1,378 matches
-
dedițelul ("Pulsatilla patens"), precum și un mușchi din specia "Dicranum viride". Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: "Cnidium dubium" - o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, drețe ("Callitriche palustris"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), siminoc ("Helichrysum arenarium"), "Hottonia palustris" - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), mătreață ("Peplis portula"), sisinei (din speciile: "Pulsatilla montana" și "Pulsatilla patens ssp. patens"), piciorul cocoșului ("Ranunculus
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
semi-iobagă era de 1,86 milioane de oameni, adică 70% din populație. Restul îl reprezentau fermierii liberi, dar 84% dintre aceștia aveau proprietăți cu suprafețe mici sau nu aveau pământ deloc. Nicio regiune a monarhiei austriece nu era atât de pestriță din punct de vedere etnic ca Galiția” polonezi, ruteni, germani, armeni, evrei, unguri, țigani, lipoveni, etc. Polonezii reprezentau majoritatea populației în vestul regiunii, pe când rutenii erau majoritari în răsărit. Evreii din Galiția emigraseră aici încă din Evul Mediu din Germania
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
individ la altul, ceea ce facilitează identificarea lor. Spatele și părțile laterale sunt negre sau cenușii-închise, uneori cu o nuanță de cafeniu-închis, totdeauna mai închise la culoare decât la alte balene brăzdate. Culoarea gâtului și a abdomenului variază de la neagră sau pestriță (cu pete albe) până la albă. Înotătoarele pectorale sunt negre, bălțate sau albe deasupra și albe dedesubt, dar se întâlnesc indivizi cu înotătoare în întregime albe sau în întregime negre. Culoarea părții superioare a cozii coincide cu cea a spatelui, iar
Balenă cu cocoașă () [Corola-website/Science/315214_a_316543]
-
și neliniștea îmi sunt mai plăcute decât ordinea burgheză.“ Atras de oratoria lui Hitler, acesta devine unul dintre primii membri ai Partidului Nazist NSDAP și un prieten apropiat al presupusului Fűhrer, pentru a cărui apărare Röhm a alcătuit o bandă pestriță, din care făceau parte, la început, un vânzător, un luptător amator, un ceasornicar și un paznic de berărie. Noua gardă de corp a fost denumită Stosstrupp (Brigăzile de asalt) și a fost anexată SA-ului (Sturmabteilung) condus de Röhm, cu
Ernst Röhm () [Corola-website/Science/320089_a_321418]
-
Röhm a fost singurul nazist la care Hitler s-a adresat ca atare. La rândul său, Röhm a fost singurul care s-a adresat lui Hitler cu „Adolf“, mai degrabă decât „Mein Führer“. Cu ajutorul lui Hermann Göring și a găștii pestrițe a SA-ului lui Ernst Röhm, Hitler a dat lovitura în 8 noiembrie 1923, când a încercuit berăria Burgerbraukeller, unde von Kahr conducea o adunare patriotică. În urma acestei acțiuni, von Kahr și ceilalți au fost forțați să se retragă într-
Ernst Röhm () [Corola-website/Science/320089_a_321418]
-
prima mare înfrângere pentru americani în acest conflict, și s-a soldat cu mari pierderi. Generalul Richard Montgomery a murit, Benedict Arnold a fost rănit, iar Daniel Morgan și alți 400 de oameni au căzut prizonieri. Garnizoana orașului, un amestec pestriț de trupe regulate și localnici voluntari în frunte cu guvernatorul Quebecului, generalul Guy Carleton, au suferit pierderi minore. Armata lui Montgomery capturase Montrealul la 13 noiembrie, iar la începutul lui decembrie făcuseră joncțiunea cu o forță condusă de Arnold, ai
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu specii aflate pe lista roșie a IUCN (jder, nevăstuică, pisică sălbatică, ivorașul-cu-burta-galbenă, tritonul cu creastă, salamandra carpatică, brotacul-verde-de-copac, broasca-roșie-de-munte, broasca-roșie-de-pădure). Reportaje
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
Pentatoma rufipes") sau musca scorpion ("Panorpa communis"). Pădurea asigură adăpost pentru multe păsări cântătoare și răpitoare: pițigoiul de brădet ("Periparus ater"), pițigoiul de creastă ("Lophophanes cristatus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"), huhurezul mare ("Strix uralensis"), buha ("Bubo bubo"), scorțarul ("Sitta europaea"), ciocănitoarea pestriță mare ("Dendrocopos major"), pănțărușul ("Troglodytes troglodytes") sau pițigoiul albastru ("Cyanistes caeruleus"), de pe fiind obsevate printre păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
specia "Allium saxatile"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), ruscuță ("Adonis flammea"), o specie de sparanghel sălbatic ("Asparagus vericillatus"), coamă de aur ("Galatella linosyris"), garofiță (din speciile "Dianthus dobrogensis" și "Dianthus leptopetalus"), frăsinel ("Dictamnus albus"), negară ("Stipa capillata"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), stânjenel pestriț ("Iris variegata"), iasomie ("Jasminus fruticans"), colilie ("Stipa ucrainica") sau armirai sălbatic ("Carduus hamulosus"). Fauna rezervației este una caracteristică zonei de stepă și este reprezentată de mai multe specii (unele endematice) de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște. Mamifere: dihor pătat
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
Sunt un fel de poligoane deformate la maximum. Câmpurile de noroi sunt formate dintr-o alternanta de petice de noroi și vegetație. Cele mai multe au forma ovala sau rotundă, cu un diametru de cca 1 m. Ele oferă tundrei un aspect pestriț (tundra pătată). Câmpurile de pietre (mari de pietre). Dezagregarea produce mase însemnate de grohotișuri ce rămân pe loc sau se deplasează extrem de puțin, creând îngrămădiri ce acoperă complet rocă de bază. Pavajul nival rezultă din dispunerea gelifractelor de tipul lespezilor
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
