4,422 matches
-
Înlocui unitățile din teren 94. Cu trupele americane staționate În Europa În continuă descreștere, de la 335.000 de oameni spre sfârșitul anilor 1980, la mai puțin de 100.000 În anul 2000, europenii sunt convinși că apărarea Europei și a periferiilor ei, va fi din ce În ce mai mult o responsabilitate a Uniunii Europene În secolul XXI, indiferent de declarațiile publice ale Statelor Unite ale Americii despre angajamentul continuat de a apară Europa prin intermediul NATO95. Ideea unei forțe armate a Uniunii Europene se bucură de o largă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scrisori, obiecte personale..., L, 1999, 44; Alex. Ștefănescu, O carte frumoasă cu un titlu stupid, RL, 1999, 47; C. Rogozanu, „Cheta la flegmă”, OC, 2000, 1; Antonio Patraș, Farmecul amar al cotidianului, „Timpul”, 2000, 2; Codrin Liviu Cuțitaru, Despre isprăvile periferiei în drumul său către centralitate, OC, 2000, 5; Cristea-Enache, Concert, 279-284. A.Tr.
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
din proza rusească, într-o ultimă etapă a involuției lui. Deprins a-și crea dificultăți spre a le birui, S. fixează cadrul altei „comedii tragice”, Dezertorul (1919), de asemenea remarcabilă, într-o mahala a Bucureștilor, probabil spre a dovedi că periferia, din care I. L. Caragiale recoltase atâtea situații comice, poate oferi și material de dramă. Se află aici o lume care vorbește cu „căzutără”, „înnebunitără”, „lăsatără”, „cumpăratără”, „vrutără”, cu „meletar” și „ordinanță”, cu „taifas entim” și „mă-ta”, cu „elitră” și
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
studenți și profesori, totul sigur, cu bun-simț și umor, agrementat cu dialoguri hazoase. În alte povestiri experiența de silvicultor a autorului servește ca fond al relatării unor întâmplări comune. În mahalaua Grant (1971) este romanul unui crâmpei din viața de la periferia capitalei, din jurul anului 1900. În prim-plan se află istoria unei familii de birtași care, deși prosperă, se destramă din motive amoroase. Autorul surprinde ceva din atmosfera mahalalei, insistând pe urmărirea unor destine umane, fără lirism, fără porniri critice sau
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
1970-1974) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția engleză-română (1974-1978). Repartizat ca profesor la Școala Generală nr. 4 din Giurgiu, în 1982 părăsește învățământul spre a se angaja ca muncitor necalificat pe un șantier de la periferia capitalei. Corector la „România liberă” (1983-1988), devine redactor la „Scânteia tineretului”, secția de politică internațională (1988-1989), ulterior la suplimentul literar al cotidianului „Tineretul liber” (1990-1992), în intervalul 1992-1993 îndeplinind și funcția de redactor-șef adjunct al ziarului; concomitent, colaborează la
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
probabil, de capacitatea de sublimare a autobiograficului, astfel încât reușește numai articularea, din mici „scenete”, a unei nesemnificative cronici a cotidianului. Între povestiri se pot stabili conexiuni și textul poate fi socotit și un microroman-puzzle, o monografie fragmentată și sentimentală a periferiei, făcută din perspectiva deliberat naivă a unui personaj aflat în primii ani ai tinereții. Pe malul fluviului, departe..., cea mai reușită povestire, este mai mult un exercițiu în care S. încearcă să îmbine motivul autoreferențialității (protagonistul are intenția să scrie
STOIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289947_a_291276]
-
teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului de la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, „Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche”, ibidem, pp. 159-194; Idem, „Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente)”, în Athenaeum 51 (1973), pp. 146-183. 1. Filostorgios în plină controversă ariană ne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
chiar pentru tine însuțide la o vreme ți-se face frigde dincolo de zid privește Dumnezeudar taci...așa moare viața... XXXII. PENTRU O POSIBILĂ ÎNTÂLNIRE CU MAMA, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016. locuiesc la periferia unei clipe și deseori îmi închiriez o singurătate doar așa pentru a-mi pierde vremea în tot acest timp mai vorbesc cu Dumnezeu despre una-alta ultima oară l-am întrebat despre mama și l-am rugat să lase fereastra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
și că uneori îmi închipui lucruri care nici nu există ori că-mi împrumut durerea pentru a face impresie oare de ce trebuie să fie mereu o regulă doar pentru cei care rămân umbre printre lucruri... Citește mai mult locuiesc la periferia unei clipe șideseori îmi închiriezo singurătatedoar așa pentru a-mi pierde vremeaîn tot acest timpmai vorbesc cu Dumnezeudespre una-altaultima oară l-am întrebat despre mama șil-am rugat să lase fereastra deschisăca să pot privi înăuntruși ca o consecință a indiferențeim-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
