1,597 matches
-
umerii unora mai mult decât pe ale altora. Datoria primilor vine dintr-o predestinare, dintr-un adaos de viziune, sporindu-le spiritul drept cauza bună care conduce la efecte înscrise în ordinea lumii culturale. Acțiunile lor sunt de natura eliminării pasivității făcând loc profesiunii, excelenței, perfecțiunii. Ei sunt dascălii care luminează drumul deplin al cauzelor unor lucruri cu miez de miracol și al caracterelor lor necesare. Destinul omului configurează destinul Cetății, dar și comunitatea influențează deopotrivă preponderența asupra spiritului omului. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de știri, suprapunînd imagini cu steagul SUA peste imaginile cu trupele americane. Publicul telespectator era astfel invitat, de către prezentarea făcută de mass-media, să participe la un năucitor război-spectacol. Mai mult decît atît, demonstranții pro-război puteau să înfrîngă obișnuita retragere și pasivitate a culturii TV prin participarea mai activă la celebrațiile publice ale războiului. Multe persoane dintre telespectatorii războiului erau în mod normal izolate, lipsite de putere de decizie și capabile să simtă că făceau parte din societatea de consum doar dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simplu, totuși, dacă dorim să ajungem la concluzii ferme. Un pas în direcția simplificării a fost oferit de Barber, a cărui analiză a caracteristicilor personale ale președinților americani se bazează pe numai doi factori: impulsul sau energia (etichetate "activitate" sau "pasivitate") și satisfacția în muncă (o abordare "pozitivă" sau "negativă") (Barber, 1977: 11-14). Celor "pozitivi activi" le place ceea ce fac, și o fac cu deosebit entuziasm. La extrema cealaltă, cei care sunt ""negativi pasivi", precum Eisenhower, "sunt în politică pentru că gândesc
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
degrabă decît să rămîneți interiorizat. Respectarea drepturilor și nevoilor celorlalți. Capacitatea de a alege cum să reacționați în raport cu oamenii și situațiile. Acceptarea sinelui, a nevoilor și acțiunilor dumneavoastră. 6.2. Deficiențe ale asertivității Există două probleme ale asertivității: asertivitatea scăzută (pasivitatea) și agresivitatea. Asertivitatea scăzută Cînd nu sînteți suficient de asertiv, nu vă exprimați sentimentele, nevoile și opiniile în fața altor persoane. Vă refuzați dreptul de a comunica. În termeni practici, vi se întîmplă deseori să faceți lucruri pe care nu vi
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de pe urma unui program de exersare a afirmării sinelui. A alege este un cuvînt-cheie, pentru că puteți să fiți asertiv, puteți alege să nu vă susțineți drepturile sau chiar să acționați mai agresiv în anumite ocazii. Aceasta este un lucru diferit față de pasivitatea sau agresivitatea continuă, caz în care nu aveți nici un control asupra reacțiilor proprii. Pot exista momente în care alegeți să nu vă susțineți drepturile. Este perfect acceptabil și destul de normal, atîta timp cît este vorba despre o alegere activă. Puteți
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
detaliat rațiunile perpetuării intruziunilor și a îngrijorării asociate cu acestea. În continuare, se trece la identificarea tuturor gîndurilor nedorite, precum și a neutralizărilor sau evitărilor care le însoțesc. Ideile disfuncționale sînt puse la îndoială, iar pacientul este încurajat să accepte cu pasivitate gîndul, în orice moment ar apărea, și să suporte anxietatea pînă la dispariția ei; expunerea la situațiile evitate anterior este realizată în mod gradat. În viziunea unor specialiști, acest tip de expunere este un experiment comportamental care urmărește testarea ideilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lor dorințe de pace. Slăbiciunea, timiditatea și incapacitatea oamenilor de la conducere încurajează pe agresor și duc la asasinatul nației lor. Dacă se recunoaște că Rusia nu va renunța niciodată la scopul de dominație mondială, cum se poate explica politica de pasivitate, indecizie și concesiuni continue, practicată de lumea liberă? Dacă este adevărat că Rusia nu a respectat nici un angajament și nu a executat nici un tratat, cum se poate explica politica de a ajunge la o coexistență pașnică prin mijlocul conferințelor și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
oameni care sunt fricoși ; garantez că nu se întâmpla nimic unuia care ar fi concurat cu Mircea Dumitru, rectorul Universității din București. Sunt două culturi aici : una în care oamenii nu se asociază să facă opoziție și a doua e pasivitatea asta extraordinară pe care am văzut-o acolo, la Scornicești. V.A. : Dar să nu ne îndepărtăm de perioada lui Ceaușescu... A.M.P. : Nu, deci era vorba de cum i-a nenorocit el pe cei din Scornicești. Le-a distrus casele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
