1,851 matches
-
aceste acumulări în domeniul filosofiei (Schopenhauer), al egiptologiei în speță, se filtrează în opera acestuia. Analiza nuvelei Avatarii faraonului Tlá, bunăoară, este de mare și fascinantă subtilitate. Nu mai puțin interesantă este tratarea relației poetului cu casa regală, în speță paralelismul cu regele Carol al României, cei doi fiind văzuți ca "un cuplu de fondatori ai României moderne". Reconsiderarea perioadei berlineze a lui Eminescu, prin fixarea acestuia în momentul istoric și în perimetrul cultural-științific al momentului, în marea capitală imperială, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
purificatoare a unei scufundări lustrale [...] aici frumusețea, în absoluta naturalețe cu care iese la suprafață adâncimea iubirii unui cuplu încremenit de zeci de ani în suprafața etichetelor de mit național, legendă istorico-literară, categorie etno-sentimentală etc." Dan C. Mihăilescu urmărește acest paralelism, fără iritare și fără amuzament. Înregistrează totul ca o realitate. Iată, bunăoară, "la 12 august 1879, șase zile după moartea lui Micle, aparent răvășită de durere [...] femeia cu ceva din tonul pledoariilor Zoei Trahanache către Tipătescu nu uită deloc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu: Centrul și calea spre el*), în cadrul unei secțiuni mai ample așezate sub genericul: Geopolitica, de la 1848 la 1918. Cornel Ungureanu pornește în discutarea eseistică și polemică, nu mai puțin, a paradigmei eminesciene (ca să zic așa), constatând un soi de paralelism în receptarea marelui scriitor în "primul deceniu al României comuniste" și "în primul deceniu care a urmat ieșirii din comunism", aici într-o autentică cavalcadă a bătăliilor pentru Eminescu, întrebându-se cu o prefăcută (ca să nu spun perfidă), provocatoare inocență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici la acest nivel. Din textele publicate de Helmuth Frisch, reiese limpede că Eminescu era pasionat de experimentul liric în sine..." Aprecieri pozitive aflăm în legătură cu studiul lui Iosif Cheie Pantea, intitulat Literatură și existență (1998) în care se face un paralelism între Blaga și Eminescu, autorul beneficiind de "o solidă orientare istorico-literară, care îl ajută să nu "mitizeze", nici să nu "demitizeze" [...] pentru că are un respect aparte față de text, neîngăduindu-și nici să-i supraliciteze valoarea, nici să o subestimeze". Interes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
el însuși și a putea comunica și a se armoniza prin iubire cu restul lumii", și ajungând la conștientizarea impasului celor două forme de timp, "poetul cheamă nepăsarea, renunțarea și intrarea în stingerea definitivă". E pus în discuție, într-un paralelism ideatic, și poemul Povestea magului călător în stele, văzând aici "eul geniului" ca o "conștiință pură supratemporală". În fine, cel de al treilea eseu Eliberarea dincolo de dincolo se structurează pe întrebarea: "Ce este libertatea metafizică absolută?" Apelul se face la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Derșidan) Cercetător pasionat al operei lui Mihai Eminescu (Sărmanul Dionis, 2000; Monologul dramatic eminescian, 2001; Iconi și literatură, 2002 etc.), Ioan Derșidan face acum o sinteză din propriile studii, nuanțând însă și aprofundând imaginarul acesteia, punând în discuție, într-un paralelism productiv, chestiunea personajelor, a tipologiei catilinarilor cu aceea a temperatorilor caragialieni (Catilinari și temperatori. Eminescu și Caragiale, Editura Casei de Știință, Cluj-Napoca, 2010) din dorința de a oferi "complementaritatea și întregul necesare" unei "relecturi" în care să se caracterizeze nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu poetica viziunii, într-o sugestivă așezare a textelor pe coloane paralele, cu menționarea caracteristicelor specifice la Alecsandri, prima, și pentru Eminescu, cea de a doua; se ocupă apoi, în propunerea inițială a Ioanei Em. Petrescu, de modelele cosmologice, cu paralelismul conceptual Platon Kant (tot în coloane paralele), ca și de reprezentările poetice imagini de interiorizare a cadrului etc.; construcții asociale ("structuri de texte reluate, anticipate ori redimensionate de la un text la altul sau chiar între texte de genuri diferite"), abordând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai suplă și mai rapidă) și, pe de altă parte, un proces de unificare, de concentrare, care îi conferă putere, fermitate. Întemeindu-se pe concepția evoluționistă, căreia îi adaugă propriile sale observații asupra copiilor, Ad. Ferrière, conform "legii biogenetice", reafirmă paralelismul între viața individuală și evoluția speței umane (6, pp. 40-59; vezi 8). El stabilește mai multe etape de dezvoltare a ființei umane în creștere, care corespund unor stadii ale dezvoltării societății. Trăsăturile caracteristice ale fiecărui stadiu devin apoi notele dominante
