1,736 matches
-
Pentru o perioadă medie de urmărire de 7,4 ani, evenimentele coronariene au apărut la 19,1% dintre subiecții cu un răspuns anormal al segmentului ST, față de 5,5% la subgrupul fără modificări ale segmentului ST (p = 0,001). Angina pectorală a fost evenimentul cardiovascular care a survenit cel mai frecvent, indiferent de răspunsul ST la testul de efort. La subiecții cu anomalii ale segmentului ST, incidența evenimentelor cardiovasculare a fost similară la cei care au prezentat de la început anomalii ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
care au avut un răspuns inițial anormal al segmentului ST la testul de efort (2,72 versus 2,8, p < 0,002) (10). În funcție de antecedentele pacientului, de rezultatul evaluării clinice și ale testării de efort se stabilește diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot fi necesare metode suplimentare imagistice, pentru evaluarea perfuziei miocardice. La pacienții clasificați la risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor anginoase și îmbunătățirea prognosticului prin scăderea riscului cardiovascular global, prevenirea infarctului miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
sau obezitatea, un rol important îl deține controlul acestor afecțiuni. În plus, unele efecte secundare ale medicamentelor folosite pot fi amplificate la pacientul vârstnic. Cele mai frecvente efecte secundare la vârstnic pentru principalele clase de medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale stabile sunt sintetizate în tabelul 16.1. 16.3.1. Nitrații Nitrații produc vasodilatație coronariană arterială și venoasă, mecanism prin care determină diminuarea până la dispariție a durerii în angina pectorală de efort. Nitroglicerina în administrare sublinguală reprezintă terapia standard pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
vârstnic pentru principalele clase de medicamente folosite în tratamentul anginei pectorale stabile sunt sintetizate în tabelul 16.1. 16.3.1. Nitrații Nitrații produc vasodilatație coronariană arterială și venoasă, mecanism prin care determină diminuarea până la dispariție a durerii în angina pectorală de efort. Nitroglicerina în administrare sublinguală reprezintă terapia standard pentru crizele anginoase la efort. Administrarea se poate face repetat, la fiecare 5 minute, până la dispariția durerii sau până la atingerea dozei de 1,2 1,5 mg, în funcție de tipul de prezentare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
nitraților în combinație cu blocantele alfa-adrenergice, folosite frecvent la vârstnici pentru patologia prostatică. Excepție fac blocantele selective α-1A și α-1D (tamsulozin), care pot fi asociate nitraților (3). 16.3.2. Betablocantele Betablocantele acționează asupra cordului cu efecte favorabile în angina pectorală prin reducerea frecvenței cardiace și contractilității miocardice, creșterea perfuziei zonei miocardului ischemic prin prelungirea diastolei și prin creșterea rezistenței vasculare în miocardul normal. Pentru obținerea efectului optim se recomandă betablocante cardioselective cu durată lungă de acțiune, fără activitate simpatomimetică intrinsecă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fizic. Din acest motiv se recomandă analizarea răspunsului frecvenței cardiace la tratamentul betablocant și printr-un test de mers sau de efort, dacă răspunsul la doza stabilită inițial nu este satisfăcător (14). Betablocantele prezintă avantaje suplimentare la pacientul cu angină pectorală stabilă care asociază infarct miocardic în antecedente sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută. Trialul clinic multicentric CAPRICORN, care a inclus 1.959 de pacienți cu infarct miocardic și fracție de ejecție a VS sub 40%, a demonstrat că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
6,25 mg reduce frecvența mortalității globale și specifice cardiovasculare ( hazard ratio 0,77; 95% interval de confidență: 0,60-0,98, p = 0,03) și a infarctului miocardic recurent non-fatal (15). Nu toate studiile clinice confirmă beneficiile betablocantelor în angina pectorală stabilă. Un studiu longitudinal din 2012, efectuat pe un număr de 44.708 subiecți, a analizat rezultatele clinice ale utilizării betablocantelor la pacienții stabili cu boală coronariană, cu sau fără istoric de infarct miocardic, precum și la subiecții cu risc pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
