1,911 matches
-
grupului. Din când în când poate exista un armistițiu, iar partidele pot ajunge la un acord acest tip de acord între "pilonii" societății a fost numit "consociaționalism" (Lijphart, 1977: 25-52). Când partidele încetează să mai fie dependente de o entitate paternă și pot apela direct la sprijinul celor care se identifică cu ele, o anume schimbare se petrece treptat. Partidele încep să caute noi "identificatori" în exteriorul grupurilor care le-au sprijinit inițial, din moment ce în acest mod își pot spori electoratul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ale acestui fenomen se mai pot găsi în Europa contemporană și în America de Nord. Există unele excepții în zone răzlețe din mai multe țări, dar în general, identificarea legitimă directă cu partidele a înlocuit loialitatea indirectă care are loc prin grupurile "paterne". Conducerea personalizată are o importanță considerabilă, dar mai curând în cadrul partidelor decât în vederea construirii unui partid. Doar în cazul gaulliștilor francezi un lider a creat și susținut un partid mare. După al Doilea Război Mondial, în Germania și Italia, democrația
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
își datorează izbăvirea episcopilor lor. Mulți preoți au scris pagini eroice de abnegație și de caritate. Spiritul lui Cristos ne conduce la asumarea paternității adoptive a oricărei mizerii și suferințe umane. În fiecare parohie, preotul trebuie să-și revendice datoria paternă, afectuoasă, de a înfrunta cazurile vrednice de milă, de a rezolva situațiile copleșitoare chemând la colaborarea cu el a taților de familii, creând o comunitate a inimii care se îngrijește de cele mai urgente calamități, pentru a le aduce o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
casa ta mi se va părea neobișnuit la început! Așa cum poate ți s-a părut și ție. Mă bucur mult și pentru Iolanda și pentru bucuria ta, pentru admirabilul tătic ce ești! Da, îmi închipui că e deosebit de profund sentimentul patern, deși eu îl am altfel sau, mai bine zis, nu-l am, încă nu-l am. Voi veni să vă văd! Nu știu exact cînd! Încerc, în continuare, să-mi "explic" lunga încîlcire! Deci am fost chemat la Soveja. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mijlocul familiei. La 24 decembrie. În chiar Ajunul Crăciunului, Regina Maria și Principesa Elena răspund mesajelor. Principesa Elena încearcă să-l determine pe Carol să revină asupra planurilor, evocând popularitatea de care acesta se bucura acasă. Apelând la sentimentele sale paterne, îi relata că „Bebe (Prințul Mihai - n.n.) a intrat ieri la tine-n cameră și a întrebat de mai multe ori «Unde e tata ?»”. Regina Maria, la rândul ei, îi atrăgea atenția lui Carol asupra copilului, dojenindu-l cu asprime
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
făcea tânărului Mihai, după aventurile automobilistice care îi puneau în pericol viața, după opinia tatălui, nu și a lui Mihai. Protejarea vieții și integrității fizice a tânărului Mihai era pentru Carol al II-lea nu numai o problemă de interes patern, familial. A-l blama postum pe Carol al II-lea - că l-a împiedicat pe Mihai să-și realizeze pe deplin pasiunile automobilistice ori aviatice - este o acțiune de extremă subiectivitate, ce nu ține seama de obiectivul educării acestuia ca
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mers cu trenul mi s-au părut nesfârșite, eram în tot acest timp chinuiți de foame și de sete, iar lipsa unui spațiu din vagon era aproape de nesuportat. Când am sosit în gara orașului Bacău, am fost așteptați de bunicii paterni și duși la casa lor din com. Agăș. După un timp a venit și tata din armată și fiind o familie mare, ne am mutat la o casă cu chirie. În vara anului 1941, după eliberarea nordului Bucovinei de către armata
AM TRECUT PRIN DOUA REFUGII. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Alexandrina Comandaşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1678]
-
aici ca să provocați conflicte între oameni ?“. Iliescu, care este de o mare-mare abilitate, s-a uitat la fotografiile respective și a spus : „Eu, dragă, nu știam. Dacă e așa cum spuneți dumneavoastră, este foarte regretabil“. După care a deve‑ nit complet patern și a zis : „Copii, eu n-am vrut să vă provoc necazuri“. Toate astea erau invitații deghizate de felul „Treceți de partea mea și ne împăcĂm imediat. Ce putem face s-o dregem ?“. De unde ni se părea că toată opinia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cazul” umilului dumneavoastră servitor, autorul acestor rânduri, eu, În ce mă privește, Îmi explic capacitatea mea de a lupta, de a domina spaima morții - uneori! - și printr-un tip de vitalism, pe care bănuiesc că l-am moștenit, pe linie paternă, de la antecesorii mei. Un vitalism, o exuberanță a existenței care ar trebui, e adevărat, să producă și un efect invers - adică o potențare a fricii de a o pierde, această miraculoasă existență! Dar, cred, bănuiesc că sunt și am fost