solidaritate familială și de suficiență grobiană în care se complac membrii clanului Duduleanu. Indivizi cu pretenții ridicol aristocratice, ei au rămas, în fond, definitiv legați de mentalitatea târgului provincial, de unde și incultura, grosolănia, ifosele cosmopolite, mahalagismul policrom; o lume a periferiei spirituale. Comedia oferă, în primul rând, o paradă de portrete caricaturizate și, într-o măsură mult mai redusă, o succesiune de întâmplări dramatice. Caracterele se definesc nu atât în acțiune, cât prin intermediul dialogului, al replicii sprintene care înlocuiește gestul propriu-zis
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
nu le dai! Mândro/ vână de curvet / te prind eu pe internet”. Și titlurile volumelor sunt simptomatice pentru baladistul boem, nonconformist, câteodată și subtil, sensibil, sentimental: Tandrețe maximă, Poeme pricinoase (1983), Excursie cu liftul (1988), Angel radios (1994). Oscilând între periferia caragialescă a Bucureștilor și un spațiu ficțional generic, atemporal, S. îl aduce pe Urmuz în prezent (poemul Bărăgan în Bărăgan devine simbolic prin repetițiile sale). Se vrea un poet ludic diferit cumva de colegii săi de generație, „melanholia” fiind starea
STANCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289858_a_291187]
-
în al cărui examen fervoarea alternează, le cas échéant, cu negația neechivocă, într-un limbaj sobru și totdeauna urban. Studiul despre G. Bacovia, editat, de asemenea, postum (2002), indică familiarizarea cu poetica și momentul simbolist, cu temele specific bacoviene (provincia, periferia, cromatica particulară etc.), întregind chipul unei mari promisiuni. SCRIERI: Trecere prin alba poartă, București, 1938; Paradisul peregrinar, București, 1942; Țara de foc, București, 1943; Carnetele unui poet căzut în război, îngr. și postfață Laurențiu Fulga, cuvânt înainte Mihai Beniuc, București
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
rămas neputincios”364) și aș mai putea înșira numele câtorva Voievozi 364 care s-au numărat printre inamicii slujitoarelor lui Venus, încercând să desființeze „păcatul curviei [...], care păcat se întețește și se înmulțește”366. Numărul nevoiașelor (niște „marginale” viețuind la periferia comunităților), care înfruntau riscuri mari (mutilarea, bătaia, privarea de libertate, moartea chiar, conflictele cu forțele de ordine - la Iași, gărzile de noapte avem datoria se le aresteze pe desfrânate și pe bărbații care le acompaniau 367 -, „gloaba pântecului” și oprobriul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și recompensă pentru faptele individului. Mergând mai departe cu analiza sentimentelor propusă de către T. Ribot, M. Scheler face o diferențiere În sfera acestora, remarcând existența a patru straturi sau niveluri ale sentimentelor, după cum urmează: aă Senzațiile, răspândite și localizate la periferia corpului sau În interiorul acestuia (durere, plăcere, cenestezii etc.Ă bă Sentimentele vitale, care aparțin organismului În Întregime (dezgust, răceală, tărie sau slăbiciune, calm sau tensiune, angoasă, sentimentul de bine și sănătate sau de rău și boală, satisfacțieă. Aceste sentimente sunt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
literați din secolul al XIX-lea, e asociat cu lipsa de civilizație sau cu diferitele ei forme de degradare, deci inclusiv cu murdăria. În al doilea rând, spre deosebire de ecuația comună europeană apă = curățenie = civilizație, indienii din zonele rurale sau de la periferia orașelor, descriși de călători, nu descoperă unanimitatea acestei translații, Înlocuită de băile rituale lipsite de o consecință civilizatorie majoră; dar observațiile lui Honigberger sunt contrare acelei mode, privirea sa medicală permițându-i să treacă rapid dincolo de acest stereotip. Astăzi, având
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
S. a început să versifice aspecte ale propriei existențe, sensibilizat de puternica încărcătură de exotic și visare prilejuită de călătoriile pe mare. Primul ciclu din Pași spre lumină, intitulat Fragment de jurnal, încearcă să prindă felul în care, în umilitatea periferiei și a atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
SĂRMANUL KLOPȘTOCK, (pseudonim al lui Paul Mihăescu; 1879, București - 1954, București), prozator și publicist. Probabil fiu al unui funcționar, și-a petrecut copilăria într-o periferie bucureșteană. Condițiile familiale precare, influența mediului, dar și o anume dezorientare l-au împiedicat să își continue studiile. Ajunge în cele din urmă grefier. Semnând cu numele adevărat, debutează în 1898 la „Foaia populară”, iar editorial în 1900, cu opusculul
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
