2,458 matches
-
nr. 14, județul Brașov. 585. Mironiuc Emil, născut la 7 iunie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Mironiuc Mihai și Iuliana, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Bahnhofstr. 4 a/10, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Parta, județul Timiș. 586. Mironiuc Amalia Veronica, născută la 12 iulie 1965 în Oradea, județul Bihor, România, fiica lui Lengyel Carol și Irina, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Bahnhpfstr. 4 a/10, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str.
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Timiș România, fiul lui Hilger Anton și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 91625 Schnelldorf, Ahornweg 9, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Zona Dorobanți bl. D 8, județul Timiș. 473. Hilger Gunter, născut la 22 decembrie 1968 în localitatea Parta, județul Timiș România, fiul lui Hilger Anton și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 91174 Șpalt Gansgasse 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Parta, județul Timiș. 474. Hilger Elisabeth, născută ia 28 februarie 1965, în Arad, județul Arad, România
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
bl. D 8, județul Timiș. 473. Hilger Gunter, născut la 22 decembrie 1968 în localitatea Parta, județul Timiș România, fiul lui Hilger Anton și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 91174 Șpalt Gansgasse 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Parta, județul Timiș. 474. Hilger Elisabeth, născută ia 28 februarie 1965, în Arad, județul Arad, România, fiica lui Welter Johann și Anna, cu domiciliul actual în Germania, 91625 Schnelidorf, Ahornweg 9, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Zona Dorobanți bl. D8
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
second basic premise is that historical memory, along with collective identity to which the former is instrumental, is far from being a natural given - a datum of nature -, but is in fact a sociocultural construction requiring massive efforts from the part of the political agencies which have an ideological vested-interest in its articulation. Building upon these theoretical premises, the study examines the process of how Romanian intellectuals at the turn of the 19th century started to articulate a shared view on
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
d) the Communist regime installed in the aftermath of the Second World War meant the demise of the national memory and its replacement by a Socialist-oriented program of remembering within an ideological context characterized by antinationalism (1947-1965); e) the second part of the Romanian Communism witnessed a nationalist twist, which lead to the reappropriation of the national legacy, resulting in the making of a national-communist memory (1965-1989); f) after the Romanian Revolution of 1989, a process of re-shaping the national-communist memory
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Vest, Europa Răsăriteană și Nordul Africii). Împăratul Wu a pornit o campanie spre India și Bactria (nordul Afganistanului de azi), promovând astfel o politică cu o largă deschidere spre spații geografice extinse. Imperiul Han trimitea anual solii până în regatul Parților, în statul alanilor, în Ligam imperiul roman, la Alexandria în Egipt, în Tiaozhi -regatul seleucizilor sau Antiochia sau Taurida din Crimeea și în India. Împăratul Wu s-a preocupat de inaugurarea Drumului Mătăsii în Oceanul Indian, între anii 110 și 89
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Bloomington, 2003. Zizioulas, Yannis, (1) L'Être ecclésial, Labor et Fides, Paris, 1981. (2) Ființa eclesială, trad. Aurel Nae, Editura Bizantină, București, 1996. Abstract The discourse in this book is related to the problem of the judgment. In the first part of the book, some logical and philosophical aspects of the judgment are presented and three applications through which are revealed their judicative and non-judicative meanings are realized. These applications are: Aristotle's logics and philosophy, Kant's critical project and
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
affirmative. In order to constitute the "new" phenomenon we have to first research specifically those contexts from the history of philosophy that critically refer to the judgment (and judicative) which also indicate some "non-judicative" meanings. The conclusion of the first part of the study is the following: the judgment is the formal unity of knowledge and generally of any phenomenal constitution. In the second part, a phenomenological reduction on the domain of judgment, in fact, on the constitutive judicative (or dictatorship
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
element of the judicative. Also, through the application of this reduction some practical meanings of the latter are indicated, all of them concerning the intervention of judgment in the constitution of any human thought, utterance and deed. In the final part of the study the author outlines the problems of an area of research that is closely related to the judicative dictatorship: the "regulative judicative". Only the elucidation of its logical and philosophical status would open the possibility of problematizing the
