5,774 matches
-
Undele secundare sunt unde peristaltice cu frecvență de 3/minut și viteză de deplasare de 3-5 cm/secundă, declanșate de distensia esofagului superior prin prezența bolului alimentar sau prin reflux gastro-esofagian (în esofagul inferior). Ele sunt asemănătoare cu undele primare; persistă mult timp când alimentele staționează în esofag și pe lângă rolul lor propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca deschidere. Nu trebuie uitat că stabilirea unor obligații clare tinde să îndepărteze mai degrabă decât să apropie, printre altele deoarece "realitățile asocierii pot reclama mai degrabă contribuții inegale decât o reciprocitate echilibrată cu grijă" (Selznick, 1992: 362). În măsura în care comunitățile persistă, modelul contractului pierde din relevanță. Trecerea de la asociație spre comunitate face ca reciprocitatea să prevaleze asupra schimbului implicat de contract, deschizând calea unor relații caracterizate prin implicare, grijă etc. Fiecare dintre noi facem parte dintr-o pluralitate de grupuri. Chiar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
într-o comunitate, trebuie ca "relațiile dintre membrii unei comunități să fie directe și multilaterale iar ei să practice anumite forme de reciprocitate". Comunitățile se ridică deasupra sau transcend relațiile de tipul celor prezente într-o colectivitate care încearcă să persiste pentru a promova interesele diverse ale membrilor. Acesta este aspectul pe care comunitariștii caută să îl atingă prin acțiune, prin teorie sau prin exhortation. Există o schimbare de accent de la ideea relațiilor strict birocratice, cu menținerea strictă a tipurilor de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ale statusului (model de privilegii și responsabilități ce reprezintă poziția unei persoane în ierarhia valorică a societății în care trăiește) și rolului (ceea ce cineva face în societatea sa). De altfel rolul este aspectul dinamic al statusului. O structură socială va persista, iar un sistem social va funcționa atât timp cât indivizii sunt antrenați să funcționeze fiecare cu rolul său. 4. Comunitate și societate O modalitate de evidențiere a raporturilor dintre comunitate și societate este aceea a dependențelor funcționale dintre ele. Pe linia corecțiilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asemănătoare și deosebit de conservatoare, comunitățile diferă imens și o aceeași comunitate va fi diferită din punct de vedere fizic și al structurii sociale în timp. Modelele schimbării comunităților, fenomen constant, sunt predictibile. Totuși există elemente variate care fac comunitățile să persiste, toate aceste elemente fiind legate de natura solidarității sociale și culturale a membrilor. Dar atunci, care ar fi sursele coeziunii în comunități? Ideea sociabilității naturale reprezintă desigur un răspuns, dar nu ne-ar ajuta mult în contextul studiului comunităților. Coeziunea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
compus de activități specializate. Aceasta viziune comună celor amintiți a fost aprofundată de Școala de la Chicago. Dar, așa cum arătam și mai devreme, cele două solidarități la Durkheim sunt de fapt două aspecte ale aceleiași societăți la același moment. Solidaritatea mecanică persistă în societățile care manifestă organicism. Sunt două fețe ale aceleiași monede. Pentru migranții din mediul rural aceasta implica re-socializare. Omul orașului își trăiește viața într-o pluralitate de contexte, locuind undeva, lucrând altundeva etc. Această pluralitate de contexte este replicată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este în principal despre simpatie, bunăvoință sau compasiune. Este despre îndeplinirea obligațiilor noastre ca părinți, copii, angajați, angajatori, oficiali și cetățeni responsabili. Aceste obligații sunt mai ușor de îndeplinit datorită iubirii și sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
direcția dorită era privită într-o manieră deosebit de realistă. Dacă, de exemplu, productivitatea agricolă este redusă, se impun modificări în tehnologie și tehnici. Dar, deși există interes și sprijin la nivel politic pentru a produce schimbarea, apar piedici mari. Sătenii persistă în practicile lor, în pofida eforturilor de a îmbunătăți situația. Unii vor spune, grăbit, că sunt leneși, îndărătnici. O analiză atentă ne va arăta însă că este robul tradiției. Uneltele cu care lucrează nu și le alege el ci sunt venite
