6,839 matches
-
LA RĂSCRUCEA VÂNTURILOR Prin orașul așezat la răscrucea nebunelor vânturi ce-aleargă hai-hui pe străzile pustii, pășesc ținându-mi țipătul bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și cenușii. Iar dacă uneori zâmbesc, colțurile gurii mele prudente nu depăsesc hotarul bunei-cuviințe, pentru că știu, le-ar fi de ajuns să
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
mă fi anunțat mai înainte ca aceștia să-mi calce hotarele împărăției! - Fiți liniștită, Majestate! Haita este o jalnică adunătură de neisprăviți, slab înarmați, nedisciplinați și neinstruiți! răspunse Negru-Cioară. Încă de la hotare îi monitorizăm și le controlăm traseul! - Ce-mi pasă mie de controlul vostru stupid, dacă ăștia instigă în drumul lor și vor răscula supușii! Urgent să fie prinși și-aduși aici, în fața mea! Să aflu de la ei vești, ce-i cu Primăvara asta, o vrăjitoare atât de rea! - Am
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
care să ne-alunge, ci doar săgețile din el cioplite, ce grav ne găuresc creierul și vesta. 21. Reperaj: clarinetul plânge, contrabasul gâfâie, tobele strănută și tușesc, pianul mă mângâie blând, chitara în inimă-mi vibrează, de nimic nu-mi pasă, mi se fâlfâie de toți și de toate, ascultându-mă, viața mi-o petrec din când în când. 22. Reperaj: acordurile de jazz îmi stârnesc amintirile, prin fumuri de alcool visez stând treaz, rememorându-mi pe rând toate iubirile devin
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
pramatie! Dar ea dispăruse precum un fum! Parcă nici n-ar fi fost, nu alta! Antonel, reîntors spre cotlonul unde lucrase făptura, percepu mirosul proaspăt de vopsele lansat de vaporii încă persistenți! Deci și aci se produsese?! Nici că-i pasă de amenda primită?! Oare ce capodoperă învremuise? mai bolborosi el consternat că tinerii ăștia exaltați nu iartă nimic în manifestările astea pretins-creatoare. Când se apropie și aprinse bricheta, constată cu stupefacție că minunea de pictoriță finisase un medalion straniu, chiar
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
PASĂ TIMPULUI DE NOI Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Ce-i pasă timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
timpului de noi, Ce leac mai are nepăsarea? Ne-ascundem rănile în ploi Cerșind luminii vindecarea. Ce-i pasă clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
clipei de-amintiri, Ce leac mai are, azi, uitarea? Ne-ascundem rănile-n priviri Și ne-nvelim cu resemnarea. Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Ce-i pasă omului de cer, Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință Bibliografică: Ce-i pasă timpului de noi / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Ce leac mai are necredința? Ne-ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință Bibliografică: Ce-i pasă timpului de noi / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
ascundem dorul efemer Plângând în taină neputința. Ce-i pasă omului de timp, Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință Bibliografică: Ce-i pasă timpului de noi / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Ce leac mai are neștiința? Doar al iubirii anotimp Mai poate vindeca ființa. Ce-i pasă timpului de noi, Ce-i pasă clipei de-amăgire, Ce-i pasă vântului de ploi Dacă nu plouă cu iubire? Referință Bibliografică: Ce-i pasă timpului de noi / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043, Anul VI, 04 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandra Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CE-I PASĂ TIMPULUI DE NOI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383849_a_385178]
-
Covali Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În doi durerea pare mai ușoară fiindcă amarul ei îl împărțim când câte un surâs ne oferim făcând să pară iarna primăvară. În doi nu ne mai pasă dacă plouă în jur cu lacrimi reci,că spaime ning, căci lacrimile dacă ne ating, pe ale noastre suflete par rouă. În doi speranța-i vie,visul zboară și-atâta timp cât o să ne iubim, doar daruri din destin o să primim și
ÎN DOI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383939_a_385268]
-
mai înainte de orice. Iar acest pelerin de multinațională este foarte bine echipat pentru lupta cu elementele naturii. În sfârșit, ultima categorie de pelerini, dar din ce în ce mai numeroasă în ultima vreme: pelerinii electorali. Sunt cei care combină turismul electoral cu o mică „pasă” magică ... Primarii au găsit o nouă modalitate de „trezire” a electoratului, ceea ce în limbaj corporatist ar fi Corporate Social Responsability (CSR). Ei fac o „firmă” de responsabilizare electorală plătind autocare pentru pelerini. E o practică mai mult valahă, sudică ... Se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
si-ai noștri fii. Și ne induc c-aceasta este lașitate, Înțelepciunea noastră ancestrala, De a lăsa toți hoții impreuna-n nedreptate, Până când unul pe-altul singuri se doboară. „Și dac-o fi să mor”, ăsta-i alintul, Ce-mi pasă mie de o lume de nebuni, Că nu mi-or lua nici cerul și nici câmpul, Nici oasele martirilor străbuni. Aici în țara mea cu gust de floare, În țara mea cu rădăcina, În care din oricâte zări sau depărtare