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
plan trebuie pusă tocmai educația senzorială. De la șase la doisprezece ani copilul parcurge stadiul de agricultor și meșteșugar; apar acum "interesele agricole", relevate prin preocupările pentru grădinărit ș.a.m.d. Fără îndoială că ipoteza de la care pornește pedagogul elvețian a paralelismului între etapele dezvoltării societății și stadiile dezvoltării ființei umane este seducătoare și, pînă la un punct, am fi tentați să-i dăm crezare. O analiză mai atentă ne determină însă să manifestăm multe rezerve. De altfel, ea a și fost
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pămîntului de către ei nu implica datorii față de stat. Puterea lor reală consta în faptul că nobilii erau efectiv stăpînii pămîntului, cel puțin în regiunile de care ne ocupăm. La nivel local, nobilul avea puteri depline asupra administrației. Nu exista nici un paralelism cu sistemul comunal otoman, unde vîrstnicii aleși ai satului aveau grijă doar de propriile lor afaceri, cu excepția puținelor cazuri care vor fi prezentate mai jos. Spre deosebire de acesta, stăpînul domeniului reprezenta ocîrmuirea locală pentru oamenii de pe pămînturile lui, pe care el
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Tehnic al Moldovei din Iași îi poartă numele ca și mai multe unități școlare din județele Iași și Vaslui. 1.4 Facultatea de Electrotehnică 1937-1948 După înființarea, în anul 1920, a Școlilor politehnice de la București și Timișoara, a apărut un paralelism cu privirea la acordarea diplomelor de inginer de către acestea și de către universități precum acelea din Iași și din București. În luna martie a anului 1937, parlamentul României acordă acest drept numai școlilor politehnice, prevăzând totuși posibilitatea înființării unei politehnici și
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
alte variante, orbirea este dublată de asurzire : „Întreaga ceată păgânească a rămas fără auz și fără vedere”. Îngroziți și impresionați de aceste minuni, „jidovii cei orbiți” se botezară și fură imediat tămăduiți : „li se deschiseră tuturor [evreilor] ochii”. Evident, conform paralelismului simbolic dintre calitatea vederii și gradul de credință, „jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai nainte” <endnote id="(22, pp. 302-312)"/>. Este o metaforă tipică a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
consuma carnea. În a doua legendă (o perspectivă creștină atribuită creștinilor), porcul iese „blagoslovit”, de unde rezultă obligația rituală pentru creștini de a consuma carnea acestui animal. În fine, În cele două tipuri de legende, asocierea porcului cu Isus impune un paralelism esențial : evreii Îi urăsc pe amândoi, În timp ce creștinii Îi iubesc pe amândoi. „Antropologii - susține Ioan Petru Culianu - clasifică popoarele În «cele care iubesc porcul» și «cele care urăsc porcul»” <endnote id=" (61, p. 137)"/>. Indoeuropenii ar intra În prima categorie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
slab) se dezlănțuie o nouă urmărire, mai bună, mai întîi prin niște catacombe și apoi pe schelele dintr-o biserică aflată în renovare, dar regizorul Marc Forster o strică parțial și pe asta, montînd-o în paralel cu o paradă hipică. Paralelismul n-are nici o logică (ar fi avut una dacă cineva ar fi ajuns sub copitele cailor), e doar ideea unui regizor care, în lipsa unui simț real al acțiunii, aplică mecanic principiile montajului de atracții, adăugînd spectacol (cai în ralanti) la
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
schimb de focuri declanșat în foaierul unei opere, Forster scoate zgomotele de împușcături, bagă muzică de Puccini și construiește un alt montaj paralel unul de tip Nașul violențele butaforice de pe scenă vs violențele reale din foaier. Numai că, în Nașul, paralelismul chiar însemna ceva, pe cînd aici e doar o fiță. OK, tot de fițe se ținea și Brian De Palma atunci cînd reconstituia, în Incoruptibilii, o secvență din Crucișătorul Potemkin, dar fițoșenia lui De Palma nu-l împiedica să regizeze
