21,857 matches
-
subiect de drept distinct, autonom. b. Societatea comercială și asocierea în participație (societatea în participație) Asocierea în participație este consacrată prin dispozițiile art. 1949-1953 C.civ., dispoziții care se completează cu dreptul comun al societății civile. Contractul de asociere în participație este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde. Asocierea în participație este un contract, intuitu persoane și nu constituie o persoană
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
participație) Asocierea în participație este consacrată prin dispozițiile art. 1949-1953 C.civ., dispoziții care se completează cu dreptul comun al societății civile. Contractul de asociere în participație este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde. Asocierea în participație este un contract, intuitu persoane și nu constituie o persoană juridică de sine statoare. Nu are patrimoniu propriu dar poate fi considerată o întreprindere
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cu dreptul comun al societății civile. Contractul de asociere în participație este contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde. Asocierea în participație este un contract, intuitu persoane și nu constituie o persoană juridică de sine statoare. Nu are patrimoniu propriu dar poate fi considerată o întreprindere. Terțul nu are niciun drept față de asociere și nu se obligă decât față de asociatul cu care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
persoane și nu constituie o persoană juridică de sine statoare. Nu are patrimoniu propriu dar poate fi considerată o întreprindere. Terțul nu are niciun drept față de asociere și nu se obligă decât față de asociatul cu care a contractat. Asocierea în participație se poate proba doar prin înscris. Convenția părților determină forma contractului, întinderea și condițiile asocierii, precum și cauzele de dizolvare și lichidare a acesteia. Asociații sunt: reprezentantul, adică asociatul care intră în raporturi contractuale cu terții, față de care se obligă personal
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în parte, în proprietatea unuia dintre asociați pentru realizarea obiectului asocierii, în condițiile convenite prin contract și cu respectarea formalităților de publicitate prevăzute de lege. Cu privire la aceste bunuri, asociații pot stipula redobândirea lor în natură la încetarea asocierii. Asocierea în participație este o asociere, în genere, ocultă dar poate fi și ostensibilă. Nefiind o persoană juridică, asociația în participație nu poate fi considerată un comerciant și nici nu poate fi supus procedurii insolvenței. Poate fi supus procedurii insolvenței nu asociația întrucât
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
respectarea formalităților de publicitate prevăzute de lege. Cu privire la aceste bunuri, asociații pot stipula redobândirea lor în natură la încetarea asocierii. Asocierea în participație este o asociere, în genere, ocultă dar poate fi și ostensibilă. Nefiind o persoană juridică, asociația în participație nu poate fi considerată un comerciant și nici nu poate fi supus procedurii insolvenței. Poate fi supus procedurii insolvenței nu asociația întrucât este doar un contract și nu o instituție ci contractantul celui de-l treilea. Asociații, chiar acționând pe
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care a contractat, afară de cazul în care acesta din urmă a declarat calitatea sa la momentul încheierii actului. Orice clauză din contractul de asociere care limitează răspunderea asociaților față de terți este inopozabilă acestora. Codul civil permite interpretarea că asocierea în participație, ca entitate colectivă poate fi titulara unei întreprinderi constituită din totalitatea operațiunilor (afacerilor) pe care le derulează.32 Asemănarea cu societatea comercială este dată de faptul că ambele sunt asocieri de persoane care au drept scop împărțirea foloaselor dobândite prin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ambele sunt asocieri de persoane care au drept scop împărțirea foloaselor dobândite prin exercitarea unei activități comerciale. Ea se distinge de celelalte forme prin caracterul ocult și intuitu personae al asocierii, absența patrimoniului social și a personalității juridice. Asocierea în participație se constituie prin simpla încheiere a contractului fără să fie necesară parcurgerea unei proceduri legale de autorizare sau îndeplinirea vreunei alte formalități. Această formă de societate are caracter de societate comercială doar între semnatarii contractului de societate, deoarece în relațiile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sau prin aceiași acționari majoritari 35. Legislația germană a definit expres și a reglementat grupul de societăți (societăți legate). În cadrul grupului societatea dominantă determină politica economică a grupului. Legislația românească a neglijat problematica grupului de societăți mărginindu-se la reglementarea participațiilor, a fuziunilor și divizărilor 36. Un răspuns original la această problematică la constituit reglementare GIE dar fără succesul scontat. d. Societatea comercială și societatea cooperativă Cadrul general de organizare și funcționare a cooperației este stabilit prin Legea nr. 1/2005
