1,641 matches
-
nu le frustrează de un ritual solemn, de un mister. Autorul argumentează în spiritul adevărului filiația dintre literatură și iubire în articolul cu același nume( din volumul Amalgam), profesând o operă de “dezmisterizare a iubirii”, reflectând-o în materialitatea ei pasională. “A crea oameni nu înseamnă a copia după natură indivizi existenți.Asemenea realism sau naturalism e mai puțin valoros ca o fotografie proastă”, susține scriitorul în volumul menționat. Nașterii, iubirii, nunții, morții scriitorul le consacră largi “poeme‟‟ în opera sa
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
spontană. Apărut relativ recent, domeniul cogniției sociale are ca obiect de studiu cunoașterii spontane, a opiniilor, atitudinilor și comportamentelor noastre și ale altora, precum și explicarea evenimentelor din viața socială. Acest tip de cunoaștere îi corespunde, după părerea multor cercetători, CARACTERUL PASIONAL. Robert Lacroix critica însăși obiectul de studiu al noii discipline subliniind că senzorialul nu ne relevă misterul realului (și aici dă celebrul exemplu cu percepția noastră referitoare la mișcarea Soarelui în jurul Pământului). În același timp McBurney considera că limita fundamentală
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care l-au „citit” pe Morgenthau prin surse de mâna a doua sau a treia. Acesta nu este un urmaș al lui Machiavelli și Hobbes în negarea categorică a rolului moralității în politică. Dimpotrivă, Morgenthau sesizează tensiunea dintre moral și pasional în natura umană și avertizează, ca principiu practic, asupra confundării normelor proprii cu normele celorlalți și a insuccesului unei politici bazate pe principii morale în fața uneia bazate pe forță și interese materiale 8. Esențialmente, ferm pătrunși de credințele noastre morale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Parlamentul britanic vor promova unirea șcelor două țăriț de îndată ce-o vor înțelege...”23. Istoria politică devine astfel o succesiune de probleme științifice cărora li se poate găsi o soluție științifică - dar gestionate iresponsabil de o umanitatea ignorantă și pasională. Chiar și pentru un observator atât de realist ca Homer Lea, problema relațiilor internaționale se transformă într-una de cunoaștere; dacă „valoarea ignoranței” este înlocuită de cunoașterea faptelor pertinente, oamenii vor fi capabili să acționeze cu succes pe scena internațională
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pereche al înjosirii unei lumi, a unui cosmos, a unui univers mirabil, la geneza și aspectul căruia, desigur, n-au avut nicio contribuție. — Ce vrei să spui cu asta, întrebă Vasile Elisav. Nora devea tot mai aprinsă, mai lirică, mai pasională, mai inclementă și mai dură cu inomabila religie a atomisticilor fără Dumnezeu și a dezastrofizicienilor de care pululează, azi, planeta noastră, veseli... ș.a.m.d. Carmen o privea cu admirație. Domnul Vasile Elisav, care, fără să fie un habotnic al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
treaba de mântuială etc. Observatorul distant, calculat și, în același timp, expresiv Conținutul volumului Însemnări dintr-un bordel turcesc e totuși eclectic, fiindcă printre pozele la minut ale postcomunismului în capitală se strecoară și instantanee cu morală americanizată sau descrieri pasionale ale unor aventuri (scriitoricești) cu parfum oriental. Ceea ce le unește e crezul autorului-irlandez-bucureștenizat exprimat explicit, o ars poetica a observatorului distant, calculat și, în același timp, expresiv. „Nu eu ciopleam materialul încăpățânat pentru a scoate forma la iveală. Eu eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de spiralogia biomedicală drept pârghii de dezvoltare permanentă a cunoașterii și a conștiinței într-o dublă spirală a progresului, în toate domeniile. Spinozismul descrie trei tipuri de cunoaștere: a) cunoașterea achiziționată din "auzite", ca o vagă experiență, necritică, conținând elemente pasionale, superstiții și fanatism; este tipul primitiv de cunoaștere, împletită cu ignoranța; b) cunoașterea prin instruire, bazată pe o metodă matematică, rațională, eliberată de pasiuni, superstiții și fanatism, capabilă să formuleze idei clare și distincte; este un tip elaborat al cunoașterii