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În Studii istorice româno-ungare, ed. Lucian Nastasă, Iași, 1999, pp. 119-130. 13. Bunica pe linie maternă a lui Carol I a fost Stéphanie de Beauharnais, fiică adoptivă a lui Napoleon I, căsătorită cu marele-duce de Baden; și bunica pe linie paternă era franțuzoaică, din familia Murat (nepoată de frate a lui Joachim Murat, mareșal al Franței și rege al Neapolelui, căsătorit cu o soră a lui Napoleon I). 14. În mod curios, nu există Încă o monografie completă despre Carol I.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Oltenița, apoi la Ulmeni, comună din apropierea orașului dunărean, schimbându-și numele în Vasile Penu. Rupând legăturile cu familia sa, Alexandru Iliescu și-a abandonat propriul fiu, născut la 3 martie 1930, căruia i-a pus numele de botez, Ion. Bunicii paterni l-au crescut pe Ion Iliescu, în casa bătrânească de pe Ion Heliade Rădulescu, nr 8, din Oltenița. Între timp, Ion Iliescu va mai avea încă trei frați: Crișan, Eugen și Mihai. Viașa aventuroasă a tatălui său, muncitor ceferist, dar și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țăș’ un cot, iar mai laș’ o palmî. - Tatî, cum vini asta? - Nu! Așa faci cum îț’ zâc eu!” (Vădeni pe Prut - Galați). Pânza întreruptă stârnește râsul femeilor la râu, fiindcă denotă nepricepere. Ridiculizarea fetei este însă motivată de autoritatea paternă agresivă ca un preambul la căsătoria incestuoasă, puternic dezaprobată de comunitate. De fapt, pânza certifică statutul incomplet al fetei de măritat, ea a împlinit vârsta inițiatică, însă țesătura ei nu poate fi desăvârșită, fiindcă trebuie să parcurgă mai întâi o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
granița cu creația este tărâmul morților în care neofitul trebuie să pătrundă prin alegoria călătoriei, devenită cod thanatic. „Moartea îmbrăca forma deplasării spațiale”, iar necesitatea morții temporare catalizează deschiderea drumului între lumi. Regula limitării spațiale vine întotdeauna de la instanța inițiată paternă, care cunoaște implicațiile survenite în urma pătrunderii în sacru și este motivat să restrângă accesul fiilor săi din două direcții opuse. Cea dintâi justificare ține de latura afectiv umană și urmărește păstrarea tinerilor în etapa infantilă, dependenți de mediul familial și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
instaurează nevoia unei întemeieri, câmpia deșertică trebuie redată planului social de un erou civilizator. Toate aceste implicații constituie motorul inițiativei rituale, îmbrăcată în plan social de o desconsiderare a tatălui temător să pătrundă într-un spațiu inofensiv. Comunicarea dintre instanța paternă și descendenți își atinge scopul ritual prin mecanisme inverse (nevoia oedipiană de înfrângere a tatălui catalizează psihologia inversă) iar tinerii pleacă pe rând dincolo de profan. O altă interdicție testamentară indică spațiul sacru montan, iar ascensiunea implicată conține sugestia morții inițiatice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
călăuzit, prin abolirea cenzurii conștientului, Aleodor pătrunde pe muntele interzis sub imperiul subconștientului în care a coborât. Tocmai acest hybris de încălcare a domeniului extramundan va conduce la proba ce solicită găsirea fetei alese, sub forma poruncii de la pocitanie. Învățămintele paterne trebuie încălcate pentru a anula modelul parental și pentru a dobândi libertatea psihologică de a deveni cap de familie; numai așa spațiul dominat de monstruos poate fi cucerit și dăruit lumii. Tocmai căsătoria miraculoasă cu ipostaza feminină de pe celălalt tărâm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sa va strica echilibrul de pe celălalt tărâm, el insistă să suprapună cele două planuri existențiale; o explicație pentru tendința sa paseistă poate fi găsită în chiar apelativul cu care apare în textul popular: ficioru cel d ’i vădană. Absența figurii paterne și a modelului masculin în etapa copilăriei provoacă o dezvoltare incompletă a băiatului, marcat în exces de figura maternă. Personajele de basm sunt chemate în profan de dorul față de părinți, motivul aducerii lor, a mamei în special, în planul mitic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sfădindu-se pentru moștenirea de la tatăl lor: o pălărie și o mantie care fac invizibil pe purtătorul lor, un papuc care îngheață marea și o traversează și un toiag care împietrește. Este a doua oară în text când dispare figura paternă, de data aceasta și din plan sacru. Obiectele miraculoase reprezintă tocmai puterea și autoritatea masculină a capului de familie care, fără extincția tatălui, nu ar fi putut fi stăpânite de fii. Pătru nu și-a cunoscut tatăl și iată, pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unde mergi tu, răspunse bătrâna, dar du-te, du-te că penturnate, mergi tu!”. Ratarea demer¬sului inițiatic este categorică, fetelor nu li se permite ieșirea din profan și trebuie să se întoarcă, fiindcă le lipsește ajutorul magic al experienței paterne, înglobate de accesorii: „Eu, puiul mamei, știu și pe tatăl tău și te știu și pe tine unde mergi, dar întoarnă înapoi, că nu ești bine gătată. Du-te acasă și te suie în podul curții și vei găsi acolo
