6,187 matches
-
gen, adică nu e forma unui ansamblu, ci obiect de reprezentare; aici, sonetul este eroul parodiei (...), mai profund sau mai supreficial, în fața noastră nu se află un sonet, ci imaginea sonetului". O reconsiderare generică, dar una care va marca definitiv perceperea și înțelegerea acestor opere, până în momentul în care romanul (supraspecie? supragen?) deține întâietatea scenei pe care au loc reprezentațiile formelor literare. Un gen negator prin excelență, care "degradează faptele" și este lipsit de "o ambivalență regeneratoare". În epocile în care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
72. Însăși denumirea procedeului trimite la ideea de "înstrăinare" în raport cu o realitate cunoscută, de eliberare a obiectului dintr-o percepție obișnuită 73. În studiul său Arta ca procedeu din 1913-1914, Șklovski afirmă că scopul imaginii este "de a crea o percepere aparte a obiectului, de a crea vederea lui și nu simpla sa recunoaștere"74. Se pune problema de a determina literaritatea mai ales în cazul textelor aflate la granița dintre pseudoreferențial și referențial, deci regulile pragmatice merg în sensul integrării
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
bisericile iudeo-creștine se îndreptau spre pierderea identității lor, până la a deveni secte tot mai mult închise și excluse de comunitate. În același timp, persecuțiile suferite de creștini în timpul domniei lui Nero (54-68) și Domițian (81-96), nu par să izvorască din perceperea importanței noii religii, ci dintr-o atitudine politică întâmplătoare. Cele dintâi directive ale înălțimii imperiale, cu privire la chestiunea creștină, a cărei mărturie directă o posedăm, se referă la Traian (98-117) și manifestă ambiguitatea puterii civile față de creștinism. O mare importanță o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
uciderea cauzată de legitima apărare, ofensivă sau defensivă, care, fiind interzisă de legea divină, ar anatemiza prestarea serviciului militar. Dacă porunca a V-a a fost dată în sens strict sau relativ, putem afla din interpretarea faptelor istorice și din perceperea patriarhilor, marilor preoți, profeților și regilor, trimiși de Dumnezeu să conducă poporul izraelit, sub directa inspirație cerească potrivit Sfintei Scripturi. Din ea aflăm că interdicția este relativă: ne sunt înfățișate anumite aserțiuni și fapte narate, prin care ni se spune
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conținute într-însa. Motivul dualist al derivației pitagoreico-platonice dezvoltat apoi de stoicism, referitor la aportul sufletului față de trup, este exprimat de ideea sprijinului (sinéchein). Realitățile pământești în reciprocitatea raporturilor dintre creștini și lume erau trăite într-o optică transcendentă, unde perceperea conceptului clasic de patrie, aspect particular al polisului și al raportului personal cu pământul părinților, căpăta o valoare secundară: se considerau pàtroikoi, rezidenți într-o comunitate de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii să participe cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Părinții trebuie să cunoască, pentru a-și ajuta copilul, anumite tehnici de relaxare (exerciții de respirație pe care să le repete cu copilul Înainte de culcare) ca și de focalizare a atenției (ascultarea zgomotelor din jur - ceas, oală care fierbe etc., perceperea mirosurilor, senzațiile tactile, contemplarea unui tablou...). De asemenea, nu de mică importanță sunt exercițiile fizice. Un copil cu ADHD, deci evident hiperactiv, trebuie să practice sporturi mai individuale (sau de diadă), nu care să-i solicite spiritul de echipă, cum
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
produc schimbările de paradigme pe anumite probleme centrale ale acestei practici, ca aspect de metodologie. Verificăm astfel și un alt model, comparabil parțial, în acest sens (Riegle, f.a.), care pune accent, în conturarea unei astfel de paradigme, pe: ► Recunoașterea și perceperea oportunității, sesizarea de discrepanțe, a unor condiții favorabile sau nu, de situații conflictuale conturate tot mai evident în practică într-o anume dimensiune a realizării educației, după paradigme care trebuie schimbate și care cer a altă soluționare mai eficientă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
roluri, limbaj, proiectare, metode, instrumente, relații, evaluare), cu accent pe facilitarea, îndrumarea, stimularea proceselor învățării. O astfel de schimbare de accent în instruirea clasică (unde domină predarea prin transmitere) aduce în prim plan o învățare care implică atitudine pozitivă și percepere adecvată a semnificațiilor ei, ca experiență, ca proces de cunoaștere bazat pe clădirea înțelegerii proprii. Astfel cere extinderea, redefinirea cunoștințelor și a cunoașterii în dinamica ei, cere o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Diferențele individuale ca factori Diferențele individuale în învățare Ele definesc alegerea strategiilor, abordărilor, abilităților de învățare și au funcție prioritară în experiențele câștigate. Ele se referă la date ereditare, capacități, preferințe, valori culturale câștigate în mediul propriu, la moduri de percepere a realității, iar nu numai la cunoștințe, cum este clasic în clasă. Învățarea și diversitatea Se referă la diversitatea culturală, lingvistică, socială acumulate în timp și care influențează efectiv principiile învățării, motivația. Are importanță pentru construirea mediului de învățare care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