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționament eristic) și "aporemă" (raționament dialectic prin contradicție). 51 Alcătuirea cunoscută a Organon-ului, cu cele șase tratate, nu îi aparține lui Aristotel, ci lui Andronikos din Rhodos (sec. I î.Cr.). Cf. I. M. Bochenski, A History of formal Logic, Part I, II: "Aristotle", § 9. 52 A se vedea și: Léon Robin, Le pensée grecque et les origines de l'esprit scientifique; Chapitre V, Première Partie: "Aristote", III., 1, 2. 53 Aristotel, Topica, 101 a; p. 8. 54 Günter Patzig susține
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor se va face și pe proprietățile străine, fie pe drumurile existente sau cele ce se vor Înființa de exploatator, acesta fiind obligat să despăgubească pe proprietari de toate daunele ce i s'ar ocaziona. În acest scop după cererea partei interesate, ministerul agriculturei și domeniilor, în urma unei constatări locale prin agenții săi silvici, va hotărî despre necesitatea transportului lemnelor prin proprietățile străine, si va determina locul pe unde el se va putea face, în modul cel mai puțin vătămător pentru
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
de garanțiile cuvenite judelui de ocol. În caz de abatere, după cererea devălmașului interesat, vînzarea va fi declarată nulă în favoarea devălmașului care va fi exercitat dreptul de preferință. Constituirea de drepturi reale nu conferă dobânditorului alte drepturi decat tot asupra partei indivize a constituitorului; iar dacă constituirea unor asemenea drepturi ar conduce-o la vanzare silită, cumpărătorul nu dobândește decat tot un drept indiviz prin substituirea lui în drepturile și obligațiunile expropriatului prevăzute în prezența lege. Vînzările în deplină proprietate sau
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
avere, conform inventarului jurnal. Localul Liceului Francez din strada Nicolae Filipescu. Localul gr. de copii francez, din strada Crețulescu Nr. 8. Localul din strada L. Catargiu Nr. 15, proprietatea T.A.R.S. Regiunea școlară București Județul Argeș Sc. pr. catolică part., str. Șerban Vodă Nr. 103, Pitești, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Buzău Sc. copii mici Nr. 3 Buzău, "Maria Ioanne", str. Mihai Bravu nr. 9, Buzău, cu întreaga avere, conf. inventarului jurnal. Sc. copii mici Nr. 4, Buzău
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Nr. 6, Targoviste, propr. Șoc. Ort. a Fem. Rom., cu întreaga avere, conf. inventarului jurnal. Sc. copii mici Nr. 4, str. Calea Domneasca Nr. 133, Targoviste, propr. Șoc. Ort. a Fem. Române, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Sc. pr. part. "Astra Română", din Schela Ochiuri, jud. Dambovita, propr. Șoc. petrolifera Astra Română, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Județul Ialomița Sc. pr. Fetești Dudești, județul Ialomița, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Sc. pr. Giurgeni, județul Ialomița, cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Ochiuri, jud. Dambovita, propr. Șoc. petrolifera Astra Română, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Județul Ialomița Sc. pr. Fetești Dudești, județul Ialomița, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Sc. pr. Giurgeni, județul Ialomița, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Lic. part. "Diaconu Dobrescu", Călărași, cu localurile din str. Viitor Nr. 68 și str. Știrbei Vodă Nr. 10, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Județul Ilfov Căminul Șoc. Tibisoiu, propr. Șoc. Tibisoiu, cu întreaga avere conf. inventarului jurnal. Orfelinatul Manastirei Țigănești, propr
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Velică Nr. 1, Sebeș, proprietatea Reuniunii Fem. Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., din com. Vingrad Nr. 157, proprietatea com. Bis. Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. part. conf. Ev. C. A., din com. Berghin, proprietatea Bis. Ev. C. A., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară particulară conf. Ev. C. A. din strada Tudor Vladimirescu Nr. 353 com. Calnic, proprietatea Ev. C. A., cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Bis. Ev. C. A., Petresti, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. Ev. C. A., din strada Cloșca Nr. 296, Pianul de Jos, a Bis. Ev. C. A., Pianul de Jos, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală prim. part. conf. Ev. C. A., din com. Vingard, a Bis. Ev. C. A. Vingard, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală copii mici Ev. C. A., strada Moga Nr. 131, din Petresti, a Comunității Bis. Ev. C. A., Petresti, cu întreaga
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
