1,373 matches
-
frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea temporalis superior ossis parietalis") și linia temporală inferioară ("Linea temporalis inferior ossis parietalis"). Pe linia temporală superioară se inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
inseră fascia temporală ("Fascia temporalis"). Pe linia temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
temporală inferioară se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
se inseră mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Deasupra liniei temporale superioare se află aponevroza epicranienă ("Galea aponeurotica"). Sub linia temporală inferioară se află fosa temporală. Posterior aproape de marginea sagitală (superioară) a osului parietal se află o gaura inconstantă - gaura parietală ("Foramen parietale") prin care trece vena emisară parietală (Santorini) ("Vena emissaria parietalis"). Marginea superioară sau sagitală ("Margo sagittalis ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită în parte de solzul temporalului, cu care se articulează, formând sutura solzoasă ("Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Sutura squamosa cranii"). Porțiunea posterioară a marginii inferioare este scurtă, groasă și dințată și se articulează cu procesul mastoidian al osului temporal, formând sutura parietomastoidiană ("Sutura parietomastoidea"). Marginea anterioară sau frontală ("Margo frontalis") este foarte dințată; se articulează cu marginea parietală a solzului frontalului, cu care formează o jumătate a suturei coronare ("Sutura coronalis"). Marginea posterioară sau occipitală ("Margo occipitalis") este foate dințată și se articulează cu solzul occipitalului, formând o jumătate a suturei lambdoide ("Sutura lambdoidea"). Unghiul antero-superior sau frontal
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
are aproximativ 90°, și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului, unde se află
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
și este situat la bregma, unde sutura coronală se intersectează cu sutura sagitală, aici se află fontanela anterioară la nou-născuți. Unghiul antero-inferior sau sfenoidal ("Angulus sphenoidalis") este situat între osul frontal, aripile mari ale sfenoidului și osul parietal. Osul frontal, parietal, sfenoid și temporal se unesc de obicei la pterion, unde se află fontanela sfenoidală la nou-născut. Unghiul postero-inferior sau mastoidian ("Angulus mastoideus") este bont, se ariculează cu osul ocipital și temporal în zona asterionului, unde se află fontanela mastoidiană la
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
("Sulcus sinus sigmoidei") este un șanț larg având forma de "S" situat în fosa craniană posterioară, și are trei porțiuni: șanțul sinusului sigmoidian al osului parietal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis parietalis") de pe fața internă a unghiului mastoidian al osului parietal, fiind aici o continuare a capătului lateral al șanțului sinusului transvers ("Sulcus sinus transversi") de pe osul occipital; apoi se continue anterior cu șanțul sinusului sigmoidian al
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
("Sulcus sinus sigmoidei") este un șanț larg având forma de "S" situat în fosa craniană posterioară, și are trei porțiuni: șanțul sinusului sigmoidian al osului parietal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis parietalis") de pe fața internă a unghiului mastoidian al osului parietal, fiind aici o continuare a capătului lateral al șanțului sinusului transvers ("Sulcus sinus transversi") de pe osul occipital; apoi se continue anterior cu șanțul sinusului sigmoidian al osului temporal ("Sulcus sinus sigmoidei ossis temporalis") de pe fața internă a mastoidei osului temporal
Șanțul sinusului sigmoidian () [Corola-website/Science/325346_a_326675]
-
Șanțurile sinusurilor transverse ("Sulcus sinus transversi") sunt două șanțuri largi pe fața endocraniană a solzului osului occipital, situate orizontal și care se îndreaptă lateral și anterior de la protuberanța occipitală internă ("Protuberantia occipitalis interna") spre oasele parietale unde se continuă cu șanțurile sinusului sigmoidian ("Sulcus sinus sigmoidei"). În aceste șanțuri se află sinusul transvers ("Sinus transversus"). Pe marginile acestor șanțuri se fixează cortul cerebelului ("Tentorium cerebelli"). Șanțul din dreapta este de obicei mai larg față de cel din stânga, și
Șanțul sinusului transvers () [Corola-website/Science/325395_a_326724]
-
de "Buciumul cel Ciucit". Este felul scâlciat în care îi pronunța denumirea Lucian Dobre, fiul ghidului de la Scărișoara. Avea pe atunci câțiva ani și conducea speologii la această peșteră. Este o peșteră de mici dimensiuni (25 m) cu câteva scurgeri parietale și domuri. Printr-o intrare scunda se pătrunde într-o galerie unică, orizontală, ușor șerpuitoare. Peșteră este greu de găsit. Se poate vizita respectând legislația în vigoare dacă găsiți un ghid să vă ducă la ea. Sunt prezente multe elemente
Peștera Buciumul Sucit () [Corola-website/Science/326946_a_328275]
-
("Sulcus parietooccipitalis") sau fisura parietooccipitală ("Fissura parietooccipitalis"), șanțul occipitoparietal, scizura perpendiculară internă, fisura perpendiculară internă, este o fisură (șanț) foarte profundă, orientată aproape vertical, pe fața medială a fiecărei emisfere cerebrale, care marchează limita dintre precuneus aflat în lobul parietal și cuneus aflat în lobul occipital, și delimitează lobul parietal de lobul occipital; partea sa inferioară se curbează anterior înainte și fuzionează cu extensia anterioară a șanțului calcarin ("Sulcus calcarinus"). (scizura perpendiculară internă) este paralel cu scizura perpendiculară externă a
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
scizura perpendiculară internă, fisura perpendiculară internă, este o fisură (șanț) foarte profundă, orientată aproape vertical, pe fața medială a fiecărei emisfere cerebrale, care marchează limita dintre precuneus aflat în lobul parietal și cuneus aflat în lobul occipital, și delimitează lobul parietal de lobul occipital; partea sa inferioară se curbează anterior înainte și fuzionează cu extensia anterioară a șanțului calcarin ("Sulcus calcarinus"). (scizura perpendiculară internă) este paralel cu scizura perpendiculară externă a lui Gratiolet, care este o continuare pe fața laterală a
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
marginei emiferei, unde se confundă cu prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (numită și arcul parietooccipital). Prima plică de trecere parietooccipitală externă Gratiolet (arcul parietooccipital) se află la extremitatea superioară a șanțului parietooccipital și unește lobul occipital cu lobulul parietal superior.