NU-MI JUDECA POPORUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383958_a_385287]
-
-și blănile pe spate și dispărând odată cu Atlantida paradisului pierdut, (H.M.) Degeaba, întruna degeaba, Pe toate nestinsele cruci! Ce dac-ai plecat cu graba Cum n-aș fi vrut să te duci? Te-nșeli fără voie și vină, Nu-mi pasă că stai ori că pleci. Ce dacă-ți pare azi altfel De cum aș fi vrut să-nțelegi? (C.M.) Mă ascund după cuvintele celorlalți? Mă regăsesc numai în flăcările ironice ale aproapelui meu, rugul creator? Viața mea se consumă între două
2.CÂND DRAGOSTEA PĂRĂSEȘTE CĂMINUL CONJUGAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383988_a_385317]
-
fac să fie luminoasă. Este păcat că ține doar o clipă, dar e de-ajuns ca să devii etern, dacă-s sub tine norii care cern fulgi mari de îndoială și risipă. Că am fost trist, de-atâtea ori, nu-mi pasă. Mi-aduc aminte doar de sărbători, când răsunau în inimă-mi viori și sufletu-mi era deschisă casă. Și cânt s-acopăr timpul care țipă speriat că la un nou drum mă aștern, iubind viața și-atunci când e infern, cumplit
ŞI CÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384002_a_385331]
-
mi-a rămas și azi sub pleoape Din fragedă copilărie Porunca lor de-a pururi vie, În ea întotdeauna sunt Și-o port oriunde pe pământ! Vă spun cu sufletul amar, De sfinții mei din calendar Străinilor nici nu le pasă Atunci când vin la mine-n casă, Iar unii uneori mi-au spus Că Dumnezeul lor de sus E cel adevărat, divin Și altora să nu mă-nchin... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Iubește oamenii și sfinții... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
IUBEȘTE OAMENII ȘI SFINȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384032_a_385361]
-
au fost curând ucise De ignoranță, de aprig cuvânt! Șters-am o lacrimă din fila vieții, Din negura trecutului ce moare, Că nu vom da nicicând identității Un nume care mult ne doare... Celor ce astăzi de noi nu le pasă De strămoșii ce ne-au dat ștafeta, Parc-ar fi cuprinși de-angoasă Și-n gât li s-ar înfige baioneta... Vor să distrugă ce aveam mai sfânt Libertatea cuvântului și istoria, Să ne pună lacăt la gură, la cuvânt
VISE DESTRĂMATE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384039_a_385368]
-
Publicat în: Ediția nr. 1865 din 08 februarie 2016 Toate Articolele Autorului OCHII-MI PICUR LACRIMI Ochii-mi picur lacrimi peste tăcerea ce-alunecă-n iubiri și dorințe. Aștept în liniște împăcarea, încuiată în înfrigurarea iernii. Până acum ești nerecuperat! Oare-mi pasă? Azi am văzut ce-ntins e arcul vieții. Nu-mi călca inima, căci ochii-mi picur lacrimi peste odihna din seva mea. Voi aștepta ceasul de adevăr, plutind pe buzele noastre și tăcerea-ntinsă să alunece peste gânduri răscolite și
OCHII-MI PICUR LACRIMI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384049_a_385378]
-
de viață cu stoicismul unei ploi feciorelnice care a atins pentru prima oară lutul.În tot acest timp,herghelii de sentimente covârșitoare ,se perindă prin neantul sufletului nostru,deparazitându-l.Alegem ce e mai bun pentru noi,și nu ne pasă dacă totul s-ar opri la noi sau,ar ajunge și la ceilalți.Plutim printre lumini și umbre,ca niște fulgere răzlețe până în momentul în care ne dăm seama că destinația e aproape.Vântul ne cercetează mirările,atingându-ne peste
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
Februarie 2017 Și totuși să-i lăsăm în plata lor, Să ne iubim, femeia mea frumoasă, De liniște, de dragoste mi-e dor, Să ne întoarcem „împăcați” acasă, Ei să-și albească sufletul în clor, De „suferința” noastră nu le pasă! Și noi să ne vedem cinstit de treabă, Chiar dac'afară timpul e târziu În ochii noștri nu e nicio grabă, Dorința ta legitimă o știu, Încet până la ultima silabă Lasă-mă din nou să mi te scriu... Iar gândurile
SĂ NE IUBIM.. de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383393_a_384722]
-
cele de-Acasă, Rănitul meu suflet, acolo pe stei Își frânge durerea în tulnice arsă... Mă simt de-o tristețe amară cuprins, Parcă și Cerul pe gânduri m-apasă, Pleacă pădurile, de freamătul stins Mai marilor vremii nici nu le pasă! Pleacă pădurile și-n urmă rămâne Setea strămoșilor plânsă-n izvoare, Pleacă pădurile Țării, Stăpâne, Prea-târziului nostru pune-i hotare! Referință Bibliografică: Pleacă pădurile... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV, 31 martie 2014. Drepturi
PLEACĂ PĂDURILE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383447_a_384776]
-
a iertat Să-mi fie de-nvățătură, Mărul poate l-am mâncat Sau l-am dat iubitei mele, Cred,sigur am deranjat Nu mai suntem între stele, Am rămas cu doru-n casă Printre șoapte și suspine, Să regret amar? Îmi pasă Doar de vremea care vine... Cred că dorul din poveste Știe pentru ce-am greșit, Tuturor ne-a dat de veste, Dragostea ne-a-mpărtășit, Vrea să fiu Adam cel trist Care-n patru zări vestește: -Poate-n viața de artist Dragostea se
ADAM LA FURAT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383477_a_384806]