energie electrică activă și reactiva în tranzacțiile angro dintre agenții economici din sectorul energiei electrice și termice. ... (15) Pentru producătorul dispecerizabil, daca este cazul, încheierea contractului/contractelor pentru transportul energiei electrice de la producător până la cumpărător se face de către producător, ambele parți fiind obligate să respecte Codul rețelelor de transport și Codul rețelelor de distribuție. În contractul pentru transportul energiei electrice se prevăd ferm și explicit: ... - punctele de delimitare a instalațiilor părților față de operă- torul de transport și/sau de distribuție și
DECIZIE nr. 36 din 27 august 1999 pentru aprobarea Contractului-cadru de achiziţie a energiei electrice de la un producător independent de energie electrica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125637_a_126966]
-
înaintea verificarei titluriloru. Articolul 21 Numai Consiliulu judetianu decide definitivu despre validitatea operațiuneloru colegiiloru electorali, intru catu privesce alegerea membriloru șei. Iar în catu se atinge de hotărîrea definitivă în contestatiunele pentru dreptulu de alegetoru, ea este esclusivu de competintia partei judiciare. Articolul 22 Consilierulu alesu în mai multe colegii, vestește opțiunea să Comitetului permanentu, si neingrijindu-se a o vești acestuia, o declară Consiliului judetianu, pînă în două dile după verificarea titluriloru; în casulu contrariu, Consiliulu decide prin sorți pe
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
acelora ale Statului, se face prin o lege, după ce se va supune mai înainte camerei Legiuitore socotintia Consiliuriloru judetiane respective. Articolul 64 Consiliulu pronunția asupra esecutarei lucrariloru ce interessedia totu odată pe mai multe comune ale judetiului, precumu și adupra partei de chieltuiala ce se cuvine a se purta de fia-care comună, după ce va fi cerutu mai înainte socotintia Consiliuriloru respective. Acesta pastredia inse dreptulu de a reclama la Consiliulu de statu, asupra hotărîrei Consiliului judetianu pînă în 40 dile de la
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
cantarului, a mesuriloru și a cotitului. 12) Primirea daruriloru și a legaturiloru făcute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu întrece dece mii lei. De au urmatu reclamații în contra darului seu legatului, aprobarea Comitetului permanentu se notifică totu odată partei reclamante pe calea administrativă. Ori-ce reclamație în contra aprobatiei Comitetului permanentu, trebe a se face celu multu în 34 dile după notificare. Candu valoarea darului seu a legatului trece peste dece mii lei, primirea ei este supusă incuviintierei Domnului. 13) Ficsarea
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
cassatiune, fără ca acestu recursu se pota inpiedeca executarea hotărîrei Curtei de compturi. Terminulu de recursu la Curtea de cassatiune este de trei luni, socotitu din diua în care s'a datu copia de hotărîre a Curtei de compturi în primirea partei interessate. Articolul 23 În tote cașurile de recursu la Curtea de cassatiune, procurorulu pe lange acesta Curte infatisedie și sprijină interessele fiscului și ale administrațiunei publice că represintante alu loru legalu; prin urmare și ori ce recursu în Cassatiune din partea
LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125707_a_127036]
-
va fi mărginitu prin sentintia de condamnare, de la șese luni pînă la cinci ani, seu dacă este facultativa, de la trii luni pînă la trii ani. Articolul 18 Ori cine se va face culpabilu de stelionatu, va fi constrinsu la desdăunarea partei vătămate, chiaru și prin inchissore. Stelionatu se numesce: 1. Faptă de a vinde seu de a ipotecă unu nemiscatoru sciindu că nu este alu seu. 2. Faptă de a ipotecă unu nemiscatoru alu seu, presentandu'lu cu sciintia, în contra adeverului
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
possesiunea unui fondu, poate să fie, la casu de nesupunere, condamnatu printr'o a doua sentintia, la constrîngerea corporală, după 15 dile de la data primirei celei d'antei sentintie. Dacă fondulu, de care este vorba, se află depărtatu de domiciliulu partei condamnate mai multu de o poștă, terminulu de 15 dile se va adaugi de căte o di pentru fie-care distantia de o poștă. Articolul 22 Arendatorii de moșii voru putea fi condamnați prin constrîngerea corporală la îndeplinirea indatoririloru loru cuprinse
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
Sovietice Socialiste, E. M. Teajelnikov Anexă 1 TABEL cu localitățile ai căror cetățeni au dreptul să treacă frontieră de stat româno-sovietică în cadrul trecerilor simple Localități din R.S.R. Anexă 2 PERMIS pentru o singură trecere a frontierei de stat româno-sovietice în ambele parți Cetățeanului(ei) ................................ Data nașterii .................................... Domiciliat(a)/(adresa exactă).................. i s-a permis trecerea frontierei ........... la ........... pînă la/(numele și adresa exactă)......../ (numele copiilor care călătoresc cu părinții (tutorele) sau alte rude peste frontiere) Împuternicitul de frontieră al R.S.R. ................................ (gradul, numele
CONVENŢIE din 30 decembrie 1985 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind trecerile simple ale frontierei de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127115_a_128444]