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și, implicit, anti-democrate. Astfel, din poziția de lider al deputaților liberali, Crin Antonescu a declarat public ceea ce mulți liberali o spuneau pe la colțuri: "Președintele nu ne mai reprezintă" și "șeful statului va deveni chiar un adversar politic al PNL dacă persistă în acțiuni împotriva liberalilor"198, anunțând, totodată, că, la Camera Deputaților, liberalii nu vor mai vota alături de democrați decât acele proiecte de legi care vizează integrarea sau îndeplinirea programului de guvernare. Să notăm și faptul că, numai cu o zi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
așa cum a susținut una din abordările la modă (Rostow, Lenski), căile de dezvoltare fiind multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
adecvat datelor: KMO=0,764. O posibilă explicație poate fi persistența modelului de comportament imprimat în anii comunismului, când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un argument în favoarea ideii că persistă și azi modelele de comportament asociativ imprimate în anii comunismului este acela că satele care au fost cooperativizate se caracterizează prin nivele mai scăzute ale apartenenței în diverse tipuri de rețele, spre deosebire de satele care nu au fost cooperativizate, așa cum arată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că, putem invoca conceptul de etnicitate și grup etnic și când este vorba despre grupuri etnice care ocupă același teritoriu și care au practici culturale asemănătoare (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul românilor și rromilor). Atâta timp cât între aceste grupuri persistă o problemă de percepție, o diferențiere între noi/ei, o afirmare a diferențelor culturale, invocarea etniei devine necesară. Încă o precizare: datorită controverselor din ultimul timp legate de termenii de etnie, etnicitate, națiune, și datorită conotațiilor esențialiste ale acestor concepte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locului care este specifică acestuia și unică în parte în Mărginime dovedind vechimea așezării, dar și creativitatea oamenilor și nevoia lor de a evidenția acele locuri cu semnificație în istoria lor42 prin evenimente memorabile sau dramatice ale istoriei locale, care persistă și azi în memoria colectivă a oamenilor. Etnicitatea oamenilor se construiește și prin relația acestora cu teritoriul satului, cele trei râuri pe care este situat Tălmăcelul (Râul, Râușorul și Tălmăcuțul) făcând parte integrantă din conștiința lor și din viața lor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Situația pare a fi totuși mai bună în Tălmăcel, față de Ludoș, în ce privește gradul de integrare al rromilor în comunitate și conflictele cu ceilalți oameni din sat. Țiganii sunt tolerați, acceptați atâta timp cât muncesc și nu se amestecă în treburile românilor, dar persistă totuși aluziile la barierele invizibile pe care românii le trasează între ei și țigani ("dacă aș avea vreodată nevoie de ceva, nu m-aș duce la un țigan să-i cer" sau "n-avem probleme că ei sunt în marginea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
intime resorturi psihice. Oamenii se tem de operație. De multe ori, întreabă, cu o urmă de speranță în glas, dacă nu se poate "trata cu medicamente". Prin fiecare gest, cuvânt, chirurgul trebuie să inspire încredere. Chiar atunci când reușește, teama bolnavei persistă, uneori determinând refuzul operației. Chirurgul trebuie să capete încrederea prin modul în care discută, cum realizează examenul fizic și celelalte categorii de investigații, cum prezintă operația și eventualele ei variante, avantajele și dezavantajele, prognosticul. Chirurgul propune o conduită, moment în
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ferm, o prezență de spirit vie, rezistență fizică, activitate senzorială, precizie a gesturilor; atâtea resurse fac din chirurg un caz puțin probabil a mai fi observat". Progresele tehnice au un rol foarte important. "Tehnicianul a înlocuit artistul", dar mitul chirurgical persistă. În istoricul chirurgiei sunt consemnate cele două mari obstacole pe care le înfrunta practica: durerea și infecția. Anestezia și asepsia sunt marile cuceriri apărute în slujba chirurgiei. În 1772, Joseph Priepriestly descoperea protoxidul de azot, iar la începutul secolului al
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