întârziate ( odds ratio 0,44; 95% interval de confidență 0,26-0,74) (17). Folosirea precoce a betablocantelor în infarctul miocardic acut rămâne limitată în cazul pacienților vârstnici sau care asociază disfuncție ventriculară moderată sau severă (18). Beneficiile betablocantelor în angina pectorală au fost extrapolate din studii postinfarct miocardic, dar nu există trialuri pentru angina stabilă (3), de aceea sunt necesare cercetări riguroase în acest sens. 16.3.3. Blocantele canalelor de calciu Blocantele canalelor de calciu sunt medicamente antianginoase introduse în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de acțiune din prima generație, precum și formulele noi, de generația a doua și a treia, sunt bine tolerate și eficiente în atenuarea ischemiei miocardice, precum și a frecvenței și severității crizelor anginoase, la cea mai mare parte a pacienților cu angină pectorală stabilă. Studiile clinice demonstrează că blocantele canalelor de calciu produc efecte antianginoase cel puțin la fel de ample ca și betablocantele. Din această perspectivă, ghidurile clinice recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ca și betablocantele. Din această perspectivă, ghidurile clinice recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
recomandă terapie antianginoasă individualizată și în funcție de comorbi-ditățile fiecărui pacient. Prezența infarctului miocardic în antecedente și a insuficienței cardiace reprezintă indicații indiscutabile pentru recomandarea betablocantelor în locul blocantelor canalelor de calciu, pentru tratamenul anginei pectorale. Totuși, în cazul pacien -ților cu angină pectorală care asociază hipertensiune arterială, blocantele canalelor de calciu de a doua și a treia generație pot determina beneficii prognostice similare cu ale beta-blocantelor (19). 16.3.4. Antiagregantele plachetare Un studiu publicat în 2010 demonstrează efectele aspirinei, de scădere a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
variabilă, astfel încât la mulți dintre pacienții cu boală coronariană efectele pot fi sub nivelul dorit (21). Când există contraindicații pentru folosirea aspirinei, se poate folosi clopidogrelul ca alternativă. Asocierea aspirină clopidogrel poate fi recomandată independent de prezența sau absența anginei pectorale stabile, în particular după infarctul miocardic sau angioplastia coronariană (22). 16.3.5. Statinele Statinele și au dovedit eficiența în prevenția secundară, prin reducerea riscului de evenimente cardiovasculare. O meta analiză a 26 de trialuri randomizate, incluzând 170.000 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mmol/litru a LDL colesterolului se obține o reducere a incidenței anuale a acestor evenimente la 40 50% (23) . Aceste studii au fost realizate însă la pacienți cu forme severe de boală coronariană, fiind greu de extrapolat rezultatele la angina pectorală stabilă izolată. Trialul clinic DUAAL (DoUble-blind Atorvastatin AmLodipine) a evaluat potențialul atorvastatinului de a descrește ischemia prin mecanisme vasculare, independent de efectele hipocolesterolemiante, la pacienții cu boală coronariană ischemică. Rezultatele au arătat că atorvastatinul și amlodiplina au efecte antianginoase similare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
de a descrește ischemia prin mecanisme vasculare, independent de efectele hipocolesterolemiante, la pacienții cu boală coronariană ischemică. Rezultatele au arătat că atorvastatinul și amlodiplina au efecte antianginoase similare, acesta fiind un argument pentru prescrierea statinelor la pacien ii cu angină pectorală stabilă (24). 16.3.6. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei Trialul HOPE a investigat rolul inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei, respectiv ramiprilului, la pacien ii cu risc pentru evenimente cardiovasculare, dar fără insuficiență ventriculară stângă. Rezultatele au arătat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
3% la placebo), procedurilor de revascularizare (16,3% versus 18,8% la placebo). Aceste rezultate susțin prescrierea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei pentru prevenția complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu risc înalt printre care sunt incluși și cei cu angină pectorală stabilă (25). Rezultatele trialului clinic EUROPA au confirmat efectele benefice ale acestui tratament prin scăderea cu 20% a riscului la pacienții cu boală coronariană stabilă tratați cu perindopril (26). Această indicație a inhibitorilor enzimei de conversie este complementară indicațiilor clasice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mm (p = 0,0002). Totuși, există puține date referitoare la efectele asupra mortalității, evenimentelor cardiovasculare și calității vieții. 16.3.9. Ivabradina Ivabradina acționează prin blocarea canalelor If la nivelul nodulului sinoatrial, determinând scăderea frecvenței cardiace. Eficiența ivabradinei în angina pectorală stabilă a fost dovedită de studiile care demonstrează creșterea perioadei până la apariția unei subdenivelări de 1 mm a segmentului ST și timpul până la apariția anginei la testul de efort la cicloergometru (28). Trialul INITIATIVE a analizat comparativ efectele antianginoase și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
