KorAP: Find »[drukola/base=parfum & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...369 >

9,218 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774

are senzația materială a greutății pleoapelor. Singura legătură cu corpul întins pe masa de operație, cu capul fixat pe suportul numit tetieră, este doar urechea stângă care înregistrează variațiile de intensitate ale corului de albine și nara stângă care adulmecă parfumul proaspăt de brad. Încearcă să își miște buzele, să întrebe cu glas tare: "Oare unde mă aflu ?", dar cuvintele rămân captive ale cămășii care o înveșmântă. Dintr-odată, are senzația că nu este singură, că fulgerele care străbat universul sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
tare: "Oare unde mă aflu ?", dar cuvintele rămân captive ale cămășii care o înveșmântă. Dintr-odată, are senzația că nu este singură, că fulgerele care străbat universul sunt traiectoriile unor forme ciudate, care se deplasează palpitând și emanând zumzet și parfum proaspăt. Se pare că noua formă a Dorei are capacitatea de a percepe prezențe și mesaje transmise de celelalte făpturi diafane care străbat acest univers necunoscut. Simte o vibrație intensă atunci când o formă bordată de un nimb cu irizații violet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-se ca într-o mișcare browniană. După o oarecare toropeală urechea stângă pare să perceapă din ce în ce mai bine. Zumzetul de albine a devenit scrâșnet de mașină de găurit care perforează o scândură. Așa trebuie să și fie, căci simte rumeguș cu parfum de brad ieșind prin nara stângă. Urechea vigilentă înregistrează un ordin dat de o voce depărtată ca filtrată prin nori groși de ceață " Încă o doză..." Dora înoată din nou prin oceanul unei nopți negre. De data asta mișcările sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
fleacuri ?" Chelnerul reapare cu o sticlă în frapieră și îi umple paharul cu un vin de culoarea chilimbarului : "Gustați !". Victor ia o înghițitură și-apoi încă una, după care păstrează lichidul în gura care nu întârzie să trimită efluvii de parfum în nările care încep să-și regăsească sensibilitatea după ce aspiraseră atâta vreme doar aer aseptic de spital. Răspunde cu un : "Da" abia audibil. Chelnerul se retrage fluierând destul de tare ca să nu fie doar pentru el : "La donna mobile..." "Ce vin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
dar chelnerul care îi conducea, făcând temenele, îl asigură fără echivoc : S-a făcut, șefule ! Mulțam, ați fost foarte generoși !" Victor nu își amintește cum au ajuns în camera aceea scăldată în lumină violet și în așternuturile proaspete mirosind a parfum de brad. Nu va ști niciodată dacă orele sau clipele de dragoste petrecute cu femeia fără nume au fost adevărate sau au fost doar o halucinație, un vis. Dar indiferent ce a fost, senzațiile care îl împresoară îl strâng într-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
în care luciditatea nu avea ce căuta, ființele nu mai existau căci deveneau o singură ființă. Sărutările transformau gurile într-o singură și nesățioasă gură cu o singură limbă arzătoare care se desfăcea în două doar în căutarea trupului celuilalt. Parfumul și gustul ei de muguri de brad... Clipa pătrunderii..., cea a unei pierderi totale a conștiinței. Doar subconștientul lui a păstrat memoria contopirii totale însoțită de scânteietoare reverberații. Se trezește într-o anostă cameră de hotel. Prin geam străbate o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
a lungul spinării, a coapselor, a gâtului, a frunții. Încă puțin și picături vor ajunge la gură, poate amestecate cu alte picături sărate. Automat caută în buzunarul bluzonului batista și își tamponează tâmplele, fruntea, pomeții obrajilor... Ciudat, batista are un parfum care nu este al lui, un parfum proaspăt de ... Ușa se deschide și un pat pe rotile se apropie cu un clinchet abia audibil de patul neocupat. Victor sare în picioare ca împins de un resort și deschide ochii. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