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
al unei invenții sau inovații de către titularul de brevet către beneficiar. Avantajele sunt de ambele părți. Dacă licențiatul se bucură de pătrunderea mai ușoară pe piețele de desfacere vizate, printr-o valorificare inteligentă a avantajelor oferite de invenție (beneficiind de participații la profitul relizat și fiind stimulat astfel exportul de utilaje, mașini și materii prime), titularul de brevet are satisfacția de a vedea concretizarea produsului inteligenței sale prin crearea unei ameliorări a unui produs ori a unui serviciu, contribuind în mod
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
perioadă constantă de dezindustrializare. Efectul principal l-a reprezentat dispariția a foarte multor locuri de muncă. Programele de privatizare lansate în anul 1991, prin privatizarea în masă sau prin transferul proprietății companiilor de stat, a condus la o diminuare a participației statului în industria românească până la 36,3% în anul 1998, la salvarea unor întreprinderi, concomitent cu dispariția altora. O politică industrială nouă, orientată spre reindustrializare, trebuie să prezinte o formă nouă, printr-o mai mare seriozitate în luarea deciziilor la
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
legitimă, în ce măsură are dreptul administrația publică a participa la închierea unui contract de asociere în participațiune asumându-și riscul unor pierderi din patrimoniul colectivității locale ieșene? Problema este una reală, iar nu imaginată, dat fiind că decontul pentru operații în participație pentrul anul 2010 evidențiază rezultatele financiare negative ale Tehnopolis, înregistrându-se o pierdere de 359.400,08 lei, iar pentru anul 2011 pierderea a fost de 183.000 lei256. În mod tradițional, funcționarea parcurilor științifice și tehnologice se bazează pe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
eligendo etc.); sunt însă numeroase cazuri când medicul acționează cu intenție sau când poate reține forma de vinovăție a praeterintenției. Fiecare cadru medical urmează a răspunde penal în nume propriu, aplicându-se, și în acest context, atât regulile generale cu privire la participație sau la concursul de infracțiuni, cât și prevederile legale în materie de drept procesual penal. Tot reglementările de drept comun în materie de procedură penală se aplică și în ceea ce privește persoana care poate sesiza instanța, respectiv persoana care poate introduce plângerea
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
condiții) pe care le aplică hermeneuții (în sens primar, de interpreți ai sacrului). Teoria textului le poate verifica pentru intertext și va constata că din nou legătura hipotextului cu hipertextul se deschide prin mit: 1. principiul analogiei și 2. principiul participației. 1."O formă sacră este întotdeauna rechemarea altor forme analoge; ea nu este deci niciodată unică, nici izolată, ci își găsește locul într-o serie de corespondențe, într-o rețea sau un sistem hierofanic, de revelații convergente și sincrone ale
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
analogiei configurația principiilor eliadiene (model exemplar, repetare, ruptură a duratei profane și reintegrare într-un timp primordial): analogia permite deopotrivă ca un moment prezent al timpului să devină o repetiție simetrică de un alt ordin a timpului cosmic. 2. Principiul participației recunoaște dreptul oricărei forme sacre de a deveni locul unei veritabile circulații a puterii cosmice. Intertextul a fost definit de o manieră sinecdotică plecând tocmai de la acest mod de înțelegere a fenomenului. Întregul invocat prin parte traduce mesajul intertextual de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
începutul dedublării discursului literar de care vorbea Roland Barthes. "Pentru postmoderni, intertextualitatea este o manieră, în timp ce la Eminescu ea echivalează cu raportarea critică și dramatică la sine (și la literatură, la operele corespunzătoare "cărții bizantine" invocate de Dionis-Dan)"9. Principiul participației se aplică și prin dinamismul ludic, atât în mit (ludus sacer), cât și în intertext: "Acțiunea înfățișează un eveniment cosmic, dar nu numai ca prezentare, ci ca identificare...Funcția lui nu este numai să imite (vezi repetiția intertextuală), ci să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
