca Magia altruista să spumege-n pahar Nu mă uitați prieteni Îndurerați de ducă Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Omar” Ah, vedenie a lui Iov și Iona; Intru numele (sau numerele noastre) sau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În deschiderea cărții, ca un clinchet de pahare pline: ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam/ Voi, peregrini cu mintea În reverii astrale/ Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am/ Și pentr-un chef sălbatec o mână de parale”. Bătând la poarta cărții sale, deschizând-o larg și intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului, ținându-se de mână, aproape În fiecare poem, cu Omar, desi Îl desparte aproape un mileniu de celebrul cântăreț al deșertăciunii. Umbră
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
potrivit ar fi un „bună dimineața“, îi repro șează ea cu blândețe. Herius răspunde plin de arțag: — Da’ ai zis... — Taci! se enervează Vipsania. Suspină apoi, abătută: — Zău, nu știu ce te învață preceptorii ăia ai tăi pe care-i plătim cu parale multe, cu siguranță nu bunele maniere. Bosumflat, adolescentul privește ostentativ în altă parte. Mama îl învăluie cu o privire critică. Nu e nici pe departe atât de chipeș ca Drusus, primul ei născut, fiul lui Tiberius. Inima i se înmoaie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]