la Franz Kafka sunt de ordinul evidenței și inevitabile. Ficțiunea propriu-zisă confirmă aceste date într-o măsură mult mai acută decât le generează. Alegerea provinciei ca spațiu-cadru poate fi speculată ca fiind sugestivă pentru coordonatele scrisului lui S.: de vreme ce mecanica periferiei o „oglindește” pe cea a centrului, microfizica ficțională țintește la „oglindirea” unei ordini esențiale; de aici, o anume supraexploatare a sintaxei individului în sensul reprezentativității simbolice, dar și teza care dublează anecdoticul - indusă acestuia, și nu dedusă din el. Complementar
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
tinerețea (1983). În schimb, Pe firul de păianjen al memoriei (1977) e o edificatoare scriere memorialistică. Potrivit aprecierii criticilor, principala realizare a prozatoarei este primul roman. „Pânza de păianjen” simbolizează mediul sufocant al copilăriei Dianei Slavu, fiica unui ins de la „periferia burgheziei”, cu idei și inițiative care îi ies mereu pe dos, irascibil, imprudent în afaceri, dar pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei amărâți, arțăgos cu nemernicii, chiar dacă depinde de ei, și a unei gospodine îndelung răbdătoare. Fată inteligentă, sârguincioasă la
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Suferința este resimțită sau, mai exact spus, trăită de individ prin senzațiile și sentimentele pe care le declanșează. În sensul acesta, de acord cu M. Scheler, diferențiem patru grupe de sentimente legate de experiența suferinței: sentimentele sau senzațiile localizate la periferia organismului, manifestate prin durere, plăcere, încântare, mâncărime etc.; sentimentele vitale care aparțin organismului în întregime, și anume: dezgustul, prospețimea, senzația puternică sau slabă a vieții, calmul și tensiunea, angoasa, sentimentul de sănătate sau de boală etc.; sentimentele raportate imediat la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lumea și cu ceilalți. Aceasta este o personalitate frustrată, încărcată emoțional afectiv, complexată, care se consideră „victima societății” și care fie își cerșește drepturile, fie și le ia cu forța, fie fuge de societate sau de sine, rămânând permanent la periferia societății, pe care nu o poate nici înțelege și nici accepta. Din punct de vedere moral, acest tip de personalități sunt fie disperate, fie fanatice. Ele nu au o conștiință morală a responsabilității și respectului, pentru că le lipsesc valorile moral-spirituale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Așa a fost cazul a petrecut la Feyzin, la sud de Lyon, în 1966, în complexul chimic Elf, unde, în urma unei explozii, s-au înregistrat 18 victime și pagube pe o rază de 15 km. La fel, în 1984, în periferia nordică a orașului Mexico, un nor de gaz eliberat printr o scăpare întrun complex petrochimic al PEMEX, se aprinde și este urmat de explozii care fac peste 500 de victime. În acest caz a fost un efect de domino, fiind
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
mare (9%) în perioadele de activitate redusă, care prefigurează abandonarea activității respective, sau chiar în timpul demontării instalațiilor deja abandonate. 4. O scară de gravitate a accidentelor industriale Pericolul permanent întreținut de prezența obiectivelor industriale în cadrul aglomerațiilor de populație sau în periferia lor apropiată a condus la stabilirea unei scări de gravitate în funcție de efectele, consecințele accidentelor (ca și în cazul anumitor riscuri naturale). Crearea unei asemenea scări de gravitate a accidentelor industriale a fost dorită de Comunitatea europeană, încă din 1989. Bazată
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
plasează în dreapta pacientului iar asistenta în stânga lui. Medicul trebuie să aibă acces la cavitatea orală a pacientului din orice direcție, putându-și roti scaunul în jurul capului pacientului. Spațiul personal este zona în care se găsesc masa cu instrumente, iar la periferia lui, dulapurile cu instrumentar, materiale și medicamente, la care medicul și asistenta trebuie să aibă acces fără a se ridica. izolată fonic pentru ca pacientul să nu audă ce se întâmplă în cabinet. De asemenea iluminarea trebuie să fie dozată, discretă
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
de mucigai culorile și jalea irmoaselor. S. alege două modele care în aparență se împacă așa cum se împacă ziua cu noaptea. Unul este grav și trimite la esențele lumii și la jalea metafizică a existenței, altul cultivă limbajul argotic al periferiei și bocetul erotic prefăcut, suferințele și orgoliile virile ale tânărului îndrăgostit, cu lecturi bune și imaginație bogată. Sub influența lui Arghezi și Barbu, le încearcă și el, înnodând și deznodând panglica limbii la gâtul unui vers fluent, colorat și muzical
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]