2,556 matches
-
28. Pentru o bibliografie completă a scrierilor lui Hans Jonas și o evaluare a analizei sale prin invarianți, vezi cartea mea Gnosticismo, passim. 29. Numită de el „misteriosofie”; vezi referințe complete În cartea mea Gnosticismo, passim. 30. Franz Cumont, Lux perpetua, Paris, 1949, pp. 143 sq; vezi cartea mea Psychanodia I, pp. 29-30. 31. Lista, așa aproximativă cum este, provine din lucrarea lui Joseph Head și S.L. Cranston, Reincarnation in World Thought, Julian Press, New York, 1967. 32. Vezi Tertulliani De anima
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al focului și al vîntului. În rîndul oamenilor cei doi sînt cunoscuți drept Cain și Abel. Ialdabaot inaugurează unirea (synousia) conjugală (gamos) Într-un fel destul de deprimant, sădind În Adam o concupiscență care Îl Împinge la reproducere (spora), destinată a perpetua spiritul contrafăcut, respectiv zestrea genetică rea a părinților. Arta blestemată a Împerecherii Îi face pe Adam și Eva să-l zămislească pe Seth, care va fi totuși binecuvîntat de Spirit, Împreună cu Întreaga-i „rasă neclintită”. Tocmai sprijinul leal pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se Înmulțesc, făcînd să crească nelegiuirea. Pentru a-i stîrpi, Mama trimite potopul, din care trebuiau să scape numai descendenții lui Seth. Din nefericire, Îngerii reușesc să-și strecoare În arcă omul lor propriu, pe Ham, iar posteritatea acestuia va perpetua dezordinea pe pămînt. Pentru a-i pune capăt, Seth revine el Însuși În lume, prin concepție imaculată, În persoana lui Isus Cristos. Această notă a lui Epifaniu pare să fie o versiune Îmbunătățită a informației date de Pseudo-Tertulian cu privire la Sethoitae
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al tragediei cosmice nu este În viziunea lui Marcion creația lumii, ci creația omului, plăsmuit de Demiurg după chipul său, din materiale de proastă calitate - acea „carne plină de excremente” care Îl face pe om sclavul procreației. În măsura În care Înmulțirea oamenilor perpetuează robia lor față de Demiurg, procreația nu-și poate găsi nici o scuză, fie ea practicată În afara sau În cadrul acestui „comerț nerușinat” (negotium impudicitiae) care este căsătoria. Tragedia neamului omenesc, ale cărei condiții au fost stabilite de Demiurgul neîndemînatic și Înrăutățite de către
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tema Cărții Genezei este ușor de urmărit și este, În Întregimea lui și În mod exclusiv, un joc logic. Dă uneori impresia că ar exista „Împrumuturi”, Însă nu s-au Împrumutat decît niște „cărămizi” logice care intră În circulație, și perpetuează transformarea secvențială adusă de fiecare lectură a Genezei. Iar fiecare lectură este nouă și este o parte a unei „hărți a interpretării greșite” care nu se va completa niciodată. Să urmărim acest joc pe măsură ce se desfășoară. Mai Întîi tabla de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
terorii la controlul și manipularea populației În scopul prevenirii actelor care ar fi putut să pună În pericol stabilitatea, dar mai ales imaginea regimului. Astfel, se pot decela două faze În evoluția Securității ca instituție menită să conserve și să perpetueze regimul comunist: cea a terorii operate cu ajutorul mijloacelor de tortură fizică, utilizată cu precădere În primul deceniu și jumătate de la Înființare, și cea a controlului exercitat cu ajutorul unei vaste rețele informative - În ultimă instanță, a utilizării torturii psihice. * ** La 15
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
credința lor politică și religioasă. Hossu a declarat În fața episcopului Tșeoctistț Arăpaș, Al. Ionescu și I. Florea: „Credința noastră este viața noastră. Atunci când ni se va lua viața, atunci vom fi dezlegați de credința noastră”36. Practicile greco-catolice s-au perpetuat Însă și În bisericile devenite ortodoxe, unde, În mai multe cazuri, oficiau foști preoți uniți trecuți la BOR. Mai ales de la jumătatea deceniului șase, fie prelații ortodocși, fie autoritățile statale au exercitat presiuni asupra acestora pentru Înlăturarea „latențelor” greco-catolice și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
abateri de la „legalitatea socialistă” și că foametea din anii 1946-1947 nu a fost cauzată În principal de secetă, ci de acțiunile autorităților sovietice 11. După 1989, o grupare minoritară de istorici de la Chișinău, rămasă loială regimului comunist, a Încercat să perpetueze mai mult sau mai puțin accentuat interpretarea sovietică asupra represiunilor staliniste 12. În același timp, este de remarcat că, atunci când se adresează unui public specializat, aceiași autori preferă o abordare mult mai echilibrată și documentată 13. Manualele școlare de istorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
