3,386 matches
-
identității naționale, pasiunea arhivistică a Hurmuzăcheștilor bucovineni ori a lui Hasdeu și iubirea de trecut a tuturor acelora pentru care prețuirea generațiilor ce i-au precedat este, după vorba lui Fustel de Coulanges - citată de M. - un semn obligatoriu al patriotismului. Două jurnale, din 1931 și din 1940-1944, conturează figura unui „erou” epic angajat într-o questa a mărturiilor românești (istorice, religioase, literare), exultând la finele fiecărei „aventuri” încununate de succes ori suferind cu amărăciune în urma eșecurilor cauzate de pacturi și
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
Stefan Heym, Cruciații, București, 1949; Laura Z. Hobson, Pe cuvânt de onoare, București, 1949; Walt Whitman, Fire de iarbă, București, 1950, Opere alese, pref. trad., București, 1956, Poeme, pref. trad., București, 1960, Cântec despre mine, pref. trad., București, 1973; Despre patriotismul sovietic, București, 1951 (în colaborare cu V. Block); V. Poltorațki, Dincolo de hotare și acasă, București, 1951 (în colaborare cu Igor Gherlacov); Literatura americană contemporană, București, 1952 (în colaborare cu S. Recevski); Charles Dickens, Note din America, pref. trad., București, 1953
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
laturii probatorii a depoziției sale, mai mult, să evite tot ce l-ar fi putut acuza de subiectivism ori „literaturizare”. Cedând adeseori pasul documentarului, indispensabil pentru istoricul epocii, cartea rămâne în spațiul memorialisticii printr-un patos al adevărului și al patriotismului profund. SCRIERI: Limba nouălor cărți bisericești, Sibiu, 1905; Der moderne Utraquismus oder Die Zweisprachigkeit in der Volksschule, Langensalza, 1910; Despre educație, Sibiu, 1911; Cercetări privitoare la situația învățământului nostru primar și la educația populară, Sibiu, 1911; Anuar pedagogic, Sibiu, 1913
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
este o publicație care se adresează unui cerc larg de cititori. Programul e în întregime literar, urmând să se publice, în primul rând, beletristică „populară”, adică accesibilă, și „morală”, aptă de a dezvolta sentimente cum sunt iubirea de familie sau patriotismul. Partea publicistică, reprezentată de o „Cronică săptămânală”, discută evenimentele politice din țară și din străinătate; o serie de articole cu caracter biografic sunt dedicate unor personalități politice, culturale, artistice. Literatura selectată e în consonanță cu evenimentele importante pe care le
GLOBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287298_a_288627]
-
Banatului, a resurselor de dezvoltare ale societății socialiste. Chiar și datele statistice ale guvernărilor comuniste confirmă teoria conform căreia Ardealul și Banatul au fost tratate ca regiuni producătoare de resurse pentru restul țării și nu ca regiuni beneficiare de investiții. Patriotismele locale au contat în timpul comunismului la fel de mult ca și în perioadele anterioare, în orice caz, mai mult decât raționalitatea politicilor de dezvoltare regională sau locală. Această situație s-a reprodus și după 1989. Prin competiția pentru resurse pe care a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un fel de cânticel comic ar fi Serdarul Iliușu. Tombatera câne roșu (1871), unde, la fel ca la Alecsandri, sunt luate în răspăr falsul patriotism, demagogia, parlamentarismul. În teatrul istoric, rezultatele sunt deplorabile. În afară de anacronisme și de absența unei atmosfere de epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
epocă, limbajul e mereu inadecvat, înecat în discursivism. Și în Moartea lui Mihai Viteazu la Torda (1854), și în Don Sanji II, regele Portugaliii (1857), ca și în Pustnicul sălbatecului munte (1853), unde abundă efectele de melodramă, se perorează despre patriotism, despre virtute și fidelitate. Aceeași retorică umflată în „pastorala” închinată domnitorului Al. I. Cuza, Serbare națională sau Visul fericirei (1859), în care se exaltă actul Unirii, folosindu-se mijloace naive de impresionare, din care nu lipsește focul bengal. SCRIERI: Cumplitul
HALEPLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
9,5 la sută din sufragii, G. e chemat să formeze guvernul. Va fi prim-ministru pentru câteva luni, la 10 februarie 1938 regele cerându-i demisia. Era actul final al unei activități politice care începuse sub semnul unui ardent patriotism, dar degenerase într-o formulă nefastă, înrudită cu diversele totalitarisme de extremă dreaptă ale epocii. G. se va stinge din viață curând, la numai 57 de ani. Militantul neobosit pentru unirea Transilvaniei cu țara publicase încă înainte de război o serie