pronunțat, bine învelit în musculatură. Spatele este drept, scurt și ușor înclinat posterior. Lungimea corpului este egală cu înălțimea la greabăn. Părul dublu stratificat este aspru, cu o textură sârmoasă și destul de scurt aderent la corp. Culori: negru sau cenușiu/pestriț (sare și piper). Acești câini etalează o personalitate puternică, sunt voluntari și îndrăzneți. Pot da semne de încăpățânare dacă dresajul nu este sufiecient de ferm. Se atașează mai tare de cel mai influent și autoritar membru din familie. Se simt
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323730_a_325059]
-
clone. Intrați în război cu obinii pentru o colonie au fost exterminați de aceștia prin intermediul unui virus acordat la genele clonelor, cu circa 150 de ani înaintea evenimentelor din "Brigăzile-Fantomă". Rasă extraterestră aparținătoare a Conclavului, ai cărei membri sunt îndesați, pestriți, cu pielea groasă și cu pedunculi oculari înconjurați de smocuri fibroase. Arrisienii au distrus colonia umană Everest. Ființe acvatice cu o cultură de sute de mii de ani și cu o matematică foarte avansată față de cea a pământenilor. Deși sunt
Universul „Războiul bătrânilor” () [Corola-website/Science/323734_a_325063]
-
calcaroase (gresii, gresii calcaroase, calcare cochilifere), care au influențat altitudinea și masivitatea. Rare intercalații de argile și nisipuri se găsesc pe Valea Huiup de la Nenciulești și la Năeni, iar o alternanță de argile roșietice cu argile verzui într-un „complex pestriț” pe Valea lui Cernat. Prelungirea nord-estică Valea Rea a dealului Istrița, se caracterizează prin prezența de brecii (cu grosimea în restrângere de la nord la sud) în care se constată prezența de marne, tufuri, intercalații gipsifere, argile. Joncțiunea cu câmpia se
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau foaie-grasă ("Pinguicula vulgaris"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective turistice (monumente istorice, lăcașuri
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață sulițar ("Anas acuta"), ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
orhidee (din speciile: "Platanthera chlorantha", "Epipactis purpurata", ), broscariță (din speciile: "Potamogeton lucens" și "Potamogeton perfoliatus"), brândușă galbenă ("Crocus flavus"), căpșunică ("Cephalanthera rubra" și "Cephalanthera damasonium"), nemțișor ("Delphinium fissum"), cucență ("Digitalis ferruginea"), mlăștiniță (din speciile: "Epipactis atrorubens" și "Epipactis helleborine"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), stânjenel sălbatic ("Iris sibirica"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), garbiță ("Limodorum abortivum"), buhai ("Listera ovata"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), untul-vacii ("Orchis morio"), poroinic ("Orchis tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac ("Acrocephalus scirpaceus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"),pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
III-a - zone protejate" și are o suprafață de 2,25 hectare. Aria protejată reprezintă o pajiște naturală cu umiditate ridicată aflată în lunca dreaptă a Mureșului, în al cărei areal vegetează specii de plante hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea rezervației
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
autoritățile locale. Orașul Bruxelles, ca și orașele învecinate Mechelen și Leuven au construit o mare piață de țesături, acoperită, la sud de Piața Mare. În acest moment, aceasta din urmă era încă haotic organizată, clădirile de pe margine având un amestec pestriț de grădini și acareturi neregulate. Primăria a expropriat și a demolat mai multe clădiri care încurcau Piața Mare și a definit formal perimetrul acesteia. Primăria din Bruxelles a fost construită în partea de sud a pieței în mai multe etape
Piața Mare din Bruxelles () [Corola-website/Science/326535_a_327864]
-
comic al lui Philo Beddoe, un camionagiu și bătăuș din partea de vest a SUA plecat în căutarea unei iubiri pierdute și fiind însoțit de prietenul său Orville și de urangutanul său, Clyde. În cursul călătoriei sale, Philo întâlnește un sortiment pestriț de cpersonaje, inclusiv o pereche de ofițeri de poliție și o bandă de motocicliști ("Văduvele Negre"), care îl urmăresc în scop de răzbunare. Apariția lui Eastwood în film, după șirul lui de western spaghetti și de filme din seria "Dirty
Pe oriunde, dar șterge-o! () [Corola-website/Science/326643_a_327972]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 6 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă de luncă împădurită cu specii de stejar ("Quercus robur") și gorun ("Quercus petrea"), unde, la nivelul ierburilor crește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris") ce aparține familiei "Liliaceae"; specie floristică protejată la nivel european prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). În partea vestică a
Poiana cu narcise de pe Șesul Văii Budacului () [Corola-website/Science/325343_a_326672]
-
pedunculat ("Qercus robur" - cu vârste de peste 150 de ani și înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
de presă, presă scrisă, generală sau specializată, cotidiane sau periodice, media audiovizuală (radio și televiziune), on-line. Mai există și perspectiva profesioniștilor din mass-media între care întâlnim jurnaliști, realizatori, producători, animatori, editori, designeri, programatori, dar și agenți de publicitate. Acest peisaj pestriț, al diversității suporturilor și al pluralității profesiilor, face dificilă, problematică sau chiar imposibilă închegarea unei etici comune, așadar identificarea unor norme valide pentru toate aceste domenii, unele chiar foarte diferite între ele. În etica ce privește informarea și comunicarea s-
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum", înrudit cu lușca), stânjenel ("Iris graminea"), stânjenel galben("Iris pseudacorus"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), toporași ("Viola odorata") , obsigă ("Bromus mollis L.") sau păiuș ("Festuca ovina").
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]