2,018 matches
-
ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de ploaie și frig". Când " Norii pleacă din gară / Nespus de agale", în rime care fac lectorului poftă de cuvinte, Soarele îmi ia fața în mâini. Dar tandrețea florii pictate, a luminii calde, e trecătoare, prea plăpândă ca să dureze, aproape neadevărată în evanescența ei. Viața e cu totul altceva decât "hârtia nereciclată" pe care poposește o floare neadevărată. Poemul Nori strecoară un foarte trecător "mai" în viața poetului scăldat o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care suprimă sau limitează drepturile pe care acesta le exercitase pînă atunci în mod arbitrar. În Evul Mediu "francize" este sinonim cu "libertăți". Carta francizelor este actul scris în care seniorul enumeră francizele acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o manieră de a picta care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
guști mai amănunțit nuanțele, adică să apreciezi pe o scară minoră ceva din frumusețea imensă a naturii. Dar inversul acestei idei e și mai adevărat și anume că amintirea mărețiilor naturii ne face mai degrabă să gustăm frumusețea unui peisaj pictat. Dar atunci ar trebui să răsturnăm teoria lui Lalo și să spunem că arta e pseudoestetică pentru că o privim oarecum prin prisma naturii! Ceea ce ar fi tot așa de fals ca și teoria în chestiune. Afară de acestea, punctul de vedere
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artă se reduce la izvorul ei adevărat, la sufletul autorului. Opera este expresia personalității lui. Ea e după chipul lui Dumnezeu prin puterea creatoare, dar e după asemănarea omului prin atmosfera etică, pe care o respiră. Dintr-un singur nud pictat cunoști timbrul etic, dacă e cast sau pervers, al zugravului. Toată alunecarea modernă în trivialitate, în lubricitate și în pornografie se datorește lipsei de orientare spirituală, din cultură. O concepție integrală de viață absoarbe inspirația artistică în zenitul unde frumusețea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
reproduce niciodată natura, n-o imită. Adânca ei semnificație trebuie căutată, dimpotrivă, în stilizarea naturii. Motivele de plante întrebuințate în decorație sunt stilizate, chipurile de animale ce intră în compoziții sunt stilizate, peisajul însuși, în mijlocul căruia se petrece un eveniment pictat, e stilizat, figurile omenești nu sunt niciodată portrete, ci stilizări maxime. Care e secretul acestei stilizări decât idealul transcendent al sfințeniei, al spiritualității așa cum o reprezintă dogma soteriologică? Centrul de gravitate al acestei arte nu e niciodată natura văzută; el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cronica Secuiască de la Ciuc (Csíki Székely Krónika) de la 1796. Textul, dovedit mai târziu un fals, sugera o înrudire între huni și secui și popula pământul străvechi al secuilor cu mari jude, cu voievozi, cu vice jude, cu duzini de cetăți "pictate" pe creste de munte (dintre care cea mai însemnată, a fratelui lui Attila, era Buda, așezată lângă Odorheiul Secuiesc); în filele lui, secuii, ce-și foloseau străvechea scriere runică, închinau (pentru zeii lor păgâni) antice potire de nucșoară. La propagarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
m?-n?știrea Santa-Maria de Ripoll sau la Saint-Jaques-de-Compostelle. �n vreme ce �n Italia stilul datoreaz? mult statuarului antic, �n marile biserici ale Angliei domin? o discret? ornamenta?ie geometric?. De?i au fost frecvente la vremea lor, decoră?iunile pictate nu mai s�nt dec�ț rare vestigii, asemenea decoru-lui fă?adei de la Șan Miniato (Floren?a, secolele al XII-lea ?i al XIII-lea) sau celui al boltelor de la Saint-Savin-sur-Gartempe (Viena, 1100). �n secolul al XII-lea se construiesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau Sf�nta Maria cea Nou? (Floren?a, 1279) � str?-pungerile, adesea oculi* , nu determin? acoperi?ul. �n con-secin??, pictură mural? ?i sculptură asigur? elementele esen?iale din programul decorativ ?i iconografic, vitraliul nefiind dec�ț un accesoriu. Marile cicluri pictate �n fresc? s�nt deja o specialitate italian?, ca de exemplu: compozi?iile lui Cimabue ?i ale Maestrului lui Isaac la Sf�ntul Francesco din Assisi (pu?în �nainte de 1300). De altfel, chesoanele ?i corni?a cu modilion � substituit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din Trattato d�Architettura civile e militare (1481-1492) al lui F. Di Giorgio Martini (1439-1502), arhitect al palatului din Urbino mai ales ?i renumit inginer �n fortifica?îi. �n orice caz, din produc?ia teoretic?, scris? sau figurat? � inclusiv cea pictat?, precum Imaginea unui oră? ideal (sf�r?ițul secolului al XV-lea) atribuit? fie lui L. Laurana, fie lui F. Di Georgio Martini � reiese c? arhitectură �n manier? modern? se concepe �n s�nul unui spa?iu urban reglat cu ajutorul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