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ne fi întâlnit pentru a lăsa pe un oarecare să ne strice nu numai viața (asta, în parte, a reușit), ci și miezul vieții. Acesta, în orice caz, ne-a aparținut numai nouă, a rămas intangibil. Este posibil un asemenea paralelism? Da, pentru că, cu excepția, parțială chiar și aceasta, a „revoluționarului de profesie”, un om, un „om întreg” (ca să folosesc expresia bogziană) nu trăiește exclusiv în sfera politicului, în umbra istoriei. Fericirea individuală plutește deasupra oricărei epoci. Dovadă, nu de egoistă abstragere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și în cea de la ONT "NU S-AU IDENTIFICAT DOCUMENTE CARE CONȚIN INFORMAȚII TRANSMISE CĂTRE SECURITATE", din cele precizate în OUG 24/2008, art. 2 lit. B, respectiv așa-numita "poliție politică"? Îmi amintesc în acest context iertat fie-mi paralelismul de o hotărâre eronată a atenienilor din anul 399 î.Hr. de a-l condamna pe înțeleptul Socrate la moarte sau exil pentru vina "de a nu accepta zeii recunoscuți în Cetate..." Socrate a preferat exilului moartea, bând cupa de cucută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și își poartă apele spre sud, ca multe altele: Siretul și Prutul. Amândouă izvorăsc din Carpații Păduroși, din statul vecin Republica Ucraina, intră în Romînia și își continuă calea, aproape paralel, până lângă municipiul Galați, vărsânduși apele lor în Dunăre. Paralelismul lor nu este chiar perfect, deși se află la o distanță ce variază între o sută și două sute de kilometrii unul de altul. La vărsăre distanța dintre ele se micșorează. în amonte se varsă Siretul și apoi Prutul. Prutul are
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și își poartă apele spre sud, ca multe altele: Siretul și Prutul. Amândouă izvorăsc din Carpații Păduroși, din statul vecin Republica Ucraina, intră în Romînia și își continuă calea, aproape paralel, până lângă municipiul Galați, vărsânduși apele lor în Dunăre. Paralelismul lor nu este chiar perfect, deși se află la o distanță ce variază între o sută și două sute de kilometrii unul de altul. La vărsăre distanța dintre ele se micșorează. în amonte se varsă Siretul și apoi Prutul. Prutul are
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un document de partid. Ghicitul în cafea era acceptabil, dar cel în „documente” părea complet tembel. Rațiunea neîncrederii ei (pe care tata nu o împărtășea), era paralelismul între construcția ideatică a comunismului și realitatea populată cu ființe omenești, destul de refractară la modelarea după „lumea ideilor”. Ei bine, primul meu acces de furie și plâns s-a produs din pricina faimoasei plenare din iulie ’71 când, la 17 ani
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
se dicteze ideile lui Ceaușescu. Începea minirevoluția culturală. Dialogul a fost suspendat. Conținutul revistelor depindea de o telecomandă care ne-a scăpat din mâini. Câtimea de libertate din spațiul public intra în conul de umbră al „documentelor programatice”. Se sfârșea paralelismul între viața maselor și cea a partidului. Sentimentul pe care l-am avut în acele zile a fost cel al violului în grup căruia îi cădea victimă generația mea. Încet, locul polemicii și contestatarismului era luat de frica de ceva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
out of side, out of mind”. Mai marii politici se strâmbă și o ignoră, mai puțin în episoade de tip „revolta mahalalelor”. Diferența este că partea noastră „necomercială” este mult mai extinsă și mai exotică, nu atât etnic, cât prin paralelismele stadiilor de dezvoltare. Europa va oferi locuri de muncă, mai ales pentru „gulerele albastre”. Muncitorii calificați se vor alătura tot mai mult zilierilor și culegătorilor. România va oferi locuri de muncă pentru „gulerele albe” europene: manageri, consultanți, funcționari europeni, experți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru contemporani. Dar, totuși, nu putem pune pe Eliade în rândul spiritelor critice, pentru că atunci când presiunea sistemelor lingvistice a crescut, când rolul criticii ar fi fost mai urgent, el n-a mai putut rezista, și, de la 1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a mai putut rezista, și, de la 1840, cu al său Paralelism 1, ajunge unul dintre cei mai aprigi și mai primejdioși propagandiști ai reformării limbii, încît persoana lui devine ținta atacurilor unui Russo, Alecsandri, Eminescu etc. 1 E vorba de Paralelism între dialectul român și italian ("Curierul de ambe sexe", IV, 1840-1842), în care e concentrată tendința spre purismul limbii a lui Eliade. Iar în literatură, importanța prea mare ce o dă Eliade traducătorilor din limbile străine (lucru de care, cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de a exprima cutare sau cutare stare sufletească, cu alte cuvinte, chipul în care se manifestă în afară o stare sufletească oarecare... Dacă este așa, atunci e evident că între ceea ce numim formă și între fond există o legătură, un paralelism perfect, că orice stare sufletească își are și forma sa corespunzătoare. Aceasta e așa de adevărat încît, dacă analizezi o poezie, vezi imediat că măsura, ritmul se schimbă necontenit, după cum se schimbă și starea sufletească. Luați Satira a IV-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]