KorAP: Find »[drukola/base=patriarhal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...134 >

3,339 matches

Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314

și germani, hărțuindu-i și deportându-i și pe alți observatori voluntari (majoritatea studenți) din Statele Unite (NCDM, mai 1998, 2; Prestonxe "Preston, Julia", 1998, A6). Întrebată care este rolul femeilor în mișcarea zapatistă, Cecelia Rodriguezxe "Rodriguez, Cecelia" a răspuns: „Cultura patriarhală adusă aici de spanioli e încă prezentă și puternică în Mexicxe "Mexic" și nu s-a schimbat, așa cum poate s-a întâmplat în alte părți ale lumii. Prin urmare, pentru indiene e un eveniment major să ia armele în mână

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
a avut mai multă influență, însă în ceea ce privește problemele specifice genului s-au obținut puține succese. Acest lucru este deosebit de important, date fiind modelul de democratizare caracterizat de „transplantare” din Coreeaxe "Coreea" de Sudxe "Coreea de Sud", sistemul politic androcentric și cultura politică patriarhală. Organizațiile feminine au adoptat o strategie separatistă și de implicare apolitică. UAFC (Uniunea Asociațiilor de Femei din Coreea), de exemplu, avea regulamente care interziceau membrelor sale să se înscrie în partide politice (Yoonxe "Yoon", 1997, p. 15). Mai mult, existau

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
femeile au fost slab reprezentate în instituțiile politice oficiale, însă activismul lor în afara acestui spațiu a fost intens. Reprezentarea extrem de marginală a femeilor se datorează și structurii de putere din Coreea de Sud, care a exclus sistematic femeile. Caracterul birocratic, autoritar și patriarhal al sistemului politic și modelul de stat intervenționist au fost cele două elemente care au menținut femeile într-o situație de incapacitate în sfera politică. Factori adiționali au fost viața politică organizată în jurul unei personalități, sistemul favoritist și cultura masculină

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
cu privire la dezvoltarea locală au determinat un proces dinamic de negociere, prin care colectivele feminine locale clădesc un nou tip de consens, în cadrul căruia femeile nu sunt văzute ca beneficiari pasivi, ci ca parteneri la guvernarea locală. 12tc "12" Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard”:tc "Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard” \:" cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militarătc "cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militară" Kinhide Mushakojitc "Kinhide Mushakoji" Democrație și democratizaretc "Democrație și democratizare" Sectoarele clandestine

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
de negociere, prin care colectivele feminine locale clădesc un nou tip de consens, în cadrul căruia femeile nu sunt văzute ca beneficiari pasivi, ci ca parteneri la guvernarea locală. 12tc "12" Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard”:tc "Genizarea democrației patriarhale japoneze cu „dublu standard” \:" cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militarătc "cazul „femeilor de reconfortare” și sclavia sexuală militară" Kinhide Mushakojitc "Kinhide Mushakoji" Democrație și democratizaretc "Democrație și democratizare" Sectoarele clandestine din cadrul „societăților democratice”, unde practicile nedemocratice continuă să

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
sectorul sexual al economiei globale și de la standardele duble ale discursului care îi oferă acestuia legitimitate, în capitolul de față voi arăta că limitele impuse democratizării pot fi înlăturate numai prin genizarea procesului de democratizare. Acest discurs, menținut de puterea patriarhală, tolerează activitățile extraconjugale ale cetățenilor de sex masculin în sectorul sclaviei sexuale, dar stigmatizează femeile exploatate, putând astfel să evite recunoașterea faptului că el afectează caracterul sacru al instituției familiei patriarhale și drepturile femeilor. Aici, criticile aduse caracterului nedemocratic al

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
genizarea procesului de democratizare. Acest discurs, menținut de puterea patriarhală, tolerează activitățile extraconjugale ale cetățenilor de sex masculin în sectorul sclaviei sexuale, dar stigmatizează femeile exploatate, putând astfel să evite recunoașterea faptului că el afectează caracterul sacru al instituției familiei patriarhale și drepturile femeilor. Aici, criticile aduse caracterului nedemocratic al instituțiilor masculine sunt redirecționate spre femeile din sectorul sexual. Ele, și nu instituțiile care le victimizează devin țintele unei stigmatizări nejustificate. Voi clarifica structura epistemologică a discursului cu dublu standard, ce

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
drept) și să stabilească mijloacele necesare pentru aplicarea regulilor folosindu-și puterea, statul fiind singura instituție modernă cu monopol legitim asupra forței coercitive. Printr-o asemenea aplicare a așa-numitelor idées de droit, se considera că statul va eradica discursul patriarhal nedemocratic din societățile tradiționale și va contribui la elaborarea unor relații umane și instituții sociale de tip Gesellschaft (de exemplu drepturile omului și economia de piață liberă - Burdeauxe "Burdeau, Georges", 1949). Acest proces de democratizare s-a răspândit în întreaga