este numai să imite (vezi repetiția intertextuală), ci să confere sau să aibă o participare (s.n.)"10. În Sărmanul Dionis, există o coincidență deloc întâmplătoare în privința personajelor feminine, care apar în realitate sau în tablouri. Poate că Maria ascunde principiul participației, la care critica s-a oprit mai puțin, prea atentă la onomastica protagonistului, Dionis-Dan. Jocul sacru înregistrează trei forme de manifestare importante: dansul mascat, inițierea și sacrificiul. Sacrificiul apare în momentul în care Riven se transformă treptat și dispare. Protagonistul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sînt cele ce utilizează: a) instrumente de plată: * internaționale (aur, devize ș.a.); * interne (piese, bancnote, depozite bancare); b) instrumente de plasament: * depozite non-monetare (de exemplu, bijuterii depuse în casele de economii); * bonuri negociabile (bonuri de trezorerie); * obligațiuni; * acțiuni sau alte participații (părți sociale); c) instrumente de finanțare: * credite pe termen scurt (pînă în doi ani); * credite pe termen mediu și lung; * rezerve tehnice de asigurare (datoria globală pe care societățile de asigurări o contractează de la cei asigurați). 10.2.3. Recursul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
acorde împrumuturi țărilor ce au nevoie de lichidități internaționale pentru a depăși o situație economică dificilă, în special pentru a regla deficitul balanței lor de plăți. Pentru aceasta, fiecare țară fondatoare sau devenită membră ulterior a depus la fond o participație, făcînd un depozit în aur proporțional cu puterea sa economică, și tot astfel ea poate influența deciziile Fondului. Începînd cu anii '60-'70, regimul de la Bretton Woods a intrat treptat în criză, manifestîndu-și contradicțiile intrinseci. SUA dispuneau de un privilegiu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
comasări, desființare de societate, modificare de adresă etc.). Actualizarea registrului se face pe baza următoarelor surse: - Registrul Fiscal; - Registrul Comerțului; - Bilanțul contabil al operatorilor economici; - Bilanțul contabil al organizațiilor neguvernamentale; - Date și informații furnizate de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și de Banca Națională a României; - Cercetări statistice organizate de Institutul Național de Statistică. Registrul REGIS constituie baza de eșantionare pentru anchetele statistice în întreprinderi. Clasificări utilizate în gruparea datelor și informațiilor la nivel național Pentru determinarea indicatorilor macroeconomici și prezentarea lor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
entitățile prin care are loc implantarea sunt Înglobate În structura corporației transnaționale, ducând la crearea de noi relații intra-firmă. De asemenea, ele implică un control direct al CTN, ca urmare a investiției străine directe realizate de aceasta, concretizată În participația la capitalul entității. Principalele modalități de implantare incluse În această categorie sunt: achizițiile internaționale, societățile mixte, investițiile pe loc gol - filialele proprii. 2. Modalități indirecte de implantare În străinătate (prin control indirect). Spre deosebire de modalitățile directe, acestea conduc la crearea de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de voturi) ale firmei achiziționate, astfel Încât firmei care face achiziția să i se asigure controlul asupra deciziilor in Adunarea Generală a Acționarilor. De obicei, În urma diverselor operațiuni de preluare, are loc formarea unui holding, adică a unei firme care deține participații de control la capitalul uneia sau mai multor alte firme. Un holding pur nu are operațiuni de afaceri propriu-zise, singurele sale active fiind activele financiare ale celorlalte firme. Un holding operațional este o companie care deține și ea participații de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
deține participații de control la capitalul uneia sau mai multor alte firme. Un holding pur nu are operațiuni de afaceri propriu-zise, singurele sale active fiind activele financiare ale celorlalte firme. Un holding operațional este o companie care deține și ea participații de control, dar care desfășoară și operațiuni pe cont propriu. Cea mai mare parte a transnaționalelor sunt holdinguri operaționale, prin aceea că dețin participații la capitalul filialelor lor din străinătate, dar și la capitalul celor naționale. Principalale motivații care determină
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
fiind activele financiare ale celorlalte firme. Un holding operațional este o companie care deține și ea participații de control, dar care desfășoară și operațiuni pe cont propriu. Cea mai mare parte a transnaționalelor sunt holdinguri operaționale, prin aceea că dețin participații la capitalul filialelor lor din străinătate, dar și la capitalul celor naționale. Principalale motivații care determină firmele să creeze holdinguri sunt următoarele: cu un capital propriu, relativ modest, se poate controla un segment de piață deosebit de Întins. De exemplu, firma
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
patra oară ca venit al acționarilor; vulnerabilitatea În fața legislației antitrust și anticapital străin este ridicată, deoarece un holding este ușor de desfacut În bucăți , fiind suficientă În acest sens o lege prin care investitorul străin este obligat să-și vândă participația la capitalul social al firmei vizate. B. Fuziunile de firme. O altă categorie de achiziție internațională o constituie fuziunile, ce reprezintă combinarea a două firme Într-una singură, care deține patrimoniile unite ale celor două. Din punct de vedere tehnic
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]