privind hemostaza, drenajul, iluminatul intraoperator, utilizarea mănușilor. Este perioada afirmării pionierilor chirurgiei viscerale: J. M. Sims (1813-1883), Th. Billroth (1829-1894), Jacques Reverdin (1848-1908), Jules Pean (1830-1898), Nicolai Pirogoff (1810-1881). Chirurgii puteau fi mândri de operațiile pe care le efectuau, deși persistau destule dificultăți, morbiditatea și mortalitatea postoperatorie rămânând importante. Descoperirile antibioticelor, anticoagulantelor, corticoizilor, utilizarea transfuziilor de sânge au reprezentat momente importante pentru evoluția chirurgiei. Pentru practica chirurgicală, cunoașterea anatomiei este condiție sine qua non. Marile personalități ale Renașterii, Leonardo da Vinci
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
să se și Întâmple; de aici, necesitatea adaptării la circumstanțe, la evenimentele imprevizibile din viitor și... la ceilalți! Cu excepția reducerii și a suprimării definitive, până la ultimul, a tuturor celor ce se opun, suntem nevoiți să constatăm că germenii voințelor adverse persistă dincolo de rezolvarea temporară a unui conflict și că trebuie să acceptăm situația. De aceea, cultura strategică tradițională chineză recomandă evitarea creării de obstacole viitoare dificil de gestionat. Preocuparea pentru durată este proprie strategiei. Ignorarea specificității culturii celorlalți ne face orbi
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
necesare a Casei Japonia. Împărtășirea și popularizarea modelelor eficiente este vitală pentru Îmbogățirea ei și pentru a Înfrunta provocările societății cunoașterii. Aceasta reprezintă principala resursă a Întreprinderii, iar rețelele și tehnologiile informatice trebuie să faciliteze utilizarea și sporirea ei. A persista În folosirea unor cunoștințe perimate condamnă la lipsa de dezvoltare și la o imobilitate periculoasă, atât pentru Întreprinderi, cât și pentru administrații sau pentru universitate. Mai rău, această atitudine conduce la Întorsături fatale, Într-o viziune Îngustată a reducerii costurilor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
problemelor pe baza orientării date la Început În alocuțiunea susținută de profesor. Trecerea de la expunere la dezbatere Îi permite profesorului o oarecare detașare de materialul prezentat, Îi dă posibilitatea să intre În dialog cu ascultătorii, să stabilească relații de cooperare. Persistă Însă riscul ca atunci când profesorul nu se poate asigura de o participare substanțială din partea interlocutorilor săi, discuțiile să devină superficiale, inconsistente, schimbul de idei și opinii infructuos și deci, dezbaterea să nu-și atingă scopul. Sunt și alte cerințe de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că asemenea elemente automatizate („subrutine”) sunt de natură să favorizeze desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort a respectivei activități, să lase timp gândirii să găsească mai multe căi posibile la soluționarea creatoare a problemelor date. Cu toate acestea persistă, de obicei, teama ajungerii la un dirijism pedagogic care ar putea să Întreacă măsura. O altă remarcă este și aceea că nu totul poate să fie algoritmizat. Dar există unele fragmente ale instruirii care pot fi concepute În termeni de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
statusuri, a cărei dominație (în speță, a universității) încearcă să o obțină diferitele grupuri de interese din societate. Studiile sociologice ulterioare s-au îndepărtat într-o măsură substanțială de la acest proiect. Chiar dacă preocuparea pentru legăturile dintre educație și stratificarea socială persistă, analiza s-a mutat de la teme instituționale la analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporanătc "1.6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporană" În ciuda convergenței din ce în ce mai puternice a modalităților de organizare a sistemelor de învățământ la nivel mondial, evoluție care poate fi etichetată ca una dintre fațetele globalizării, persistă diferențe notabile chiar și între țări care au indici de dezvoltare asemănători. În mod evident, deosebirile dintre țările bogate și cele în curs de dezvoltare sunt mult mai importante, de vreme ce prioritățile de politică educațională și resursele disponibile sunt radical deosebite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
continuare, arată că nici unul dintre criteriile meritocrației nu este realizat în țările dezvoltate, pretins meritocratice, și nici în fostele țări socialiste. În final mă voi referi la problematica egalității de șanse în context românesc post-1990, arătând că în România contemporană persistă importante inegalități de șanse școlare. 5.1. Anchete francezetc "5.1. Anchete franceze" 5.1.1. Ancheta lui Christian Peyretc "5.1.1. Ancheta lui Christian Peyre" În 1959, Christian Peyre a realizat un studiu referitor la originea socială a
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]