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
izbirii de sol poate fi o stilizare a motivului înghițirii de către Terra Genetrix, un abandon temporar menit să revigoreze prin cufundarea în matricea telurică. Obiceiul îngropării în incintă pentru a nu se irosi încărcătura numinoasă a celor dispăruți dă calului patern puteri psihopompe, el este calul din criptă, un dar smuls de la tatăl întemeietor. Obiceiul este generalizat pentru tot ceea ce ține de elementele organice depozitare ale energiei spirituale. În Cucuieți, Bacău, există practica îngropării placentei vițelului sub podeaua grajdului. Un alt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Propp a analizat motivul calului dăruit de tatăl mort, pentru care a găsit o „justificare istorică: strămoșii erau socotiți puternici pentru că se aflau în lumea de dincolo, izvorul tuturor lucrurilor din astă lume”. Credința universală, ce dă calului aura moștenirii paterne, este evidentă într-un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, în care veghea mezinului la mormântul tatălui împărat constituie contextul a trei hierofanii cabaline. Calul de aramă, de argint și cel de aur îi dau feciorului fire de păr din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu am intrat în mimeză de apropriere cu ei; nu m-am bătut cu pumnul în chept și n-am strigat: Anche io sono poeta!, mulțumindu-mă cu practica strigăturilor străbune și a epigramei populare, har moștenit de la instanța-mi paternă. (Vezi numai, în "Fragmente dintr-un discurs incomod", faimoasa reușită: Lesne strig în gura mare/ Că Maestrul Lesnea pare,/ Când aruncă jet pe mur,/ Că își fute muza-n cur!). Discursul poetic mă interesa totuși... teoreticamente. Doream să știu cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mai multe limbi native! Cei care au învățat mai multe limbi ulterior traduc din limba lor maternă; nativii nu pot vorbi de o limbă maternă. Desigur că la mine s-ar putea spune că limba mea maternă e maghiara, cea paternă germana iar cea de adopție româna. Da s-ar putea spune, însă câte nu se pot spune...! Cât te-a influențat limba maghiară, în evoluția ta? Mai mult decât ași fi bănuit vreodată. În copilărie am învățat înainte de culcare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
secolului al XV-lea și mai ales în secolul al XVI-lea în Florența. Chiar dacă anumite aspecte ale vieții de familie s-au putut schimba de-a lungul acestor secole, rolul jucat de grupul înrudit, si mai ales de descendentă paterna, a rămas unul important în societatea florentina. Așa cum au părut chiar să recunoască uneori cei doi istorici, concluziile lor au fost modelate într-o anumită măsură de diferențele între sursele materiale pe care le-au consultat. În cazul lui Goldthwaite
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în special pentru clasa politică florentina ar trebui să fie evident că schimbările politice au fost cu adevarat capabile să influențeze legăturile sociale. În discutarea patriciatului florentin, ar părea rezonabilă ipoteza că trecerea de la consorteria medievală la liniajul paternal [descendentă paterna] din secolul al XV-lea și la familia dinastica a sfârșitului de secol XVI a fost amplu condiționată de schimbările din mediul politic al Florenței renascentiste. Și destinul politic al familiei patriciene florentine a fost strâns conexat de scrierea libri
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
dar, sprijinit pe afirmațiile unor cercetători de reală probitate profesională și științifică, își asumă responsabilitatea de a nuanța demersurile în această direcție, din care nu se exclude și o componentă aromână: "ipoteza lui D. Caracostea după care strămoșii în linie paternă ai marelui poet ar fi fost de obârșie aromână (macedoromână), citând, în acest sens și pe N. Iorga, Th. Capidan sau Dușan Popovici, cu date referitoare la aromânii stabiliți în Banat în urma războiului turco-austriac din 1736-1739. [...] autorul citat acceptă inițial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]