33). Trialul randomizat TIME (Trial of invasive versus medical therapy in elderly patients with chronic symptomatic coronary artery disease) a investigat rezultatele terapiei de revascularizare comparativ cu cele ale terapiei medicamentoase la pacientul vârstnic peste 75 de ani, cu angină pectorală stabilă, cel puțin clasa II funcțională după clasificarea Canadian Cardiac Society. Dintre subiecții repartizați în grupul intervențional, 73% au beneficiat de intervenție coronariană percutanată și 27% de bypass aortocoronarian. După 6 luni de urmărire, studiul arată scăderea severității anginei și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
a fost evident și în cazul diminuării episoadelor anginoase (raportul de risc 1,20), evident indiferent de perioada de urmărire (35). Un studiu german publicat în 2014 a investigat particularită ile angioplastiei coronariene percutanate la pacien ii vârstnici cu angină pectorală stabilă, din punctul de vedere al diferențelor procedurale și de rezultate. Au fost inclu i 35.534 de pacienți din registrul ALKK (Arbeitsgemeinschaft Leitende Krankenhausärzte) care au fost tratați prin intervenție coronariană percutanată: 76,4% au fost sub 75 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
acel grup de exerciții în timpul cărora rezistența opusă la efectuarea unei anumite mișcări este crescută progresiv. APR este de preferat și la pacienții ce prezintă leziuni ulcerative ale picioarelor, picior Charcot, amputații ale membrelor inferioare fără protezare, osteoartrită severă, angină pectorală și/sau claudicație intermitentă, ca și la persoanele cu risc crescut de cădere (hipotensiune ortostatică, tulburări de echilibru, etc). Efectele exercițiilor fizice asupra aparatului cardiovascular la pacienții cu T2DM: se știe că principala cauză a morbidității și mortalității la pacienții
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92227_a_92722]
-
generale de aceeași vârstă. Scorul mediu de calcificare obținut a fost compatibil cu riscul foarte crescut de boală coronariană obstructivă în populația generală. Amplitudinea calcificărilor coronariene a fost direct și înalt semnificativ corelată cu prevalența infactului miocardic și a anginei pectorale, iar scorurile de calcificare ale valvei aortice s-au corelat cu prevalența claudicației și a anevrismului aortic. Severitatea calcificărilor coronariene a fost de asemenea în relație directă cu vârsta mai înaintată, sexul masculin, rasa caucaziană, vechimea în dializă și concentrațiile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin tratament; 3. existența în antecedente a unui infarct miocardic acut (data accidentului, tipul de tratament urmată; 4. existența H.T.A și gradul de control al acesteia prin tratament; 5. existența în antecedente
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Clasa III (13-25 puncteărisc cardio-vascular mare 13%-25% Clasa IV (>26 puncteărisc cardio-vascular foarte mare 30%-100% Următorul algoritm se poate utiliza în continuare pentru investigarea preoperatorie (Milleră: Bolnavul prezintă una sau mai multe din următoarele manifestări: durere toracică, angină pectorală, semne de insuficiență cardiacă congestivă, H.T.A., diabet zaharat, tulburări de ritm, dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1 - 2
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și artă stă în confuzia făcută între arta erotică și arta obscenă. Superioritatea frumuseții feminine este reală. Pielea netedă, trupul flexibil, mișcările agile, sânii fermi, fesele ce sugerează tupeul, linia avântată a coapselor sunt imagini care incită dorința. În ce măsură nuditatea pectorală feminină este un element estetic sau traduce absența unei culturi estetice, nu este clar. Opera de artă apare pentru a aduce omului bucuria creației. Conform concepției hegeliene, opera de artă trebuie să satisfacă numai interese spirituale și să excludă din
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se manifestă într‑o primă fază de compensare prin hipertrofie ventriculară stângă (HVS) concentrică până la epuizarea rezervelor adaptative, când apare dilatarea VS, iar în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare cardiacă, prin dispnee de efort și de repaus, palpitații cauzate de instalarea fibrilației atriale (FA), embolie cerebrală sau sistemică prin microemboli generați de ruperea plăcilor calcare, astenie și risc de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]