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Seeds l-a impus ca pe una dintre cele mai carismatice și originale figuri ale rock-ului alternativ. Sonoritățile melancolice, frisoanele erotice, fascinația permanentă a morții și a universului thanatic, cadrele lirice amintind de legende despre iubiri nefericite și crime pasionale sunt transferate, prin liniile de tensiune ale unui imaginar fabulos, în traiectorii epice de o intensitate neobișnuită. Bunny Munro, un comis voiajor ratat din Brighton, este, în acest roman, protagonistul ultimei perioade a vieții sale. O călătorie spre moarte, povestea
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în lumina reflectoarelor caută lungimea de undă și măsura în așa fel încât nici onestitatea, dar nici spectacolul să nu aibă de suferit. Iar primul adevăr inconfortabil ce se cere asumat este cel al risipirii, al proiectelor cultivate scurt și pasional, apoi abandonate din varii cauze insurmontabile. Ceea ce Daniel Cristea-Enache vede ca fiind specific anilor '90, "epocă de decompresie și reconstrucție", când efortul creator funcționa centripet, orientat în prea multe direcții, caracterizează, de fapt, mai mulți intelectuali ale căror proiecte culturale
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
totul prin unica sa lentilă, de care nu rareori se-ndoia el Însuși. O lentilă În care se curbau slugarnic oameni și evenimente, o „lentilă-slugă”, făcută nu spre a oglindi, ci spre a servi. A servi și apăra. O „lentilă pasională”, ce are drept principiu unic următorul slogan sau deviză: stăpânul are totdeauna dreptate, iar noi, forțele inferioare, trebuie să facem totul ca să dovedim acest lucru; deoarece de acest lucru depinde securitatea sa, poate chiar existența. Prin „forțe inferioare” Înțeleg În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și Paris, Între franceză și germană, dar mai ales Între două structuri mentale, culturale și civilizatorii aproape opuse, având astfel posibilitatea de a le compara continuu. Francezii, spre deosebire de cele ce credeam În tinerețe, influențat de marii romantici, nu sunt firi „pasionale, disprețuind bunul-simț social sau istoric, apți de aventuri sentimentale sau ideatice”! Nu, astfel sunt mai degrabă Nemții, așa cum i-am cunoscut eu În deceniile opt și nouă și cum istoria lor recentă Îi trădează. Francezul de azi - dacă mi-este
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
repetiție în diferență. Mitul Tristan și Isolda prezintă împlinirea idealului iubirii ca regăsire a paradisului pierdut, împlinire care nu e posibilă decât în moarte. Acestor două erezii creștinismul le-a opus iubirea aproapelui, iubirea sub formă de agape, opusă celei pasionale. Două probleme regretăm că nu au fost abordate, în suficientă măsura: trecerea de la ethosul creștin la cel transdisciplinar și intercondiționarea și interpotențarea dintre etnic, etnos și ethos, bar dincolo de aceste insatisfacții considerăm demersul autorului ca fiind unul necesar, pasionant și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai timpurie, cuvinte de laudă (și chiar de apărare contra cerberilor regimului comunist). Dar "de îndată ce a pus mâna pe măciuca ideologică a "corectitudinii"... a descoperit lucruri îngrozitoare despre Eminescu". El vede "un Eminescu foarte mic, un om grosolan și impulsiv, pasional, libidinos, cu care puțini din nenumărații golani cu care ne-a fost înzestrată națiunea pot încerca să se identifice". Acest Eminescu care a fost "pândit la orice pas de eroarea totalitarismului și încolțit de patima șovinismului" este "luptătorul delirant împotriva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de culise tentativele de descotorosire de inflexibilul gazetar conducând la moarte civilă: trădarea unor carpatiști măsluirile lui Titu Maiorescu în propriu-i jurnal, cabala francmasonică etc. Cartea lui Theodor Codreanu, rod al strădaniilor exploratorii întinse pe câteva decenii se citește pasional, ca un veritabil roman polițist; dar dincolo de spectaculos, de fidelitatea față de o zonă problematică, probată de-o viață, subliniem temeinicia documentării. Chiar dacă privim cu rezervă precizarea autorului că am avea de-a face cu o "sinteză finală". Aventura continuă... [...] "Bucovina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mare, în ianuarie 814, dispozițiile luate de împărat cu un an înainte intră în vigoare: fiul său unic, Ludovic ce va fi supranumit cel Pios devine împărat al Apusului. Ludovic este un personaj foarte diferit de tatăl său. Impulsiv și pasional, foarte credincios, el suferă în mod pregnant influența mediului său și mai cu seamă pe aceea a clericilor din Aquitania (el fusese rege al Aquitaniei sub domnia lui Carol), care 1-au urmat și la Aix-la-Chapelle. Prima sa preocupare, odată