a frunții. Încă puțin și picături vor ajunge la gură, poate amestecate cu alte picături sărate. Automat caută în buzunarul bluzonului batista și își tamponează tâmplele, fruntea, pomeții obrajilor... Ciudat, batista are un parfum care nu este al lui, un parfum proaspăt de ... Ușa se deschide și un pat pe rotile se apropie cu un clinchet abia audibil de patul neocupat. Victor sare în picioare ca împins de un resort și deschide ochii. Cu stupoare constată că ține în mâna strânsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
ies fără nici o vorbă. Victor, dragul meu ! Dora ! A vorbit Dora cu o vocea mică, ușor răgușită, ce pare a veni din depărtări. Victor se apleacă, îi mângâie și sărută mâinile, simte delicatețea degetelor și a pielii, dar nu recunoaște parfumul Dorei căruia i-a luat locul mirosul obsedant de spital. Se ridică și își mobilizează tot curajul. O privește. Capul strâns în bandaje albe pare cel al păpușii cu care se juca de-a doctorul fetița lor când era mică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
să nu te obosesc. Mâine, când te trezești, voi fi aici. Victor coboară grilajul patului, mângâie și sărută obrajii palizi. Du-te odihnește-te, vezi doar că totul este în ordine. Iată, mi-am recăpătat și simțul mirosului ! Ai un parfum atât de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
trezești, voi fi aici. Victor coboară grilajul patului, mângâie și sărută obrajii palizi. Du-te odihnește-te, vezi doar că totul este în ordine. Iată, mi-am recăpătat și simțul mirosului ! Ai un parfum atât de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul dantelei roz pe care o are în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
este în ordine. Iată, mi-am recăpătat și simțul mirosului ! Ai un parfum atât de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul dantelei roz pe care o are în buzunar, în locul batistei..." Mai reușește să spună doar " Am plecat, noapte bună, draga mea" și iese din salon cu pași furișați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
am recăpătat și simțul mirosului ! Ai un parfum atât de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul dantelei roz pe care o are în buzunar, în locul batistei..." Mai reușește să spună doar " Am plecat, noapte bună, draga mea" și iese din salon cu pași furișați. Grilajul patului Dorei rămâne coborât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
parfum atât de plăcut, de proaspăt, un parfum de brad, ori de lavandă asemănător cu cel cel al doctoriței Alindora, ca și al... Victor tresare și se redresează. "Parfum de brad ! Așa era parfumul femeii fără nume ! Așa este și parfumul dantelei roz pe care o are în buzunar, în locul batistei..." Mai reușește să spună doar " Am plecat, noapte bună, draga mea" și iese din salon cu pași furișați. Grilajul patului Dorei rămâne coborât. Dora a prins puteri și înalță căpătâiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
o îndeamnă, pe ton de glumă, colega femeii care vede pisici acolo unde alții nu le văd. Zgomotele spitalului care se trezește din somn : deplasarea paturilor celor care vor intra la blocul operator, pregătirea micului dejun care degajă deja un parfum de cafea care îl estompează pe cel de dezinfectant, pași grăbiți, uși deschise, femeia care scoate ploștile și schimbă cerșafurile, infirmiera care verifică tensiunea și temperatura, au trezit-o pe Dora care readormise cu povestea pisicii roșcate în gând. Un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
a dobândit o maturitate a frumuseții. Coroana de păr care îi înconjoară capul, străjuindu-i fruntea înaltă, pare un nimb arămiu. La fiecare pas, la fiecare mișcare, din făptura ei delicată și în același timp maiestuoasă se degajă un proaspăt parfum suav. După câteva întrebări convenționale despre evoluția sănătății, savurând cu vădită plăcere afinata pe care Dora a decis să le-o ofere, Alindora Bosch le vorbește despre motivul vizitei lor în Orașul din Alsacia. Profesorul, susținut de Consiliul medicilor din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
Victor este ca și absent, nu scoate o vorbă de parcă nu înțelege sau nu îl interesează subiectul. Este așezat în fața Alindorei și nu știe cum să-și disimuleze privirile, care o caută neîncetat, fără voia lui. Respiră în profunzime prospețimea parfumului care îi amintește noaptea de dragoste cu necunoscuta a cărei amintire nu contenește să îl tulbure. Personalul medical nu lipsește, am reușit să îl recrutăm aproape în totalitate prin reconvertire celui de la vechea structură. Nu am reușit însă să găsim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