dintre cele mai elocvente ilustrări ale dezimaginării: "Greșește cel ce mă vede/ cu văi înflorite în stânga/ și cu peisaje pictate în dreapta". Stânga și dreapta nu sunt secțiunile schizoide ale unui topos imaginar, la fel cum nici văile înflorite și peisajele pictate nu sunt imagini decât în vederea care "greșește". A vedea imaginându-ți că vezi, în proiecția unui act intențional, înseamnă a-ți da un obiect al vizibilului circumscris în câmpul manifestării, deja-dat ca figură a realului imaginat. Putem însă imagina ceva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
realului imaginat. Putem însă imagina ceva pornind de la ceea ce se arată în poem? Mai ales atunci când ceea ce se arată e devierea, abaterea din vedere, calea rătăcitoare a falsei vederi. Cum putem porni din nonsensul acestei derive? Văile înflorite și peisajele pictate țes pânza iluziei, ecranează - cu intenție - nevăzutul. Ele se impun în vedere tocmai pentru a umple golul apariției, intră în rețelele scriiturii imaginarului drept imagini care acoperă imaginea. Ceea ce se arată e, prin urmare, ceea ce ochii vor să vadă, pun
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
audă: "Nu eu sunt cea care/ își plimbă vorbele/ printre umbre și ramuri". Spunem ce vedem și vedem ce spunem, iar cuvântul plimbat printre umbre și ramuri nu spune mai mult decât vede: umbre și ramuri, văi înflorite și peisaje pictate. Spune poemul totuși mai mult decât ceea ce ne dă de văzut? Vede mai mult rostindu-și nespusul? Ceea ce nu se vede nu se spune, la fel cum nespusul nu cere să fie văzut. Aici, dezimaginarea este și dezidentificare; nu numai
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se încovoaie până la pământ și, prin urmare, care nu vede frontal și nici nu poate obiectiva ceea ce salută; această privire nu vede ea cea dintâi, ci se expune faptului de a fi văzută fără a vedea, recunoscând, așadar, în vizibilul pictat anterioritatea și alteritatea reală a unei alte priviri decât ea" (Jean-Luc Marion, op. cit., p. 133). 29 Experiență și cultură, în IP I, p. 271. 30 " Nu vei izbândi nimic câtă vreme nu se va smeri firea ta în copilăria zidirilor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dar mai bine organizată, cu un castel, un golf minunat și mult aer pitoresc. Abia după ce mi-au spus că e localitatea unde veneau cândva pictorii impresioniști mi-am amintit că am văzut, În albume, tablouri de Matisse și Derain pictate aici. Mi-au rămas În inimă impresiile de atunci și de aceea nu am ezitat deloc când mi-a propus ca loc de campare Colliourul. tot Răgis a elaborat și strategia: „Închiriați o mașina la Barcelona, vă costă tot atât
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de l 000 de muncitori (1781). Aceste instalări de fabrici nu întîrzie să devină un fapt obișnuit. Mecanizarea și concentrarea industrială fac progrese, dar sînt cu aproape două decenii în urma Angliei. La Jouy-en-Josas, Oberkampf pune bazele unei uzine de pînză pictată, care funcționează datorită unei mașini cu cilindru. La Hayange, în Lorrena, familia Wendel instalează o întreprindere de forje care se dezvoltă la începutul secolului al XIX-lea și devine un vast ansamblu siderurgic. Mecanizarea și concentrarea pătrund și în industria
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Lăsînd la o parte fastul și ceremonia, societatea secolului al XVIIIlea caută confortul. Sălilor imense și solemne li se preferă carrerele mai mici, mai bine adaptate la viața intimă și specializate sufragerii, saloane, budoare, dormitoare decorate cu lambriuri din lemn pictat, mobile curbate grațios, fotolii largi și adînci, greridoane sau birouri de scris. De acum înainte intimitatea donină reprezentarea. Este timpul naturilor moarte ale lui d'Oudry a scenelor din viața burgheză realizate de Chardin, a portretelor lui Van Loo, Nattier