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Iancu, Iosif Vulcan, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Aurel Vlaicu. G. a publicat prin reviste traduceri din Petőfi Sándor și Ady Endre, din Schiller, Lenau ș.a., tipărind în volum (1934) numai tălmăcirea poemului dramatic Tragedia omului de Madách Imre. Patriotismul este în inimile sincere, în afară de orice tendință politică, un simțământ adevărat și adânc, și întrucât este astfel, poate fi, în certe împrejurări, născător de poezie. Și în asemenea împrejurări excepționale ne pare a se afla autorul nostru, când într-o
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Gazeta literară”, „Ramuri”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Săptămâna”, „Familia”, „Ateneu”, „Astra”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. Demonstrând reale disponibilități poetice încă de la primul volum de versuri, H. cultivă în manieră clasică nostalgia copilăriei și a locurilor natale, patriotismul în marginile unei „mitologii” a zilei, optimismul neînfrânat, poate sincer, dar turnat într-un vers convențional. Următoarele cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
supușii lor, iubitori și blânzi»”) se adună covârșitor, mereu fortificate de temeiurile furnizate de înțelepții Antichității, întru definirea virtuții, ce are ca formă de concretizare - în disertația aristotelică susținută de G. - fapta cea bună. Apoftegmatica îi este familiară. Pentru definirea patriotismului și a loialității i se par potrivite concluziile unui „istornic grecescu”, pe care îl citează în original și în tălmăcire. Lamentațiile sale sunt patetice, cuvintele gradând o ascensiune dibace a „tensiunii”, bunăoară când vorbește despre turci, împotriva cărora cârtește necontenit
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
și practica politică era cea care Îl irită. Întâlnirea cu opera lui Marx este considerată de mulți dintre foștii studenți ca fiind determinanta pentru implicarea lor intelectuală și politica ulterioară, chiar dacă nu neapărat În rândurile „marxiștilor”. O anume formă de patriotism intelectual poate fi simțită - Marx este astfel considerat printre „marile spirite germane”, alături de Luther, Kant sau Hegel, sau măcar printre economiști, citat alături de Quesnay, Smith, Ricardo, Owen, Saint-Simon, Keynes, Schumpeter. Personalitatea profesorului juca adesea un rol determinant În receptarea mesajului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ionel Jianu, Matei Cazacu, Matei Călinescu, Brutus Coste ș.a. consemnează la rubrica „Confluențe”, singura rubrică ce apare de la primul până la ultimul număr, activitatea literară și culturală a emigrației române, mai multe generații de intelectuali și scriitori întreținând cu talent și patriotism spiritul creator românesc. Sunt trecute în revistă publicațiile exilului, cărți și reviste, expozițiile de pictură și sculptură (inclusiv cele venite din țară), spectacole teatrale, aparițiile la televiziune, filmul, congresele Societății Academice Române la Paris, tipăriturile fundațiilor culturale, activitățile cenaclurilor literare
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
aprilie 1931-31 mai 1932) va exercita funcția de prim-ministru și ministru al Instrucțiunii Publice, încercând fără succes o „guvernare peste partide”, iar sub dictatura regală va fi consilier al Tronului. Mobilul întregii sale activități politice este cel mai sincer patriotism, implicat de altfel în manifestările sale pe toate tărâmurile. În conduita civică, patriotismul lui s-a exprimat în atitudini patetice, în acte impresionante de generozitate, abnegație și curaj. În campania din 1913, I. însoțește trupele românești pe fronturile de luptă
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Instrucțiunii Publice, încercând fără succes o „guvernare peste partide”, iar sub dictatura regală va fi consilier al Tronului. Mobilul întregii sale activități politice este cel mai sincer patriotism, implicat de altfel în manifestările sale pe toate tărâmurile. În conduita civică, patriotismul lui s-a exprimat în atitudini patetice, în acte impresionante de generozitate, abnegație și curaj. În campania din 1913, I. însoțește trupele românești pe fronturile de luptă. În timpul primului război mondial, la Iași, se străduiește să insufle tărie sufletească soldaților
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
din eroul exemplar o efigie impusă viitorimii. Pilduitor este nu Șerban Cantacuzino (singurul din neam ce atinsese până atunci suprema poziție ierarhică), ci tatăl acestuia, postelnicul Constantin Cantacuzino, căruia îi sunt elogiate bunătatea, înțelepciunea, prudența, generozitatea, abilitatea și priceperea politică, patriotismul. Durerea pricinuită de dispariția nedreaptă a acestui „noroc” al țării ia forma unei lamentații universale, remarcabil turnată într-o foarte frumoasă construcție bimembră, simetric guvernată de două interogații ce prepară terenul pentru lansarea imprecației: „Iar toată țara plângea pre Costandin
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