logică. Ea nu se gândise niciodată cu plăcere la cei doi băieții, Dragoș și Ciprian, fiii prietenului tatălui ei, le purtase doar o oarecare pică pentru că o văduviseră de câteva cărți dragi. De unde atunci această emoție ? Să fie vinovat oare parfumul acesta tare de blană de sălbăticiune ? Căldura emanată cu generozitate de cărămizile încinse, aidoma celor ce i le punea mama în pat în nopți prea friguroase ? Sau să fie prezența acestui bărbat plin de tandrețe și poezie ? Suntem în afara timpului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
sclipire orbitoare, cu altele care coboară de pe crengile brazilor încărcate și ele de omăt. "Trebuie să fie târziu", își spune Dora. Da, e trecut de ora nouă", confirmă minusculul cadran al ceasului ei. Casa este animată de zgomote pașnice și parfumul de pâine proaspătă și de cafea sunt îmbietoare. Bună dimineața, o întâmpină voioasă Ștefana, vă invit la masă; tocmai am scos plăcintele din cuptor. Dragoș trebuie să pice dintr-o clipă în alta. A tras o fugă, sau mai curând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
vă simțiți. A fost mulțumit când a aflat că încă nu v-ați trezit. Mi-a spus că puteți bea cafea dacă vă face plăcere, dar nu mai mult de una pe zi. Doriți una acum ? Mulțumesc, nu vă refuz, parfumul este prea ademenitor, dar nu îl egalează pe cel al plăcintei. Vă rog să mâncați bine. Spunea Dragoș că diseară trebuie să plecați. Și nu se știe ce vă așteaptă acolo. Dar iată-l că apare, are desigur multe noutăți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
o ghicise lângă ea. "Bradul, aici trebuia să fi fost bradul, așa cum se vedea în fotografie. Deci acum bradul nu mai este. Și aici, ca și la noi". "Bradul nu mai este". Acest gând stăruie în mintea Dorei cu toate că un parfum de brad se face simțit atunci când Teodora îi frecționează tâmplele cu degetele ei lungi, înțepenite de artrită, martori ai vârstei înaintate pe care desigur o are. Să intrăm, fetițo ! Oi fi obosită de drum, de schimbări, de întâlniri... Nu locuiesc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
nici o fereastră, iar lampa cu petrol este pitită în firidă. Intrată în această minusculă cameră, Dora își dă seama cât este de obosită. Patul, de dimensiuni adaptate la cele ale camerei, o primește cu un neașteptat confort și căldură, iar parfumul de brad persistă și o adoarme deîndată ce își pune capul pe pernă. Somnul îi este total, fără vise, fără coșmaruri, fără întreruperi. Când se trezește nu știe dacă este noapte sau zi, lipsa luminii directe în încăpere o ține

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
un fel de bucurie interioară care mărește senzația de bine. O fi poate o pregătire pentru a se lăsa purtată într-o lume misterioasă ? Mișcările pe care le face cu lentoare pentru a coborî din pat produc noi efluvii de parfum de brad care îi amintesc că avusese aceeași senzație în evadările ei în lumea ireală, sau mai bine zis la întâlnirile cu spiritul Minodorei. Teodora spunea că "femeile sunt permeabile la natură", iar ei îi trece prin minte că s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
ei în lumea ireală, sau mai bine zis la întâlnirile cu spiritul Minodorei. Teodora spunea că "femeile sunt permeabile la natură", iar ei îi trece prin minte că s-ar putea adăuga și că "dispun de o importantă memorie a parfumurilor". Dora se decide în fine să intre în camera cea spațioasă la a cărei ușă stăruise să bată și nu primise nici un răspuns. Teodora tocmai conduce spre ușă un bărbat scund și spătos îmbrăcat într-o pufoaică și încălțat cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
pe masă resturile festinului lăsat de foștii ocupanți care părăsiseră locul în mare grabă. Resturi de mâncare pusă direct pe masă, bâzâite de cohorte de muște albastre, cârpe murdare mototolite aruncate peste tot, un miros greu alterând fără nici o rușine parfumul delicat de liliac. Descopeream monogramele mamei pe zdrențe sfârtecate din cerșafuri din damasc fin cu care se curățaseră cizme soldățești sau se ștersese funinginea îmbibată cu grăsime de pe plită. Singura cratiță care rămăsese din tot arsenalul de cratițe de cupru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]