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
grijii” a servit ca metodă de rezistență în fața conducerii despotice, prin crearea unor relații umane mai calde în cadrul comunităților. Acest cod etic de tip Gemeinschaft a devenit ținta atacurilor sistematice ale forțelor iluministe și de democratizare, deoarece folosește un discurs patriarhal și evită să pună sub semnul întrebării puterea absolută a conducătorilor tradiționali. Cea mai obișnuită formulă după care s-a derulat democratizarea în societățile democratice ale secolului XX combină instituțiile publice oficiale, bazate pe un discurs democratic universal, cu instituții

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
anumite situații specifice și în care nu numai că sunt tolerate unele acțiuni nedemocratice, dar ele sunt chiar recomandate în sfera privată, în ciuda constrângerilor legale publice. Aceste restricții impuse de statele în curs de modernizare urmează, de obicei, tradiția statului patriarhal premodern și sunt deseori percepute în societățile neoccidentale ca fiind doar coercitive. La rândul ei, administrația în curs de modernizare aplică legea sau așa-numitele règles de droit pentru că este ceea ce se așteaptă de la un stat modern în vederea recunoașterii ca

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
drepturilor universale ale omului și a despăgubirilor oferite de stat celor ale căror drepturi au fost încălcate de acesta. Este un discurs care a existat în Japonia încă din perioada feudală, când oameni luminați au vrut să „umanizeze” ordinea socială patriarhală printr-o insistență religioasă/morală asupra carității, compasiunii și grijii față de membrii nevoiași ai comunității, fără referire la drepturile și îndreptățirile lor intrinsece (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1997, 1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale angajate în procesul

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
unor astfel de femei a fost vag cunoscută, ascunsă opiniei publice, iar victimelor le era rușine să își dezvăluie trecutul. Aceasta e consecința directă a unui aspect al discursului cu dublu standard, care susține că rolul exclusiv al instituției familiale patriarhale este de monopol asupra relațiilor sexuale legitime, facilitând astfel catalogarea femeilor din sectorul prostituției drept „stricate”. Numai când dezbaterea din cadrul Națiunilor Unite, privind drepturile femeilor și violența împotriva acestora, mai ales în caz de conflict armat, a atras atenția publică

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Însă o asemenea violență instituționalizată a statului împotriva femeilor nu era doar greșeala lui, ci și a societății civile, deoarece „locurile de reconfortare” erau o variantă a sistemului public de bordeluri, sector ascuns, în care bărbații din această societate profund patriarhală mai practică încă sclavia sexuală. Deși tipul de bordeluri și modul lor de reglementare de către stat au variat în funcție de regim și de condițiile istorice, esența sistemului a fost mult timp aceeași. Cazul „femeilor de reconfortare” nu necesită doar compensare; el

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
civilă din Japoniaxe "Japonia" trebuie să abordeze chestiunea „femeilor de reconfortare” și a sclaviei sexuale militare de stat nu este suficientă, deoarece e necesară o acceptare a sentimentului privat de discriminare și stigmatizare resimțit de victimele sclaviei sexuale din cauza culturii patriarhale japoneze. Dacă nu apare un nou discurs al grijii față de aceste persoane, care să determine o transformare a atitudinii japonezilor față de sectorul prostituției, despăgubirile plătite de stat nu vor face altceva decât să accentueze stigmatizarea femeilor ce se prostituează. Despăgubirile

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
internă, corespunzătoare cerințelor de stat capitalist în curs de modernizare, cu orientare coezivă și expansionistă. Sectorul bordelurilor de stat era clandestin, dar constituia totuși o parte importantă din această ordine internă. Japonia perioadei Meiji a fost clădită ca o societate patriarhală, capitalistă, controlată de stat și unificată de împărat, care, ca patriarh, era mediatorul și integratorul societății nipone intervenționiste familial-capitaliste. În cadrul acesteia s-a produs o diviziune de gen a muncii, sectorul productiv revenind bărbaților, cel reproductiv, femeilor, forțate să joace

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
cel de-al treilea, al prostituției, fiind cel în care sclavele sexuale erau oferite bărbaților ca o primă și o încurajare pentru activitățile lor productive. De-a lungul istoriei sale moderne, statul nipon s-a folosit abil de dublul standard patriarhal androcentric privind traficul și prostituția pentru a-și întări puterea internă și externă ca stat modern. În primul rând, structura politico-economică a Japoniei, aflată în proces de modernizare în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și-

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, și-a maximizat capacitatea de a produce bunuri indispensabile industrializării sale prin dezvoltarea unei forțe de muncă masculine bine integrate și docile și a unei structuri familiale paralele, de tip patriarhal și tradițional, care să îi permită să reproducă mâna de lucru masculină obedientă prin intermediul unor soții/mame la fel de supuse. Diviziunea muncii între fabrici și familii a fost completată de sistemul bordelurilor publice, care servea drept „supapă de siguranță”, permițând satisfacerea