REVISTA SOCIETĂȚII „SANTINELA ROMÂNISMULUI”, publicație apărută la București în februarie și în martie 1884. Scriu la această revistă, care își propunea să acționeze în „folosul literaturii” și pentru a păstra nestinsă „făclia patriotismului”, poetul Al. I. Șonțu (fondator și director), precum și versificatorii I. C. Măldărescu, Th. I. Anestin, P. N. Alexandrescu și un V. Cârlova. Se republică, sub titlul M. Kogălniceanu profesor, fragmente din cursul ținut de istoric la Academia Mihăileană din Iași în
REVISTA SOCIETAŢII „SANTINELA ROMANISMULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289262_a_290591]
-
dar și în proza lui Calistrat Hogaș ori a lui Geo Bogza, literatul amator - și atipic pentru lumea culturală din Ardeal - debutează cu un lirism „prudent”, de circumstanță. „Decența în verb”, pe care i-o remarca Marian Popa, caracterizează și patriotismul cu vag iz protocronist - poeziile sale despre frumusețile patriei apărând, de altfel, în plin naționalism ceaușist. Cele mai izbutite rămân totuși versurile din Ohaba, țara asta (1972) și Elegii (1980). Este prezent aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
eliberarea de legăturile culturale anterioare și transformarea noastră În agenți liberi În marele creuzet american. Prin contrast, visul european are la bază prezervarea identității culturale și o viață Într-o lume multiculturală. Fundamentele visului american sunt dragostea de țară și patriotismul. Visul european este mai cosmopolit și mai puțin teritorial. Americanii sunt mai dispuși să folosească forța militară În lume, dacă este necesar, pentru a proteja ceea ce considerăm că sunt interesele noastre vitale. Europenii sunt mai șovăielnici În folosirea forței militare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americani cred că „e bine că idei și obiceiuri americane se răspândesc În lume”, În timp ce numai 40% dintre europeni sunt de acord cu diseminarea ideilor și obiceilor americane 41. Ce este interesant În mod special În toate aceste studii despre patriotism, naționalism și idei despre superioritate culturală, este că printre europeni (și oamenii din alte regiuni ale lumii) sentimentul de mândrie națională este În descreștere de la o generație la alta. America este excepția. Un covârșitor 98% din tineretul american spun că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
geopoliticii tradiționale și În nici un caz În avangarda noii conștiințe planetare. Atât timp cât americanii găsesc alinare În credința religioasă și continuă să creadă că sunt poporul ales, păzit și protejat de grația lui Dumnezeu, e foarte puțin probabil ca naționalismul și patriotismul acestora să descrească. Nu vreau să sugerez că naționalismul a dispărut de pe scena mondială. Dar este clar că pentru aproape toate națiunile industrializate, dar și pentru multe dintre țările În curs de dezvoltare, statul-națiune nu mai este singura platformă pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
are ca explicație certă cauze economice. E adevărat că intenția de a pleca este legată nemijlocit de reprezentări, atitudini și valori, de judecăți sociale, dar, dintre factorii contextuali, cei structural-economici sunt mai buni predictori decât tradiția, memoria colectivă, identitatea etnică, patriotismul sau alte principii ideologice. În al treilea rând, conceptul de context global aplicat comunităților mai mici sau mai mari îndeamnă la o abordare holistică a specificului unor entități socioculturale. În zilele noastre însă, aceste contexte „locale”, fie ele de mărime
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la valori sociale în abstract dilată prea mult sfera conceptuală. Mai ales dacă e vorba despre altruism, și nu despre comportament prosocial în general. Cineva se poate zbate toată viața în afara obligațiilor de serviciu pentru ceea ce el crede că e patriotism, fără să producă acte de ajutorare concrete. Mai mult, o asemenea zbatere poate sta clar sub semnul beneficiilor personale, uneori concret materiale. Or, crucială în definirea altruismului este tocmai lipsa acestor beneficii. Asupra respectivei chestiuni spinoase voi reveni în secvențele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a extrage din ele tot ce poate fi folositor, credința profundă că trebuie să lupți pentru o lume mai bună, asigurând bunăstarea generațiilor ce vin. Într-un anume fel, problema generativității se leagă de mai vechile concepte de umanism, patriotism, bun colectiv și eroism. Acesta din urmă poate avea loc și în situații de urgență (punerea în pericol a propriei vieți pentru a-i salva pe alții de la înec, incendiu sau în luptă), dar, atunci când e legat de binele public
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prelungită în criză mistică. Explicabilă omenește, această stare limită ar fi putut genera o demonstrație dramatică densă. Cazul în sine este abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia narațiunea i se subordonează. Rachierița, dramă a dedublării, este considerată o reușită a teatrului istoric scris
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]