despre care vorbește și Keilh Hitchins (p.279). Stând sub ocupație, uneori ei s-au prefăcut că acceptă, am mimat loialitatea față de „bunul Împărat”, au acționat în cadrul legilor care veneau de la Dieta din Viena, le-au suportat, dar nu cu pasivitate. Germanizarea și catolicismul, bucovinismul, imigrările, deportările, focul de armă, prădăciunile, deposedările, alcoolismul au fost respinse de publicistica timpului care i-a ajutat pe români la acțiuni care, în timp, iau călăuzit către independență. Intelectualitatea bucovineană, profesorii, învățătorii, preoții și avocații
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ales despre răspândirea terifiantă a marxismului 4. După începutul războiului, Wikander se retrage în Suedia, la Lund, iar depărtarea de Germania îi aduce treptat un ton mult mai sceptic față de evoluția evenimentelor - deja în martie 1940 el scrie: „În spatele acestei pasivități fără speranță se ascunde adesea o altă mentalitate, poate cea mai primejdioasă dintre câte se află, admirația față de marea putere care se ridică acum pe harta Europei. Admirația pentru conducător a jucat, cu siguranță, un rol important la 1809, acum
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
carpatic, purtate din martie 1944 (odată cu invazia Armatei Roșii) pînă în 1958, cînd va fi ucis ultimul luptător din munți. Au fost cincizeci de ani de minciuni, de adormire a conștiinței, de mioritizare și expandare a ideii blîndeții românului, a pasivității și disponibilității sale de a se supune vremilor, de a nu se fi opus înfiorătoarei agresiuni comuniste. În unul dintre episoadele consacrate celor care s-au împotrivit cu arma în mînă tiraniei (Băieții din munți), Octavian Paler vede în rezistența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a „lupta contra comunismului” când Întreg comunismul „real” era la pământ În Europa trăda frustrarea de a nu o fi făcut În timp ce „acesta” era Încă activ și nociv. Și acerba lor Încrâncenare și „intransigență” după nu făcea decât să trădeze pasivitatea și dezorientarea de dinainte și mai ales de atunci când Încă se mai putea; În lunile și anii de după acel „iulie ’71”, a „tezelor” celebre, moment când Ceaușescu apuca pe un drum ce-l separa de colegii săi de la putere din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
uneori, În care au crescut copii și s-au dezvoltat destine vii, ale unor oameni care aveau dreptul să trăiască și să spere și chiar să lupte, adeseori, În forme diverse, se’nțelege, forme uneori ascunse, paradoxale, numite de unii „pasivitate sau lașitate” - o „mărturisire” pe care o fac În forme diferite, „pedagogice”, adică noționale, discursive, precum cea de față, sau ficționale, ca În romanele mele. Nu, cât voi trăi nu voi renunța la acest drept, la acest privilegiu care ascunde
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al năzuințelor și valorilor, după ce, doar cu puține deceni În urmă, „reușiserăm” să atingem limanul național și individual visat În secole de bărbații „vii” și curajoși În spirit și moralitate ai „populației” care fusesem, Înrobiți de trei imperii?!... Sau... În „pasivitatea” noastră se ascundea o „altă” luptă, o altă „rezistență”, dovadă că suntem Încă o dată?... Voi Încerca să aflu eu Însumi, scriind, așa cum am „aflat” și În alte dăți, preocupat fiind de teme la fel de „ambițioase”, de „rezistente” la prima analiză.Ă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
lungilor noastre plimbări prin Jardin de Luxembourg când, prinzându-și capul cărunt în mâini, patetic, exclama: Ich schäme mich!, J’ai honte!, obosit, extenuat de acuzele ce se aduceau României văzută de unii ca o țară lașă, de-o inadmisibilă pasivitate față de ultimul deceniu, grotesc, ceaușist. „Noi, ardelenii, îi spuneam, am luptat în forme directe, frontale, cu ungurii și calviniștii, iar sudicii, sub turci, au luptat, e adevărat, cu armele lor, dar au luptat! Dovada?! Existența noastră, azi, în istorie, faptul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de primă oră - și, orice s-ar spune, această „primă oră” a dictaturii personale și atipice a lui Ceaușescu a fost vara lui ’71! -, ci acei contestatari sau „nemulțumiți” dintotdeauna ai unui sistem, „prudenți” însă până la o dubioasă și „distinsă” pasivitate publică - când nu era „colorată”, cum s-a aflat de curând, spre stupefacția nu puținora, de „delațiuni” făcute securității în scris, din frică sau pentru a păstra unele suculente poziții în aparatul Uniunii! Dreptate au avut, mai ales, cei care
