2,737 matches
-
și-o tundea totdeauna scurt, zâmbind cu bunătate, încruntându-se câteodată, insuflându-ne un respect nemărginit... O vorbă de duh chinezească spune cam așa: Dă-i unui om un pește și-i vei potoli foamea o zi. Învață-l să pescuiască și va fi sătul toată viața. În spatele fiecăruia dintre noi - iubiți dascăli, se află un dascăl, iar fiecare dintre noi poartă imaginea aceluia care a încercat să îi sculpteze caracterul și să îi influențeze personalitatea. Impactul pe care îl are
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vor îmbogăți cognitiv și ne vor da mai mult contur existențial. Cu alte cuvinte, va fi marfă. În toate sensurile: vor spori comerțul de idei, import-exportul de năravuri, traficul de creiere și glande. Concediile vor fi exotice și active. Vom pescui rechini din ocean și le vom da drumul înapoi, după ce le vom pune plombe la toate cele trei rânduri de dinți. Marea modă va fi cea a safariurilor răsturnate: vom captura pui de elefanți orfani, ca să-i alăptam cu vadra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
rude și oameni necunoscuți au început să ceară și ei astfel de aparate, încă greu de găsit la începutul anilor ’90, iar tinerii au făcut mai multe expediții la Moscova pentru a cumpăra, de multe ori de la comercianți la negru pescuiți din fața magazinelor, aparate foto ieftine. Instantaneele nimicului Lomografia a devenit rapid nu o tehnică fotografică, ci o filosofie. Pozele surprind mărunțișurile vieții de zi cu zi: o pereche de picioare de damă elegant încălțate în pantofi cu toc, nasuri roz
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
persoană cred că m-ar fi făcut s-o rup la fugă de spaimă, la vederea peștilor din colb n-am mai stat mult pe gânduri - de unde vin? încotro se duc? a’ lu’ cui sunt? - și am început să-i „pescuiesc“, la concurență cu amicul meu. Țin minte precis. Țineam peștii de coadă și alergam plin de solzi și de praf până și în albul ochilor, cât puteam de repede, ca să-i arăt prada lu’ mama. Mama a râs și mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
în pădurea Floroi. Această baltă apare trecută pe harta moșiei Hudeștii-Mari din 1885. Apelativul baltă este de origine traco-dacă. Balta Nouă-Baltă situată în partea de nord-vest a satului Baranca, formată din revărsările dese ale Prutului și în care se și pescuiește. Balta PopiiTeren situat lângă fostul iaz de la Bobești. Pe terenul deținut de un popă s-a format o baltă mare care cu timpul a fost desecată. A rămas denumirea locului. Baranca-sat situat în partea de nord a comunei pe malul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
umede și care sunt folosite pentru pășunatul vitelor locuitorilor din apropiere. Colacul Bălții-teren de pășunat în Lunca Prutului, înconjurat de un braț al râului Prut. La revărsări este alimentat cu apă și cu pește din râul Prut, iar localnicii pot pescui în el. - teren arabil situat în sud-estul satului Mlenăuți pe locul unei bălți care a fost desecate. Comănești-sat în comuna Suharău, vecin la est cu satul Alba. Este atestat documentar din anul 1412 printr-un hrisov dat de Alexandru cel
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
voloc cu bătaia apei, femeile ridicau volocul și acolo găseau câțiva pești mai mici sau mai mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din undiță care scotea în evidență și mai mult sărăcia în care se zbăteau unii dintre hudeștenii noștri. Desigur că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Kerci către Constanța pe mare, vaporul lor a fost scufundat de aviația rusească și neîncăpând în bărcile de salvare, au primit câte două baloane cu aer care erau prinse sub brațe și pluteau pe mare, iar aviația germană i-a pescuit pe câte unul și i-a adus la țărm. Au fost și sunt considerați eroi cei care și-au pierdut viața în lupte, dar parcă mai eroi ar trebui să fie considerați și cei care au luptat și s-au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vânturi. Situate în apropierea pădurilor pentru a procura lemnul necesar pentru construcții și pentru foc, pentru vânătoare și ca loc de refugiu din calea năvălitorilor care în nenumărate timpuri au călcat aceste teritorii. în apropierea apelor pentru a putea să pescuiască, să se spele și s-o folosească pentru nevoile vieții. Un asemenea loc se află la aproximativ 1 Km. la S-E de actualul sat Vatra, unde se mai pot vedea încă și în prezent vetre de foc, diferite fragmente