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile partizane străine care discreditau pretențiile românești la egalitate politică revendicată pe calea reliefării nobleții originii poporului și limbii române. Din înfruntările asupra acestor chestiuni cu potențial inflamabil (originea, vechimea, continuitatea, prioritatea, latinitatea limbii române etc.) s-a degajat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Delavrancea, 192-, p. 16). Dacă Renan s-a străduit să adopte o postură "absolut rece și imparțială", care să-i permită să se angajeze în delicata operație de "vivisecție" analitică a națiunii (Renan, 1990, p. 8), Delavrancea îmbrățișează o atitudine pasională, mai degrabă a unui demiurg oratoric al Națiunii decât proprie chirurgului analitic al fenomenului național. Analogiile organiciste sunt încărcate cu maximă forță persuasivă atunci când sunt manipulate emoțional pentru a descrie rănile carnale pricinuite ființei naționale de actuala situație politică. V-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni istoriografice semnalează dislocarea produsă înăuntrul consensului naționalist al interbelicului între facțiunea istoriei angajate scopului politic reprezentantă de școala veche (historia militans) și facțiunea istoriei critice, neangajată politic, reprezentată de școala nouă (historia cogitans
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cea a naționalismului critic, care, deși își declară loialitatea națională, nu este totuși dispus să sacrifice necondiționat adevărul în numele crezului național. Accente aparținând ambelor curente sunt reperabile în literatura didactică prin care s-a consolidat memoria istorică românească. Efuziunea naționalismului pasional se manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind desfășurarea sbuciumatei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost cea de criminalizare, judecare și condamnare a comunismului, proces căruia i s-au adăugat și unele elemente de demonizare a fostului regim. În locul unei analize sine ira et studio, fără ură și părtinire, Raportul Tismăneanu a intentat un proces pasional regimului pe care l-a condamnat in corpore în tribunal politic al istoriei ca ilegitim și criminal. În locul unei examinări critice, fundamentată pe o sobrietate analitică și precizie terminologică, Raportul Tismăneanu reflectă mai degrabă o pasionalitate revanșardă de a pune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dregători; raporturile bisericii cu norodul în sânul căruia își ducea existența. Pentru a duce la bun sfârșit lucrarea, care este deopotrivă una de istoric și de scriitor, autorul recurge la o atitutdine critică, de om drept, imparțial. Istoricul nu interpretează pasional faptele, scriitorul nu le prezintă la modul idilic. Am reținut din comentariile pe care le formulează într-un justificat spirit polemic, o idee extrem de importantă: resortul uman - de emoție și de rațiune - care îl îndeamnă pe scriitor să nu iasă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
griji materiale. Apoi, Corina intuia că Bițu era omul pe care-l va putea dirija cum va vrea. Fiindcă el o iubea. Și părea dispus s-o răsfețe cu tot ce dorea. Însă, din aceste două motive principale, lipsea alegerea pasională. Cea mai principală dintre motivații, pe care Corina, convinsă de Coana Zitta, și-o abandonase. Și-o lăsase pe plan secundar. Cum aveau să evolueze și să se armonizeze toate acestea? Oricum, Bițu simțea că odată ce-o avea pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
nimeni nu va mai putea să mă alunge de aici. Până și aerul ăsta nou a început să țină la mine și să mă apere. Asceză Cu toată furoarea dionisiacă presupusă, în natura inșilor de pe-aici nu există avânturi pasionale. Dimpotrivă, comportamentul cel mai răspândit tinde către asceză. Doar Medeea a fost o excepție, încălcând curajoasă regula. Sau poate că mă-nșel. După doctrina lui Zamolxis, din carne se naște carnea, iar din spirit spiritul. Drept care, cine urmează această doctrină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pună în probă și să se autocunoască, să vadă dacă poate să se depășească pe sine însăși. Necoaptă fiind, îi era teamă că va rămâne fecioară. A fost în stare să distrugă figurile sacre ale trecutului în schimbul prezentului, din iubirea pasională pentru Iason, a cărui atracție a reprezentat imboldul maxim care a determinat-o să se rupă definitiv de ceea ce constituise copilăria și adolescența ei. Și totuși, cu toată această alegere curajoasă, ea va trebui să se confrunte dureros cu comportamentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]