externe, automonitorizarea voinței și a percepției sarcinilor sau a sesizării consecințelor și a abordărilor greșite, efectuarea de schimbări până la obținerea performanței sau efectuarea de referințe la aspectele sociale, culturale ale contextului pedagogic. De aceea atenția trebuie îndreptată către procesele autoreglării: perceperea sarcinii și a contextului, utilizarea feedbackului, respectarea succesiunii cunoașterii și managementul timpului, introducerea etapelor de relaxare în diminuarea stresului, raportarea și la alte căi de rezolvare, comparare și verificare, combinarea autoreglării cu autoobservarea, stăpânirea artei de generalizare și modelare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și opiniilor de a rezolva problemele corespunde cu microparadigma comunicării, necesară în căutarea consensului. Aici designul inițial poate fi abordat, în perfecționarea sa, ca un proces de comunicare, în care se afirmă rolul contextului social în această acțiune: modul de percepere a acțiunilor, a opiniilor, a negocierilor, a consensului, a dialogului ca procese pentru a lua decizii, modul de stabilire a unei platforme comune a ideilor în viitoarea desfășurare a activității, în acceptarea strategiilor, a categoriilor de interrelații, ținând de raționalitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretare ADDIE și care pot fi limitele și oportunitățile raportării la aceste microparadigme rezultate. Ele arată diferențele fundamentale între aceste moduri de perfecționare ale designului ca proiectare flexibilă acum, ca și completarea lor reciprocă, eficiența lor depinzând de modul de percepere și de experiența, de raționalitatea și de reflecția fiecărui educator. Sau pot arăta diversitatea și dinamica interacțiunii proceselor în proiectarea flexibilă, aspectele sociale care intervin în acțiunea practică, pentru că fiecare microparadigmă abordată are alt mod de aplicare în fazele proiectării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare, la fiecare educat. Metode și instrumente • Metode pentru obținerea imediată de informații asupra experienței de învățare în derulare: autoconfidența educatului asupra perceperii propriului demers, inventarierea pe o listă a întrebărilor puse mereu, observarea diferitelor aspecte ale comportamentului în timpul activității directe, incidentul critic provocat, elaborarea unui protocol sau descriere a modului cum a procedat efectiv, completarea continuă a unui jurnal asupra evoluției, formularea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
din nou, de la fapte semnificative, microparadigme la ridicarea la alte generalizări pentru metodologia practicii educaționale. În abordarea interpretativă a evoluției procesului educațional și a metodologiei sale, schimbările de paradigme identificate au putut evidenția modificările privind: idei, modele și moduri de percepere și reprezentare a practicii educaționale, experiențe și experimente semnificative, aspirații și valori formative incluse în noul curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a strategiilor alternative, soluții pentru noile roluri ale actorilor educației sau pentru modificarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ciclul de dezvoltare" predomină formarea priceperilor și deprinderilor cât și activitatea practică de creație. Accentuând obiectivele generale ale fiecărei etape se impun o serie de precizări cu privire la etapele formării capacității de creație artistică sau tehnică. Astfel informarea poate fi pregătitoare perceperii noțiunilor; pregătitoare exersării unor operații; cu scop de reactualizare a cunoștințelor necesare formării unor priceperi și deprinderi și a unor conexiuni inter-, intra-, și transdisciplinare; cu scopul conștientizării etapelor de lucru ale procesului de realizare a diverselor produse; cu scop
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Evaluarea de tip „a" Evaluarea de proces, internă, criterială, formativă sau sumativă fiind de fapt, o evaluare curentă vizează fiecare elev în toate etapele lecției și în toate etapele procesului de creație, capacitățile evaluate fiind: receptarea informației, autoinformarea, gradul de percepere a noțiunilor, capacitatea de transpunere în viziune nouă a celor percepute sau descoperite, conștientizarea etapelor de lucru, implicarea în procesul de creație, puterea de cooperare și de perseverență, calitatea observației și a trăsăturilor personalității, calitatea mișcărilor și dexteritatea etc. Toate
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