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Canove" sau Paolina Borghese, sora lui Bonaparte, pentru că a fost tema de examen la intrarea mea la Școala de Belle Arte din Iași. O lucrare de Tițian "Venus și Cupidon" atât de gros pusă culoarea și atât de liber pictată, încât eu am crezut că nu ar fi un original și atunci nu știam că au fost și alți pictori care au pus pe pânză pastă multă, nu numai Băncilă. Pentru mine, atunci, cel mai bogat în grosimi de culoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Am trecut sumar peste anumite perioade din existența zbuciumată pe care am avut-o de la început. Singurele mulțumiri și de scurtă durată au fost acelea ce au rezultat din succesele profesiunii mele. Singurele satisfacții depline au fost numai când lucrul pictat îmi reușea cât de pe aproape de ceea ce vroiam eu. Nu am fost un optimist și nu m-am adaptat ușor situațiilor, chiar și celor bune. Ceea ce se numește noroc mi l-am făcut singur și greu, ceea ce unora li s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
renumita peșteră, bogată în istorioare și în sfârșit, cheile Brusturetului, care pornesc de la Peștera Dâmbovicioarei spre limita vestică a masivului Piatra Craiului (Pietricica). Cheile Dâmbovicioarei sunt cele mai cunoscute. Aici veți găsi locuri izbitor de asemănătoare cu imagini din "Cronica pictată de la Viena", fapt ce ne îndeamnă să considerăm Posada din vecinătatea acestor Chei, drept posibil loc al înfrângerii lui Carol Robert de Anjou, dar și peisaje din filmele haiducești, regizate de Sergiu Nicolaescu, cu Florin Piersic în roluri memorabile. Drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
aerul impregnat de atâta poezie. De unde miraculoasa stare lirică? Zilele de mai conferă un fel de fericire extatică, sunt orologii cu bătăi ritmice în sonorități de finețea rozelor mătăsoase, bucurându-ne cu toții de vrajă și fascinație. Ce frumusețe! Întruchiparea proiecțiilor pictate ale naturii în expansiune, întreaga atmosferă a zidirilor vegetale declanșează în noi euforia de neoprit, cu senzația de umbre mișcătoare ale zeițelor olimpiene. Mâini invizibile ne dezbracă de orice tristețe, însuflețiri necuprinse plutesc cu aripi de înger, pierderea de sine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ființa" sa. Invocarea lui George Enescu, capătă, astfel, de la bun început, un rol emblematic: "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sarbezi". Cartea cuprinde o suită de compoziții de factură memorialistică, în care povestirea/narațiunea (uneori chiar narațiunea confesiune) este atotputernică, alternând cu descrierea înviorată de dialog. Aceste compoziții-amintiri, ca "scriituri nonficționale", aparțin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-l cultivăm cu pasiune și generoasă dăruire. Prof. Vasile I. Schipor CUVÂNT DE ÎNCEPUT "Pământul natal, cu tot ce e pe el, îl purtăm toată viața în noi și e prezent în cântec, în poemă, în piatra sculptată, în pânza pictată, ca și în faptă. Fără el am fi sărbezi" spune George Enescu în lucrările sale. Amintirea acestui pământ, amintirile copilăriei au lăsat o urmă de neșters în ființa mea. Pornind de la faptul că fiecare om al condeiului, cu talentul, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
subiectele din domeniul istoriei, din peisajul brăilean sau din cel bucovinean. Uneori abordează și compozițiile metaforice inspirate din lupta omului cu natura. Liric prin datul naturii, se inspiră din poezia clasică, în special cea eminesciană, creând cicluri tematice, adevărate narațiuni pictate. În portret a ajuns la un rafinament și o virtuozitate cum rar se întâlnește, acuarela pe hârtie udă neîngăduind reveniri. Remarcabile sunt portretele lui Eminescu, Noica sau Lucian Blaga. Vespasian Lungu a fost și un talentat memorialist: a semnat cronici
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stejar și este Împodobită cu o sculptură simplă executată manual, și acoperită cu o preparație de grund și pulbere de aur, este de dimensiuni mici, cele două rânduri registre sunt bucăți de scânduri groase și late de aproximativ 50 cm., pictate și sculptate, Îmbinate câte două pe fiecare registru, icoanele sunt pictate În stil bizantin, fără strat de preparație, fiind aplicat un strat de clei de oase și apoi picture cu culori de tempera. Nu este menționat numele pictorului, ci, doar
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
metal alb, donator necunoscut, 1945; trei acopereminte pentru Sfintele Vase, din pluș, donator necunoscut, 1945; icoană din lemn, donator necunoscut, 1881; sobă din fontă, stare mediocră, donator necunoscut, 1943; două cădelnițe, din metal alb, donator necunoscut, 1954; Sfântul Epitaf, pânză pictată, stare rea, donator necunoscut, 1901; veșminte preoțești din mătase, stare mediocră, donator necunoscut, 1944; cărțile de slujbă pe care le regăsim la subcapitolul dedicat bibliotecii; două cruci pentru procesiuni, din lemn pictat, donator necunoscut, 1934; un analog, din lemn, donator
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]