1,460,996 matches
-
deschisă pe internet, că ar insulta intelectualitatea română din diaspora care e adepta ideilor corectitudinii politice. Mă rog, se mai întîmplă. Dar dl Suceavă, cu care am avut un schimb de mesaje prin e-mail și care mi se părea o persoană deschisă și distinsă, îl denunță pe Mircea Mihăieș în cel mai pur stil securist, reclamîndu-l al Cotroceni, sub întrebarea "Băsescu știe ?" Ca să-l dea afară numitul Băsescu pe Mircea Mihăieș de la Institutul Cultural Român. De ce nu și din România?
Băsescu știe? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11734_a_13059]
-
pierde un text literar prin transpunerea sa într-o altă limbă. Altfel spus, cui aparține în mai mare măsură un text tradus: autorului sau traducătorului? Constantin Virgil Negoiță demonstrează că, inclusiv cînd este vorba de același text, scris de aceeași persoană în limbi diferite, rezultă două romane care trebuie citite independent unul de celălalt. Dacă și în cazul unui roman se constată diferențe atît de semnificative între versiunile redactate în limbi diferite, ce speranțe mai pot trage cei care se ocupă
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
de amor cu femeile de la petrecere sunt povestite cadru cu cadru. Plasarea intrigilor seducției la un nivel secund și fragmentar al narării, în realitatea catodică a ecranului, îl scutește pe cititor de balastul narațiunii directe, detaliate și, mai ales, la persoana întâi. Această distanțare face bine prozei lui Dumitru Ungureanu. Finalul "contaminează" însă proza. "De ce totuși în seara aceea m-am certat totuși cu soția?" se întreabă naratorul incurabil, tele-martor și nu protagonist, de data aceasta, martor frustrat al jocului erotic
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
banale, terne, insignifiante, ale vieții cotidiene), atenția acordată construcției textului (ale cărui elemente se află mereu la vedere) jocurile narative (autor fictiv-narator-personajul care se confesează, permanentele salturi pe axa temporală, desele schimbări de perspectivă și promovarea succesivă a celor trei persoane gramaticale la statutul de narator principal), intervențiile metatextuale ale vocii narative, comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul textului, a teoriilor semiotice și structuraliste, intertextualitatea, sînt elemente de identificare a literaturii optzeciste care se regăsesc
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
1935) și citit într-una din ședințele Cenaclului Sburătorul (pe care îl frecventa din 1929), N. Steinhardt - recunoscîndu-și strategic o anumită vanitate... literară -, îl va menționa într-un alt articol, intitulat " Nu departe de E. Lovinescu", din vol. Critică la persoana întîi (Ed. Dacia, 1983). Aproape nimic, însă, despre colaborarea la revista Vlăstarul a Liceului "Spiru Haret" (în afara unei aluzii dintr-o convorbire cu N. Băciuț, consemnată în vol. citat). Între 1922 și 1929, N. Steinhardt a fost, după cum se știe
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
care îl prezintă, în ordinea însemnătății, este acela că autorul "călătoriilor extraordinare" și-a plasat acțiunea mai multor scrieri în spații românești. Scrieri în care apar, ca personaje, români. Alt argument este că Jules Verne a avut legături directe cu persoane din România. Unele i-au scris și el le-a răspuns, regretând, cum îi mărturisește unei domnișoare din Galați, că nu o poate face în limba română. Ea îl impresionase prin excelenta franceză în care îi scrisese. Este, în fine
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
în saga familiei de greci americani Stephanides - o cronică de familie a emigrării și asimilării și un roman social despre Detroit, unul dintre cele mai simbolice orașe americane. Jeffrey Eugenides mărturisea că a intenționat să facă portretul intim al unei persoane intersexuale, văzut dinăuntru. Însă Middlesex este un adevărat roman epic american, o "Odisee - Greatest Hits". Cu siguranță, acesta este "romanul despre hermafrodit". Dar la fel de bine poate fi romanul despre Detroit; romanul despre grecii americani. Și multe altele. Middlesex, povestea unei
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