Șanțul parietooccipital () [Corola-website/Science/326940_a_328269]
-
scizura centrală, scizura Rolando este o fisură relativ profundă, în formă de dublu "S", care se extinde oblic în sus și înapoi pe fața laterală a fiecărei emisfere cerebrale, între girusul precentral și girusul postcentral, separând lobul frontal de lobul parietal. Șanțul central a fost descris de Luigi Rolando în 1829. Șanțul central se îndreaptă oblic în jos și înainte și acestă oblicitate este cu atât mai mult pronunțată cu cât lobul frontal este mai dezvoltat. Șanțul central începe în sus
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
puțin accentuată, și care corespunde inserției girusului frontal mijlociu pe girusul precentral. Genunchiul superior se află la nivelul șanțului frontal superior. Genunchiul inferior mai puțin constant, se află la nivelul șanțului frontal inferior. Șanțul central separă lobul frontal de lobul parietal (aria motorie primară, de cea somatosenzitivă); el este mărginită pe tot parcursul său de două girusuri voluminoase și importante, paralele cu șanțul central, urmând sinuozitățile lui, cunoscute sub numele de girusuri rolandice sau circumvoluții rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
sub numele de girusuri rolandice sau circumvoluții rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale). "Girusul anterior" aparține lobului frontal, și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală anterioară); "girusul posterior" aparține lobului parietal și se numește girusul postcentral (circumvoluția parietală ascendentă, circumvoluția rolandică posterioară, circumvoluția centrală posterioară). Extremitatea superioară a șanțului central, situată un pic posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei (mijlocul distanței dintre polul frontal și polul occipital), se poate extinde
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
rolandice (girusuri ascendente sau girusuri centrale). "Girusul anterior" aparține lobului frontal, și este cunoscut sub numele de girus precentral, (circumvoluție frontală ascendentă, circumvoluție rolandică anterioară sau circumvoluție centrală anterioară); "girusul posterior" aparține lobului parietal și se numește girusul postcentral (circumvoluția parietală ascendentă, circumvoluția rolandică posterioară, circumvoluția centrală posterioară). Extremitatea superioară a șanțului central, situată un pic posterior de mijlocul marginii superioare a emisferei (mijlocul distanței dintre polul frontal și polul occipital), se poate extinde (aproximativ 80% din cazuri) pe fața medială
Șanțul central cerebral () [Corola-website/Science/326991_a_328320]
-
aplicarea acesteia). În particular, se prezintă în punctul McBurney, aflat la 1/3 pe drumul de-a lungul unei linii trasă de la spina iliacă superioară anterioară la ombilic. Tipic, durerea în punct (la nivelul pielii) nu este prezentă până când peritoneul parietal nu este inflamat de asemenea și el. Febra și un răspuns al sistemului imunitar sunt, de asemenea, caracteristice apendicitei. Apendicita, de obicei, necesită îndepărtarea apendicelui inflamat, fie prin laparatomie, fie prin laparascopie. Netratat, apendicele se poate rupe, ducând la peritonită
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
plan prin coordonate polare absolute ori relative, sau coordonate carteziene absolute ori relative. Ghidat de aceste măsurători se desenează planul, profilul și secțiunile. Se folosesc semne, grosimi și tipuri de linii convenționale pentru diferitele caracteristici cum ar fi puțurile, scurgerile parietale, speleoteme, etc. Trebuie reprezentat nordul magnetic și anul. Se mai notează alte date cum ar fi gradul de precizie al instrumentelor folosite la drumuire, numele peșterii, al autorilor, etc. Există și programe de calculator cu ajutorul cărora se poate produce un
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
centralis") sau radiația somestezică, pedunculul talamic superior, pedunculul talamic dorsal este un grup de fibre nervoase care conduc impulsuri nervoase somestezice, conectând în dublu sens, nucleii talamici ventrali (nucleul ventral posterolateral și nucleul ventral posteromedial) cu girusul postcentral al lobului parietal. se află în partea posterioară a brațului posterior al capsulei interne, iar partea anterioară a radiației talamice superioară se află în genunchiul capsulei interne. Radiația talamică superioară constă din fibre talamocorticale somestezice ascendente care formează radiația senzorială și sunt formate
Radiația talamică superioară () [Corola-website/Science/326762_a_328091]
-
Radiația talamică superioară constă din fibre talamocorticale somestezice ascendente care formează radiația senzorială și sunt formate din fibre ce provin din nucleele ventrale ale talamusului (nucleul ventral posterolateral și nucleul ventral posteromedial) și se termină în girusul postcentral al lobului parietal. Această radiație conține, de asemenea alte fibre talamoparietale ascendente de la alte nuclee talamice (pulvinar). Radiația talamică superioară conține și fibre parietotalamice descendente care provin din cortexul parietal și se termină în nucleele talamice ventrale și alte nuclee a talamusului, inclusiv
Radiația talamică superioară () [Corola-website/Science/326762_a_328091]