1,564 matches
-
situează la marginea de S-E a depresiunii Dornelor, în zona de contact dintre Munții Bistriței (Masivul Pietrosul) și Munții Rarău (Masivul Giumalău). Localitatea este traversata de răul Bistrița, care o desparte în două sectoare asimetrice: cel drept (al Masivului Pietrosul) domol, cu terase etajate și muscele prelungi de o înălțime redusă (900 - 1200 m) iar cel stâng (al Masivului Giumalău) abrupt și fără terase. Dacă în partea de SV a comunei energia reliefului este domoala, înaintând spre E-NE, valea
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
pe meleagurile acestea, asezandu-se în pădurea Clonțului. Cu timpul, cei retrași din calea atacatorilor străini s-au statornicit aici, în valea îngustă străjuita de două dealuri domoale. Primele case au apărut în jurul unui izvor, ce zvâcnea de sub un dâmb pietros. Izvorul s-a numit "Fântână hârciogului", fiindcă ieșea că dintr-o galerie de hârciog. De sute de ani, acest izvor potolește setea trecătorilor care bat drumul peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
este un oraș în județul Suceava, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Hăleasa, Lungeni și Neagra, și din satele Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de locuitori, fiind al paisprezecelea centru urban ca mărime al județului. A fost declarat oraș prin Legea 83/2004, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava. Orașul este poziționat în sud-vestul
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
Broșteni ocupând primul loc între localitățile județului Suceava. Dispunerea zonelor intravilane este una foarte răsfirată, specifică așezărilor de munte. Din structura orașului Broșteni fac parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care menționează existența unei
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
Lușca 16, Gasztalya 17, Dancszl 9 și Szyima 3. In 1773 a trecut prin Moisei împăratul Iosif al Il-lea, mergând la Borșa. Regele Ferdinand a trecut prin Moisei, la 21 iulie 1923, privind cu ochiul său de botanist masivul Pietrosul și celelalte împrejurimi. Academicianul Ștefan Pascu arată că Moiseiul a avut conducător un voievod. Dacă voievodul era șeful cnejilor, înseamnă că un moiseian vrednic a fost ales voievod peste cnejii din Moisei sau pe mai multe sate. Mihai, fiul voievodului
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
a murit la 3 sept 301, lăsând poporului moștenirea: muntele, munca și sâmburele convingerii, numit mai tarziu libertate. În jurul capelei de făgăduința terenul este cultivat de o comunitate simplă și săracă, dar credincioasa în Dumnezeu. Terenul la poalele muntelui este pietros, al cărui rod abia depășește cantitatea semințelor și poate fi cultivat cu greu: spart, înmuiat, si udat cu sudoare. Râurile și drumurile trec foarte departe. Acești oameni izolați de lume s-au obișnuit să se bazeze pe forțele proprii. Ignorați
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
și invers protagoniștii povestirii sunt trădați de un partener după reușita unei operațiuni ajungând să fie urmăriți de fostul lor angajator este vorba de fapt de un complex vulcanic cu mai multe vârfuri și cratere sunt frecvent găsiți în locurile pietroase sau printre plante mai sunt recunoscuți și după numărul de serii manga la care lucreează la un moment dat titlul unui metal prețios indică continutul de metal prețios fin al unui aliaj exprimat in miimi ultimii ani au văzut un
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
dar erau acolo. A fost o descoperire majoră. De atunci au fost fotografiate în infraroșu de către telescoapele de pe Pământ și de pe Galileo. Spre deosebire de cele ale lui Saturn, inelele lui Jupiter sunt întunecate. Probabil sunt alcătuite din grăunțe mici de material pietros. Spre deosebire de inelele lui Saturn, acestea par să nu conțină gheață. Particulele din inelele lui Jupiter probabil nu rămân acolo pentru mult timp (datorită atracției atmosferice și magnetice). Sonda Galileo a găsit dovezi clare ce arată că inelele sunt alimentate încontinuu
Jupiter () [Corola-website/Science/297912_a_299241]
-
din teritoriile Daciei (care fusese părăsită de legiunile împăratului Aurelian). Teritoriul reocupat în Dacia este apărat de valul ("limes") cunoscut astăzi sub denumirea de Brazda lui Novac, care pornea de la gura Topolniței și trecea pe sub dealuri pe lângă Drobeta, Drăgășani, până la Pietroasele, aproape de Buzău. Cu această ocazie, Constantin și-a adăugat și titlul de "Dacicus Maximus". Pe plan religios, în 325 Constantin a convocat la Niceea primul conciliu ecumenic al bisericii creștine, care a pus bazele dogmatice și canonice ale acestei religii
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător de bun. Mașină se poate lăsa în sat, pentru că se poate merge doar pe jos, trecând pe langă postul de poliție și urmând