html) • Miturile. Cultura poate fi văzută și ca o colecție de mituri eroice, basme, povești, legende spuse la gura sobei sau în jurul unui foc de tabără, copiilor seara la culcare sau între adulți. Purtate din gură în gură, miturile se perpetuează în grup și, chiar dacă în timp suferă modificări, își păstrează nealterată identitatea și forța exemplului. În mod asemănător, cultura este impregnată de tradiție, obiceiuri, cutume specifice grupului. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 3 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la propriile norme, dezvoltând sentimente negative față de ceilalți (ostilitate, dispreț, neîncredere). Culturile prezintă diverse grade de etnocentrism: culturile orientate spre toleranță, armonie, valorizarea diferenței au un nivel de etnocentrism scăzut, în timp ce culturile exagerat orientate spre trecut și tradiție sau care perpetuează sentimentul superiorității prezintă un nivel ridicat de etnocentrism. Stereotipurile (vezi capitolul II, „Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din familie. Granițele fluide existente în cadrul comunității, sentimentul puternic de ingrup sunt compensate de delimitarea netă de ceilalți. Străinii de neam sunt numiți printr-o metaforă spațială: cei de afară. Afară este antonimul lui aici / la noi. Comunitățile rurale au perpetuat mentalitatea colectivistă chiar și în condițiile modernității; comunitățile intermediare, între sat și oraș, adică mahalalele au importat modelul colectivismului rural, infuzându-le cu valorile citadine. Orașul s-a desprins treptat de modelul colectivist; în marile orașe de astăzi, oamenii tind
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gândire, iar pe de altă parte pentru a sugera o cale de mijloc: postumanismul moderat-critic, realist-pragmatic. Atât identitatea avatarică, cyborgică, cât și cea transgenică (ilustrată prin arta transgenică a lui Eduardo Kacă exemplifică un imaginar tehnocultural postuman în cadrul căruia se perpetuează deopotrivă trupul și conștiința umane, în același timp în care acestea sunt restructurate și reformulate în noile contexte ale vieții și ale culturii. Prin urmare, promovarea unui discurs postuman temperat și circumspect, care să chestioneze extremitățile riscante ale utopiei și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
preferându-se simularea corpului și dezrădăcinarea subiectivității în cadrul realității virtuale. Teoreticiana pune în opoziție subiectul realității fizice (material și concret situat în lume, senzorial și corporală și subiectul virtualității (dispersat, destrupat, descentrată, însă această viziune maniheistă nu face decât să perpetueze un discurs conservator și apărător al valorilor „esențiale”. Autoarea (Sobchack 1995Ă nu ia însă în seamă statutul virtualității ca materialitate (vezi în schimb Hayles în capitolul următoră, atribuind doar realității fizice un caracter substanțial și corporal. Abordarea fenomenologică a subiectului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uman îl golește pe acesta de organicitatea socotită oricum inutilă, astfel încât corpul devine „gazda” componentelor tehnologice 13. Punctul vulnerabil al acestui discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei artistului o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului matern și al creierului, vin în serviciul științei, însă depășesc acest orizont, frizând conotații sociopolitice, culturale și artistice. În timp ce perpetuează tendința de obiectivare a trupului, de informare și de aducere a misterului sau a invizibilului în registrul vizibilului, aceste tehnologii transformă corpul într-un mediu de comunicare, cu propriile mesaje și coduri, canale de transmisie și recepție și întreaga recuzită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să nu disocieze între real și ireal sau între material și imaterial în ceea ce privește identitatea virtuală a subiectului uman la interfață, după cum se poate vedea în numeroase rânduri. Astfel, menținând atât reciprocitatea dintre normal și anormal, real și fictiv, se poate perpetua continuitatea însăși dintre fantasmă și materialitate. Atât în legătură cu spațiul și cu realitatea, cât și cu corporalitatea, virtualitatea digitală este congruentă cu materialitatea, deopotrivă în sens tehnologic și fizic-senzorial. Această a doua accepție a ontologiei virtuale, avatarizarea, completând procesele cyborgizării sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sale în contingențe ontologice hibride. Spre deosebire de formele radicale ale postumanului (precum transumanismulă, postumanul teoretizat în acest capitol este unul temperat și circumspect, deopotrivă ca discurs și ca practică existențială. Trăsături umane precum intenționalitatea, autonomia sau angajarea sunt atât ilustrate și perpetuate în realitatea virtuală și în cyberspațiu, cât și dezrădăcinate, transmutate și inversate în mod postuman până la limita „corpului involuntar” (vezi Stelarc în primul capitolă, a simulării și a hibridizării. Virtualizările corpului aduc identitatea umană în pragul postumanului, de la o existență