ineditul și eleganța soluției (obiectului) propuse; frecvența rară în cadrul unui grup a unui răspuns, idei sau obiect creat; cu cât un răspuns apare la mai mulți elevi, cu atât el este mai banal și invers. Perspective: direcții diverse, îndepărtate de percepere a unui obiect, situații, probleme. Pluralitate: mulțime, diversitate. Imaginație: capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. Inspirație: Invenție: născocire, a inventa a crea, a născoci ceva nou care nu a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unor părți ale materialelor și alăturarea lor, lipindu-le. Decolajul este procedeul prin care efectele expresive se obțin prin dezlipirea sau ruperea parțială a materialelor lipite în prealabil pe un suport de pânza, hârtie, lemn etc. Tehnica modelajului - ajută în perceperea realității înconjuratoare prin modelarea a ceea ce percepem, gândim și imaginăm. Se realizează prin acțiune directă asupra unor Utilitate: folos, aplicabilitate; Anexa 7 REGULI PENTRU BRAINSTORMING - lucrul în grup creativ Scrieți tot ce vă trece prin minte. Nu faceți judecăți în legătură cu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unei evoluții viitoare spre ceva pozitiv -, timpul-cascadă e orizontul deschis trăirilor orientate spre dimensiunea trecutului percepția istoriei se face în sensul degradării unui ideal sau a perfecțiunii plasate în trecut -, iar timpul-fluviu își are accentul pe prezentul permanent modul de percepere a istoriei e etapizat în epoci independente una de alta (vezi Blaga, 1965:51-2). Orizonturile inconștiente spațial și temporal reprezintă doar cadrul în care ceilalți factori determinanți ai stilului intră în acțiune. Dintre aceștia, cei mai importanți 31 sunt: accentul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ale tehnicilor stomatologice trebuie să fie extrem de plăcute. "Totuși, spre deosebire de celelalte forme ale artei, ideea de estetică trebuie să vină nu numai din parte artistului. Conceptul de estetică dentară este supus la numeroase variații legate de interpretarea personală și de perceperea individuală. Deși rezultatul final este controlat de medicul stomatolog, pacientul trebuie să contribuie efectiv la procesul de luare a deciziei". Medicina stomatologică modernă propune mai multe metode de refacere a echilibrului estetic dento-somato-facial, care se adresează pacienților din toate grupele
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
o impresie senzorială, produsă printr-un ansamblu complex de fenomene ce se realizează la trei nivele: -fizic: interacțiunea lumină-materie; -fiziologic: lumina este focalizată pe retină, inducând impulsuri ce se transmit la centrii vizuali cerebrali; -psiho-senzorial: transformarea activității nervoase într-o percepere conștientă de lumină și culoare. Culoarea este funcție atât de obiect, cât și de lumină, aceasta putând influența perceperea cromaticii în diferite momente ale zilei. De asemenea, natura luminii influențează percepția culorii. Astfel, culorile sunt percepute diferit la lumina naturală
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
-fiziologic: lumina este focalizată pe retină, inducând impulsuri ce se transmit la centrii vizuali cerebrali; -psiho-senzorial: transformarea activității nervoase într-o percepere conștientă de lumină și culoare. Culoarea este funcție atât de obiect, cât și de lumină, aceasta putând influența perceperea cromaticii în diferite momente ale zilei. De asemenea, natura luminii influențează percepția culorii. Astfel, culorile sunt percepute diferit la lumina naturală a soarelui sau la lumina artificială, în special de neon. Având în vedere aceste aspecte, alegerea culorii pentru viitoarea
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
sens: -să transmită uniform toate presiunile masticatorii asupra dinților restanți și asupra mucoasei; -să nu provoace modificări la nivelul țesuturilor dento-maxilare; -să aibă o mobilitate asemănătoare cu a dinților naturali; -să aibă un câmp protetic minim, pentru a nu modifica perceperea senzațiilor gustative, tactile, termice; -să nu provoace nici un traumatism. De asemenea, puntea trebuie să se adapteze la structurile funcționale ale țesuturilor și organelor vecine, a oaselor maxilare și a articulației temporo-mandibulare. Dacă funcția aparatului dento-maxilar nu se poate desfășura din cauza
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
orice istoric, începând de la un anumit moment al activității sale, este obligat să-și situeze cercetările de «specialitate» în perspectiva istoriei universale.” I.N.O.:Înțeleg, Dv. reabilitați stratul traci c al limbii... M.L.: Nu numai atât, dar dezvălui lipsurile în perceperea și teoretizarea istoriei, care sun t: 1. Viziunea statică asupra limbii pe care tra diția o rupe de existența sa reală în procesul de comunicare unde limba evoluează de la o generație la alta, ajungând peste o perioadă de timp să
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în inima ei. Răspunzînd acestui imperativ recuperator și operînd cu mijloacele științelor sociale, cartea teologului și sociologului Ion Petrică încearcă să furnizeze un diagnostic al asumării religiozității în instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate contribui la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]