mai făcuse progrese în cazul meu. La biblioteca publică frunzărea cărțile de telefon, notîndu-și numerele și adresele secțiilor de poliție și ale azilurilor de noapte, iar apoi parcurgea lista metodic, sunînd la fiecare număr și întrebînd dacă văzuse cineva vreo persoană care să corespundă descrierii mele. A trimis fotografia mea la aceste secții de poliție și a trimis și o notificare la toți administratorii francizelor sale, rugîndu-i să pună poza mea în fiecare local Hercules. Cu mult înainte ca trupul meu
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Isus, tu crezi în cer. Nu-i așa?". Adesea, textul religios pare impregnat de limbajul specific pentru business și administrație: "Domnul a trecut prin mijlocul poporului și s-a uitat la locurile care erau goale, apoi a întrebat: ŤUnde sunt persoanele cărora le este locul gol?ť"; " Domnul deschidea dosarul fiecăruia și îi spunea starea cum a fost găsit"; Vom demonstra angajamentul nostru în a lucra pentru Hristos printr-o bună administrare"; Am fost dusă acolo de către Duhul în mai multe
Stilul religios și stîngăciile traducerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11726_a_13051]
-
Pe de altă parte, aceeași voce de narator îl indică pe Orlando ca cititor al cărții, ceea ce împiedică o apropriere completă a personajului de către biograf conferindu-i-se primului o viață în afara cărții. Digresiune redivivus: Orlando e inspirată de o persoană care își manipula genul (feminin) cu mare talent. Cartea e povestea unei vieți imaginare a Vitei Sackville-West, de care Woolf a fost îndrăgostită. Multe dintre evenimentele care au loc în carte provin din istoria familiei Vitei, iar fotografii cu ea
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
a gândi, nu viceversa. În lungmetraj, dimpotrivă, Orlando n-are parte de meditații profunde. Dimpotrivă, extrage din puțul gândirii niște remarci dacă nu prostești, cel puțin banale: după ce o cunoaște pe regina ElisabetaI, tot ce găsește să spună e "ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
are o narațiune simplă, lineară, fluentă. Fondul îl constituie atmosfera dintr-o școală de sat basarabean: relațiile dintre intelectualii locului, problemele de adaptare a noilor veniți la presiunile mediului provincial. Singura invenție în construcție e alternanța dintre relatarea directă la persoana întâi, ca o confesiune a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
nu asta e problema de fond. Chestiunea de la care am plecat în articolul de față, aceea a slabei reacții a societății civile în fața asediului vulgarității brutale, a ceea ce Marin Preda numea "spiritul primar agresiv", trebuie să existe pe agenda oricărei persoane, instituții sau foruri responsabile. Din nefericire, principalii promotori ai vulgarității sunt, în momentul de față, patronii canalelor de televiziune. Goana oarbă după bani, mascată în benigna formulă a "audienței", competiția deșucherii ce vizează exclusiv îmbogățirea a dus la constituirea unor
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
de vedere esteticul nu este mereu egal cu erotismul) și pornografie stă în ochii celui care privește. Exact aceeași pagină în care este descris un act sexual poate fi interpretată ca pornografie pură sau ca un text sublim estetic, în funcție de persoana celui care citește, de pregătirea sa intelectuală, de fantezia sa și poate chiar de propria sa experiență de viață. Mai mult decît atît, dacă acceptăm teoria avansată de Maria Luisa Lombardo, potrivit căreia diferența dintre erotism și pornografie este dată
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
a se impune etc. În limbajul juvenil al momentului actual, construcția reflexivă a se băga în seamă este folosită cu sensul principal "a-și da importanță", "a atrage atenția asupra sa", "a-și impune prezența". Se utilizează deci adesea la persoana a II-a - în replici de reproș, acuzație, ironizare: "te bagi în seamă deși nu e deloc cazul să o faci; ține-ți opiniile pt tine" (fanclub.ro); "nu ai dreptul să-ți dai cu părerea, sau poate faci asta
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
seamă cu ea" (forum.softpedia.com); Cu tot respectul, dar încearcă pe viitor să nu te bagi în seamă cu mine! OK?" (fcuta.arad.ro); "nu-mi place să mă bag în seamă cu cineva, de obicei aștept ca cealaltă persoană să facă primul pas" (eva.ro). La persoana I singular, utilizarea locuțiunii e adesea autoironică - "doamne, ce-mi mai place să mă bag în seamă... ce să zic și eu?" (perso 0.free.fr) -, mai rar autolaudativă: "eu sunt mândru