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe un drum surprinzător de bun. Mașină se poate lăsa în sat, pentru că se poate merge doar pe jos, trecând pe langă postul de poliție și urmând firul văii. Drumul până la peșteră vă ia aproximativ o oră
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
inferior al râului, albia este complet acoperită cu vegetație de stuf și rogoz, în restul cursului vegetația se întâlnește doar la maluri. Patul albiei este neregulat, mâlos, la repezișuri și în cursul inferior al râului cu prundiș și nisip, deseori pietros. Malurile sunt abrupte având înălțimea de 0,5-1,0 m, în multe locuri cresc până la 2-4 m și se contopesc cu versanții văii. Malurile sunt constituite din argile nisipoase, până la s. Ordășei înierbate, în aval de sat cu desișuri de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
Biserică de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Ieud Deal (numită astfel datorită amplasării sale pe un versant pietros) a fost construită de familia nobilă locală Bâlea la începutul secolului al XVII-lea. Biserică datata din a doua decadă a secolului al XVII-lea, fiind cu un secol mai veche decât biserică de lemn din șes, a doua biserică
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Maria Ciobanu (n. 12 martie 1958, Pietroasele, județul Buzău) este o expertă în relații europene și o fostă consilieră prezidențială la Departamentul de Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale din România. Maria Ciobanu s-a născut la data de 12 martie 1958, în comuna Pietroasele (județul Buzău). A
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
12 martie 1958, Pietroasele, județul Buzău) este o expertă în relații europene și o fostă consilieră prezidențială la Departamentul de Relații Internaționale al Administrației Prezidențiale din România. Maria Ciobanu s-a născut la data de 12 martie 1958, în comuna Pietroasele (județul Buzău). A absolvit Facultatea de Aeronave din cadrul Institutului Politehnic București (1982), urmând apoi studii postuniversitare de specializare pe probleme de politica de securitate la Centrul Internațional pentru Politica de Securitate din Geneva (1997 -1998). Ulterior, a urmat un curs
Maria Ciobanu (consilier) () [Corola-website/Science/307641_a_308970]
-
locul acestor așezări de piatră sau pur și simplu pietre, era rotirea în jurul lor, însă existau și mișcări necirculare, cum era un dus-întors între două roci sacre, așa cum era cazul cu rocile Safa, în sud-est, și Marwa, în nord. Natura pietroasă a Arabiei explică acest cult al pietrelor, cum este și piatra neagră încastrată în colțul Kaabei, la sud-estul edificiului. Arabii credeau însa nu numai că pietrele, ci și arborii conțin sacrul; un tufiș de palmieri (nakhla) servea de exemplu ca
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
intern, deoarece provoacă gastroenterite, ridică tensiunea arterială, iar în cantități prea mari, paralizează centrii nervoși. Arnica este răspândită în Europa, Asia și în zonele temperate ale Americii de Nord. Există circa opt varietăți ale plantei. Cresc de regulă în sol nisipos și pietros în zone deluroase, dar și pe pajiștile muntoase cu mult soare, dar până la o altitudine maximă de 2500 de metri. "Arnica montana" este denumirea științifică a plantei, dar planta are și o multitudine de denumiri populare ca: podbal de munte
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
și 2.500 metri Retezat-2.485m • Gemănarea- 2.468 m • Iezerul Mare- 2.461 m • Roșu- 2.426 m • Stoinița- 2.417 m • Cârja- 2.405 m • Vârfuri între 2.301 și 2.400 metri Păpușa (Iezer-Păpușa)- 2.391 m • Pietrosul Rodnei- 2.303 m • Vârfuri între 2.201 și 2.300 metri Gugu- 2.291 m • Ineu- 2.279 m • Cindrel • 2.245 m • La Om- 2.238 m • Vârfuri între 2.101 și 2.200 metri Căleanu- 2.196
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
La Om- 2.238 m • Vârfuri între 2.101 și 2.200 metri Căleanu- 2.196 m • Vârful Leaota- 2.133 m • Nedeia- 2.130 m • Vârfu lui Pătru- 2.122 m • Vârfuri între 2.001 și 2.100 metri Pietrosul Călimanilor- 2.100 m • Bora- 2.067 m • Vârfuri sub 2.000 de m • • 1.901 - 2.000 m •1.801 - 1.900 m •1.701 - 1.800 m •1.601 - 1.700 m •
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. sunt de origine vulcanică, cel mai înalt vârf al lor fiind, cu 2100 m, Vârful Pietrosul Călimanilor. Munții Călimani aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, situat în zona de contact a munților de încrețire cu marile depresiuni de prăbușire ale Transilvaniei și Pannoniei. Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezența celor mai mari altitudini (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboară treptat către Tușnad (Ciomatu - 1.301 m). În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord. Ea trece la nord de Dealul Tănasa (1.001 m), intersectează cursul mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv - 2102 m. Rețeau hidrografica este formată de râurile Neagră Șarului și Sărișorul Mare
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]