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
râul Prut există o serie de bălți care prin revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de ambarcațiuni mai mici sau mai mari din port (majoritatea dintre ele sunt sampane sau bărci de pescuit, toate legate de mal sau unele de altele, într-o aparentă dezordine). În unele dintre ele, trăiesc familii de pescari care noaptea pescuiesc, iar în zorii zilei aduc marfă proaspătă pentru clienți. Știam de legenda piratului Cheung Po Tsai, de la începutul anilor 1800, care și-ar fi ascuns în insulă o comoară uriașă, atunci când cele 700 de nave ale piraților conduse de el
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
aflat doar la câțiva km de hotel. În sat, la ora la care am sosit, străzile înguste erau puțin aglomerate și am putut vizita magazinele de suveniruri și casele portugheze în culori pastelate, înconjurate de unelte de pescuit și produse pescuite din mare, puse la uscat. Intrând în detaliile insulei Coloane, am adunat fragmente din istoria acestor locuri. Satul Coloane liniștit și cu aspect învechit, nu are aparent nimic spectaculos. Îndreptându-ne pe stânga falezei și ajungând la Biserica Sf. Francis
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
pădure când, deodată, l-am văzut pe Dumnezeu. Uite-l pe Dumnezeu, ai spus tu. Rămăseseși cu gura căscată, așa că vorbele tale au avut un ecou ciudat. Amândoi L-am privit de la distanță. Dumnezeu se așezase pe malul lacului și pescuia cu un băț pe care-l găsise printre buruieni. Legase de băț o frânghie aruncată de niște turiști și folosea drept cârlig un foraibăr ruginit, iar drept momeală o bucățică de anafură. Hai să-L lăsăm în pace, am spus
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
un peștișor galben, ca de acvariu. După aceea, un somn mare, mustăcios. Cu peștișorul ăsta nu cred că o să am noroc. De ce nu cumpărați pești din piață? l-am întrebat. Îmi place să privesc oglinda apei, de asta nici nu pescuiesc la undiță. Într-o noapte cu lună, am văzut stele ce nu se văd pe cer. Cineva mi-a spus că sunt din cealaltă parte, pe care le văd doar cei din Australia. Poate peștișorul auriu de acvariu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ajunge până la râu râul de dincolo de oraș, fratele geamăn al celui ce curge pe sub podul de piatră. Altcineva și altădată va privi în unde și pe maluri. El va vedea sau nu va vedea un pescar ori mai mulți pescari pescuind în ape tulburi. Atunci vor fi mulți pești sau nu vor fi deloc, dar ei vor pescui. Va fi un joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Altcineva și altădată va privi în unde și pe maluri. El va vedea sau nu va vedea un pescar ori mai mulți pescari pescuind în ape tulburi. Atunci vor fi mulți pești sau nu vor fi deloc, dar ei vor pescui. Va fi un joc nevinovat, ca și cel de acum. Un joc într-un râu banal, venind din câmpia nesfârșită și plecând în câmpia nesfârșită, în care s-a rătăcit un peștișor cu reflexe oțelite, captiv sub bolta inexorabilă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
adăpostesc de soare. Copaci nu erau, umbrelă nu aveam, aveam doar entuziasmul neclintit de vicisitudini de a mă vedea maroniu în oglindă, seara, înainte de culcare. Cât timp am stat acolo privind aiurea, n-am văzut decât un biet pescar ce pescuia niște pești cât palma unui copil de grădiniță. Cobora repede pe râu în jos, bălăcindu-și picioarele, lansând firul undiței unde pești argintii mișunau cu spinările lor mici, sclipitoare. Aici lipseau cam multe, mai ales fetele și băieții ce săreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