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
respectul, dar încearcă pe viitor să nu te bagi în seamă cu mine! OK?" (fcuta.arad.ro); "nu-mi place să mă bag în seamă cu cineva, de obicei aștept ca cealaltă persoană să facă primul pas" (eva.ro). La persoana I singular, utilizarea locuțiunii e adesea autoironică - "doamne, ce-mi mai place să mă bag în seamă... ce să zic și eu?" (perso 0.free.fr) -, mai rar autolaudativă: "eu sunt mândru că mă bag în seamă pe forum încă
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
face una cu prima zi a lumii lui. Ea se suprapune solstițiului de iarnă, adică acelei date (21 decembrie) la care "culmea" hibernală, a nopții celei mai lungi, a întunericului celui mai dens, trece înspre creșterea insesizabilă a zilei. Comutând persoana a III-a (a descripției neutre, detașate) cu a II-a, ca pentru a putea empatiza mai mult cu personajul său favorit, George Bălăiță surprinde în mișcările ușoare, de noctambul odihnit, ale lui Antipa clipele miraculoase ale acestei transformări: " Aprinzi
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
care constituie aluzii la desfrânare etc. În concluzie, putem afirma că păcatul desfrânării sau curvia este o nebunie a sexului, o funcție sexuală, o folosire anormală a acesteia, nu spre procreare, ca expresie a iubirii de ființă dintre cele două persoane, ci într-un uz pervertit, spre plăcere și satisfacție trupească personală. Curvia este un abuz de sex22. II. Semnificația sexualității umane și scopul firesc al împreunării trupești din cadrul familiei Omul, încă de la început, a fost creat cu trup și suflet
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
procrearea și dăruirea de sine reciprocă. A avea legături sexuale, nu cu scopul de a avea copii, înseamnă a batjocori natura 30, menționează în sensul acesta Clement Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
demodată și constrângătoare 40 deoarece ea exprimă nu numai relația trupească a oamenilor, ci nevoia lor de înțelegere cu ceilalți, nevoia de a iubi și de a fi iubit, nevoia de gingășie, de tandrețe, de compasiune față de celălalt. Ea privește persoana umană ca întreg, fiind nota definitorie 41 a umanității, evidențiind diferența dintre sexe, dintre bărbat și femeie, și totodată arată că fiecare din celulele organismului uman poartă natura sexului 42. Relația sexuală implică importante, intime și profunde relații umane, care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ne canalizăm energia sexuală spre unitatea în cuget și simțire, în ultimă instanță spre comuniunea cu Hristos, numai atunci vom înțelege partea luminoasă a sexualității și binefacerile ei asupra naturii umane. Răspunderea celor doi soți nu se mărginește numai la persoana lor, ci se extinde și asupra generațiilor următoare. În actul de iubire prin care cei doi soți se voiesc, se confirmă și răspund unul pentru altul într-un spirit total de devotament reciproc. Ei voiesc, confirmă și își asumă răspunderea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în patima poftei. Elementul spiritual trebuie să domine peste elementul trupesc în căsătoria creștină. Unirea cu Hristos să constituie atmosfera familiei. Să fie căsătorie în Hristos 67. 56 Michel Philippe Laroche, op. cit., p.90. 57 Paul C. Reisser, Sexul și persoanele necăsătorite. Motive pentru a aștepta, Edit. Focus on the Family, București, 2000, p. 2. 58 Pr.Prof.Dr. John Breck, op. cit., p. 88. 59 Părintele Amedée și Dominique Megglé, Monahul și psihiatrul. Convorbiri despre fericire, trad. Sora Eugenia Vlad, Prefață de Preot
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
71 și începutul tuturor patimilor 72. Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând din pătimaș să caute doar ceea i-ar satisface împlinirea poftei, apropiindu-se de cei ce l-ar ajuta și totodată respingând persoanele care ar avea chiar și numai o singură
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând din pătimaș să caute doar ceea i-ar satisface împlinirea poftei, apropiindu-se de cei ce l-ar ajuta și totodată respingând persoanele care ar avea chiar și numai o singură opinie diferită de a sa. Filavtia este în final o imensă autoînșelare, o autoamăgire 75 când, crezând că ne construim fericirea, de fapt ne îngropăm în durere, în frică și în întuneric
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]