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
de Sud-Est pe care le domina economic. Poporul nipon a fost implicat în această violență de gen și continuă să ia parte la ea. De-a lungul istoriei sale, a acceptat și a perpetuat un discurs etic cu dublu standard, patriarhal și masculinizat, care le califica drept „stricate” pe femeile din sectorul prostituției comerciale, considerând în același timp existența bordelurilor și satisfacerea extraconjugală a nevoilor masculine ca pe un rău necesar menținerii moralului bărbaților și puterii națiunii. În perioada Edo, membrii

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
instituit politica de aservire a „femeilor de reconfortare”. Deși au cerut despăgubiri pentru încălcarea flagrantă a drepturilor omului, cei aflați pe această poziție nu au pledat și pentru ca statul să ia măsuri de despăgubire morală, încercând să transforme standardul etic patriarhal din această țară, care continuă să promoveze sclavia sexuală (campania Sengo-Hosho Jitsugen, 1996). Faptul că statul japonez trebuie să acorde despăgubiri victimelor sclaviei sexuale, pe care a instituționalizat-o chiar el, este de la sine înțeles din punct de vedere juridic

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
trece complet cu vederea responsabilitatea juridică a statului. Această a treia poziție folosește un discurs moștenit de la etica premodernă de tip Gemeinschaft, care încearcă, după cum am văzut înainte, să rectifice domnia despotică a legislației impuse printr-o etică binevoitoare și patriarhală a „grijii”. Susținătorii fondului au evitat să conteste argumentele juridice ale Ministerului nipon al Afacerilor Externe, ce neagă necesitatea luării unor măsuri juridice prin care s-ar recunoaște responsabilitatea statului japonez. Spre deosebire de adepții celei de-a doua poziții, de reclamare

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
deosebit de important, numit Songen Jigyoxe "Songen Jigyo, programul" sau activități privind demnitatea femeilor. Acesta a finanțat activități menite luptei împotriva diferitelor forme de violență exercitată asupra femeilor, inclusiv traficul cu femei și copii, și diverse eforturi de a transforma cultura patriarhală din Japoniaxe "Japonia" și din alte țări asiatice. Aceste acțiuni au la bază o recunoaștere a faptului că la originea sclaviei sexuale militare stau tradițiile sociale și culturale care acceptă prostituția ca instituție și continuă să fie o cauză importantă

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
avea loc doar dacă sectorul sexual e definit ca un sector industrial obișnuit, și nu unul clandestin, în care femeile sunt exploatate ca sclave sexuale. Cazul de sclavie sexuală militară al „femeilor de reconfortare” este un exemplu tipic de putere patriarhală care perturbă relațiile de gen, conferind legitimitate sclaviei și exploatatorului masculin, dar nerecunoscând ca legitimă prostituția, ce pune în pericol familia (instituție-cheie în orice societate patriarhală). Această dilemă poate fi depășită numai prin aplicarea creativă a discursului „grijii”, și nu

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
de sclavie sexuală militară al „femeilor de reconfortare” este un exemplu tipic de putere patriarhală care perturbă relațiile de gen, conferind legitimitate sclaviei și exploatatorului masculin, dar nerecunoscând ca legitimă prostituția, ce pune în pericol familia (instituție-cheie în orice societate patriarhală). Această dilemă poate fi depășită numai prin aplicarea creativă a discursului „grijii”, și nu în forma sa conformistă patriarhală, ci în cea inventivă propusă de unele feministe. Orice tip de stigmat poate fi îndepărtat dacă îți pasă sincer de o

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
gen, conferind legitimitate sclaviei și exploatatorului masculin, dar nerecunoscând ca legitimă prostituția, ce pune în pericol familia (instituție-cheie în orice societate patriarhală). Această dilemă poate fi depășită numai prin aplicarea creativă a discursului „grijii”, și nu în forma sa conformistă patriarhală, ci în cea inventivă propusă de unele feministe. Orice tip de stigmat poate fi îndepărtat dacă îți pasă sincer de o persoană, deoarece grija se îndreaptă către omul ca atare, eticheta de „sclav sexual” pierzându-și valoarea derogativă în fața preocupării

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
Discursul adepților celei de-a treia poziții pun eficient în discuție tocmai această etichetare a femeilor luate individual ca soții, mame sau prostituate. Cu alte cuvinte, acest discurs poate conduce la punerea sub semnul întrebării a categoriilor impuse de statul patriarhal și societate, pentru a-și întări puterea asupra femeilor astfel clasificate. Concluziitc "Concluzii" Descrierea pe care am făcut-o mai sus celor trei poziții diferite adoptate în dezbaterea privind „femeile de reconfortare” pune în evidență o lacună majoră. Declarația doamnei

Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]