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de, dacă nu independență, oricum de personalitate și de inițiative riscante uneori, în afacerile externe! - Maurer însuși „a înghițit-o”, așa cum a înghițit și „Tezele din Iulie” și, în scurtă vreme, privilegiile sale au fost înjumătățite, apoi reduse la neant. „Pasivitatea” sa, de fapt „lașitatea” sa din acea primăvară și vară a lui ’71 a fost primul semn de cedare a elitei politice și culturale, și ea e explicabilă poate prin „stupefacția” pe care a resimțit-o la acest neașteptat „viraj
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prin susținerea acestuia, multă vreme, de către statele mari și puternice ale lumii, plus lumea a treia, până la căderea Imperiului Sovietic, o „putere-tampon” de care trebuiau să ție seama și rușii, și americanii. Și, lucrul probabil cel mai dificil de „înțeles”, „pasivitatea” a ceea ce numim azi societatea civilă, dar și a multora dintre vârfuri, politice, economice, administrative, culturale care, „în particular”, nu cruțau criticile și sarcasmele la adresa „nebunului” și a soției sale”, dar nu au fost capabili, cu adevărat, de o minimă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de secol. Nu am alăturat întâmplător nația noastră de cea germană; și ea a fost împărțită, în secole, în ducate răzlețe, conduse de principi autoritari și absoluți, celebra istorică Hannah Arendt explică la rându-i „misterul” dictaturii hitleriste, ca și pasivitatea, paralizia unui stat întreg ce a dat atâtea capete luminate și o cultură comparabilă cu cea a grecilor tocmai printr-o prea târzie unificare a acestor state în care se vorbea aceeași limbă, în care existau aceeași credință religioasă și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
iar notabilii, aleșii și funcționarii obțin din ceea ce a devenit un mijloc cuminte de întreținere titluri, demnități și o rațiune de a fi. Europenii, pentru că au ales să-și cumpere, cu importantele ajutoare financiare și umanitare care-i exonerează de pasivitatea lor politică și de miopia voluntară, o aparentă ținută demnă. Americanii, la rându-le, tributari din punct de vedere mental mai mult Vechiului decât Noului Testament, pentru că legătura lor existențială cu Israelul este una de tip filial și deci acritic
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
numele calului pe care trebuie să îl încalece feciorul, încercare cu vădit sens premarital, este Negru. Am putea identifica în prezența acestei culori apartenența la htonian ca element primordial. Implicația vine în consonanță cu atributele principiului feminin, fiindcă „negrul exprimă pasivitate absolută”, dar este și „culoarea substanței universale, a acelei materia prima, a nediferențierii primordiale”. Avem astfel sugestia cromatică a traseului pe care îl va urma fata în inițiere: comunicarea cu stihiile și domolirea lor vin dintr-o apartenență mistică la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
această etapă vor induce o maternitate fabuloasă, dar nu în spirit consacrant, ci drept o nouă fază inițiatică. Tărâmul infernal în care fecioara își face ucenicia este populat de zmei sau, într-o ipostază mai apropiată de mundan, de tâlhari. Pasivitatea cu care ea se supune recluziunii are aceeași justificare ca anticiparea morții în basmele culese de Ovidiu Bârlea. Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului cutare, m-a răpit zmeul și m-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
râu, și până-n brâu,/ Și de corn tu să m-apuci,/ La margine să mă tragi./ Ion bine-l de-ascultară:/ Intra-n râu și până-n brâu,/ Și de corn mi-l apucară,/ La margine mi-l trăgea” (Mlăceni - Vâlcea). Pasivitatea șederii în leagăn se încheie, așadar, prin gestul ordonator al feciorului care trebuie să se supună unei emersiuni parțiale cu valoare de botez. Apucarea cerbului de emble¬ma solară a virilității și tragerea lui la malul inexistent anterior apariției feciorului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mitropolitan. Albise, dar păstra aceeași ținută demnă. Vorbea convins de înfrângerea Centralilor, dar arunca vina intrării noastre premature [în război] pe regină și pe d. Emil Costinescu. Nu se gândise că, de mai zăboveam, revoluția rusă ne condamna la o pasivitate nenorocită. După mai mulți ani, îl întâlnii la d. Iorga. Ieșind din cabinetul ministrului, ne salutarăm ca vechi cunoștințe, dar observai că umblă greu, împleticindu-se. Când se coborî în gang căzu jos, doborât de paralizie. Fu dus ime diat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Florica cu scân tei. Tot timpul, George asista mut, doborât într-un fotoliu, la strigătele și hotărârile ce lua și lăsa nevasta lui, care își arunca hai nele din dulap în geamantan și viceversa. Fusei trist impre sionată de această pasivitate așa de mare, încât părea morbidă. Trebuie însă să măr turisesc că nu am înțeles în acea împrejurare, unde fusese vorba de viață și de moarte pentru fiul său, indiferența nu numai a Elizei, de la care mă așteptam, dar a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]