tocmai venise de la un restaurant cu specific medite raneean. „He had me at «restaurant»“, își amintește acum Andreea. Îi plac la nebunie fructele de mare, iar el îi spunea că la respectivul local sunt aduse cu avionul imediat după ce sunt pescuite. și că el nu prea mănâncă pește, dar o poate duce. A doua zi au renunțat la Zoosk și au reluat discuția prin mesaje pe Facebook. „După încă două zile i-am propus să ne întâlnim față în față, pentru că
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ba pot spune că aceasta este epoca în care am început să mi detest imaginea în oglindă). O curioasă apariție a fost fiica unui colonel (mama unguroaică, nemțoaică, evreică ori ...poloneză?), tot elevă de liceu (habar n-am de unde am pescuit-o), înaltă, mlădioasă fără a fi exagerat de subțire la trup, blond roșcată, care mi se părea o minune de frumusețe. Româneasca ei avea un ușor accent străin, care-i sporea farmecul. Îi citeam și ei (unde, când? - căci nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
oilor? Scrisoarea 163 Nae! Unde o fi? Nae era prietenul fratelui meu. Trăia pe o insulă de pe lângă Brăila. Într-o colibuță, cu un motan și un teanc de cărți. Nu lipseau Nietzsche, Biblia și Bacovia. Își tăia lemne din pădure, pescuia și-și pregătea o ciorbă de pește; mai avea un cocoș și vreo trei găini. Picta flori pe pietre colțuroase și le vindea în Brăila. Nu trăiești doar cu pește, îți trebuie pâine, ulei, pantofi... Fusese sudor la combinat. Apoi
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
este soția unui membru al Academiei, știai?“ Domnul Hennin, vechi funcționar la Ministerul de Externe și plicticos ca un formular, mâzgălea la niște romane nesfârșite. Îi citea într-o zi Doamnei de Coislin o descriere: o amantă părăsită, în lacrimi, pescuia melancolic un somon. Doamna de Coislin, care își pierduse răbdarea și căreia nu-i plăcea somonul, l-a întrerupt pe autor și i-a spus, cu aerul acela al ei serios care o făcea atât de hazlie: „Domnule Hennin, n-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
importante ale istoriei culturii. Susținerea acestui principiu s-a făcut cu argumente dintre cele mai diverse. În conformitate cu acestea, copiilor le place să-și ridice corturi sau colibe pentru că strămoșii lor au trăit în condiții de acest fel; le place să pescuiască, să meargă la vânătoare, pentru că activități de acest fel au fost preocuparea principală a strămoșilor lor ș.a. Numai că nu tot ceea ce este atât de atractiv, are o răspândire atât de mare și corespunde unui fapt real beneficiază și de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mirosea frumos a mușețel, care creștea în tufe dese prin șanțuri. Mușețelul se combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de mâl din lac, căci - ca orice mânăstire ortodoxă - avea și aceasta un lac, vestigiu al timpului când se pescuia pește pentru zilele de post. Îmi plăceau praful drumurilor, căsuțele văruite, satul micuț cu ulițele lui, mirosul de lână de oaie care plutea în aer, fumul de seară, din curțile țărănești. În alte dăți, mergeam să ne plimbăm de-a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
decât orice înțelepciune, decât orice filosofie, că ea e vinul ce inspiră noile creații. Eu sunt Bacchus care varsă pentru oameni acest nectar delicios; eu le dau această beție a spiritului și când ea a încetat, iată-i că au pescuit o mulțime de lucruri, pe care le aduc cu ei pe țărm. Eu nu am prieteni, sunt singur cu mine însumi; dar știu că Dumnezeu e mai aproape de mine, în arta mea, decât de alții. Lucrez cu el în arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a sentimentului de autoeficiență situații în care aceștia ar obține succes; el mai trebuie să le creeze oportunități de ași asuma sarcini provocatoare pentru a demonstra sie însuși că le poate realiza cu succes. Altfel spus elevul trebuie învățat să „pescuiască” pentru a avea ce mânca întreaga lui viață. Pentru fiecare elev, pentru fiecare dintre noi, suportul colegilor, părinților și profesorilor, respectul și încurajarea acestora au fost și sunt foarte importante în încercarea de a dobândi anumite competențe. II. MOTIVAȚIA EXTRINSECĂ
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]