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestuia și simultan axarea pe corporalitate sau pe întrupare, chiar dacă în forme sintetice. De reținut că anumite valori ale umanismului modern (libertatea, egalitatea, responsabilitatea, autonomia, individualitatea și comunitarismul, rațiunea, progresul tehnologică, împreună cu limitele și semnele de întrebare ale acestora, sunt perpetuate în noua viziune tehnologistă a transumanismului. Mai mult, transumanismul are puternice rădăcini umaniste, fiind derivat din umanismul secular al Iluminismului, cu tradițiile Raționalismului științific pus în folosul îmbunătățirii calității vieții. La fel ca umanismul (atât fenomenologii, cât și național-socialiștii se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Mai mult, transumanismul are puternice rădăcini umaniste, fiind derivat din umanismul secular al Iluminismului, cu tradițiile Raționalismului științific pus în folosul îmbunătățirii calității vieții. La fel ca umanismul (atât fenomenologii, cât și național-socialiștii se considerau umaniștiă, transumanismul are multiple înțelesuri, perpetuând concepții despre om preluate din religie, știință sau politică și prezintă numeroase contradicții și puncte critice. Cu toate acestea însă, diferența dintre umanism și transumanism este izbitoare în ceea ce privește refuzul radical al constrângerilor umane (ca durata medie de viață în jurul vârstei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
între prezență și absență. Arta pare a replica știința, dar și a o comenta și critica. Astfel, controversele însele din știința de azi, în legătură cu modificarea genetică a organismelor, proces prin care se inserează ADN străin în genomul unui organism, sunt perpetuate și adâncite în artă. La fel ca în știință, care poate astăzi să transmute genetic ființele, în arta transgenică se regăsesc specii mixte sau mutanți genetici care deopotrivă fascinează și înspăimântă privirea umană. Animalele și peștii sunt astăzi ființe inserate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuale, deopotrivă în sens ontologic, epistemologic, social și politic. În primul rând, cyberfeminismul trebuie disociat de mișcările actuale de ecofeminism, mișcări care conotează femininul cu natura și care consideră tehnologia o invazie patriarhală în lumea „naturală”. Mai degrabă decât să perpetueze conexiunea cultural-istorică dintre masculinitate și tehnoștiință și să se autoexcludă din procesele invenției și ale utilizării tehnologiilor, recurgând la argumentele determinismului biologic, feminismul digital se situează în interiorul spațiului virtual pentru a-i demonta miturile și prejudecățile de gen. Astfel, își
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
De la femeia angajată în spațiile informatice de tipul cyberflâneuse (vezi Hartmann, 2000Ă la femeile care, utilizând ordinatorul în viața de zi cu zi, ajung la un simț pronunțat al identității (vezi Matlow, 2000Ă, se încearcă o negociere a tiparelor hegemonice perpetuate din spațiul fizic în spațiul virtual (vezi Hatfield, 2000 pentru urmărirea acestui demersă. În timp ce Yates și Littledon (2001Ă relevă rolul jocurilor pe computer în relațiile sociale de tip gender, prin opoziția dintre mișcarea Girrl Gamer și Girl Games, White (2001Ă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uneori îl umbresc. 4.5. Postcolonialismul și diferențatc "4.5. Postcolonialismul și diferența" Alte autoare relaționează problematica feminismului digital la postcolonialism, criticând mișcările feministe care sunt centrate pe viziunea filosofică occidentală și care esențializează tiparul genului (genderă prin faptul că perpetuează tradiția și standardele albilor și ale înstăriților (vezi Gajjala, 2001Ă. Aceste autoare nu își focalizează atenția doar asupra experiențelor cibernetice ale femeii, ci și asupra încrucișării dintre multiplele categorii ale identității precum rasă, clasă, geografie, etnie. Noțiunea de corp împuternicit
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Dong Fa foarte ușor și fără corectare în flexiune extensie și întinderea în axă. Cele șaisprezece metode de întreținere a sănătății destinate persoanelor în vârstă Cele șaisprezece metode de întreținere a sănătății, consistând mai ales în mișcări corporale, s-au perpetuat încă din timpul dinastiei Ming (1368 1644). Aceste metode, blânde, simple și ușoare de învățat sunt potrivite îndeosebi persoanelor în vârstă: Pieptănarea la intervale dese de timp. Pieptănați-vă de 60 de ori; între 3 și cinci ședințe pe zi
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
constitui hărțuire sexuală, iar o agenție de apărare a drepturilor omului din Kentuchy a determinat o firmă să schimbe toate semnele „masculine” (implicând costuri care au depășit 35 000 de dolari) bazându-se pe teoria că astfel de semne sexiste „perpetuează un mediu de lucru discriminatoriu”. Oficiul Federal al Programelor Pentru Conformitate a caracterizat afișele împotriva veteranilor din Ohio State University drept hărțuire cu privire la statutul de veteran al războiului din Vietnam: „Într-un departament profesorii au afișat în geamurile birourilor lor
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]