1,679 matches
-
numită de Simmel „religioasă”, fiind diferite de relațiile bazate pe egoism, supunere, putere sau morală. După cum susține Simmel, nu orice formă de pietate se regăsește într-o religie, așa cum nu tot ce este sacru fundamentează religii. Așadar, putem „să fim pioși fără a avea o religie, după cum putem fi artiști fără a face opere de artă”. i.2.6. Arnold Gottfried a fost un teolog protestant rupt de Biserica luterană oficială. Ideea lui era aceea că dreapta credință nu este o
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Bisericii; b) conformiștii sezonieri, acei cetățeni francezi care merg la Biserică numai cu ocazia marilor rituri de trecere (botez, nuntă, înmormântare); c) practicanții regulați (merg frecvent la slujba de duminică, se spovedesc și se Împărtășesc cu ocazia marilor sărbători); d) pioșii, militanții religioși. în Franța, cercetările de sociologie a religiilor inițiate de Gabriel le Bras au avut consecințe sociale importante. Astfel, în 1947 apărea - grație canonicului Fernand Boulard - prima hartă religioasă a Franței rurale. În 1968, Împreună cu Jean rémy, le Bras
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
f) bărbaților le este interzis să poarte părul lung sau de lungime medie. Celor prinși în această situație li se rade părul pe loc; g) bărbaților le este interzis să se bărbierească și să-și taie barba. lungimea unei bărbi pioase este de 10-12 mm. Cei prinși cu barba rasă vor fi închiși până ce aceasta le va crește la loc. iată un exemplu semnificativ în acest sens. Un număr de 65 de angajați ai guvernului provizoriu din afganistan au fost eliberați
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de scriitori din jurul revistei „Gândirea” au luat inițiativa să ridice celui mai reprezentativ dintre poeții și cugetătorii noștri, lui M. Eminescu, un monument măreț în Capitală, și să-i organizeze în fiecare an un pelerinaj la mormânt, în semn de pioasă comemorare. Duminică dimineață s-a făcut comemorarea a 37 de ani de la moartea poetului. încă de la ora 9 au început să sosească în parcul Carol delegații diferitelor societăți culturale cu drapele și coroane de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de flori naturale, precum și numeroși intelectuali, admiratori ai nemuritoarei opere a poetului. LA MORMÂNTUL POETULUI. La ora 10 s-a format un cortegiu impunător care a pornit spre cimitirul Bellu. La mormânt, de cu vreme, ardeau lumânări. Prin îngrijirea sufletelor pioase mormântul fusese împodobit cu flori. Cei doi tei înfloriți ce străjuiesc în jurul mormântului îmbălsămau aerul. Sub chipul lui Eminescu, reliefat pe piatră, printre coroanele de flori ce-o împodobesc, se puteau citi, turnate în bronz, versurile: „Reverse dulci scântei / Atotștiutoarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
MOȘOIU. După terminarea serviciului divin, d. general Tr. Moșoiu, președintele comitetului, a ținut prima cuvântare. Se împlinesc 37 de ani de la moartea celui care a sintetizat năzuințele spre idealurile cele mai înalte ale românilor de pretutindeni: Mihail Eminescu. Gânduri de pioasă aducere aminte și de recunoștință ne-au adus astăzi la locașul de veci al marelui poet. S-au scurs aproape patru decenii de la moartea lui Eminescu și se părea că indiferența acopere cu vălul uitării aducerea-aminte și cinstirea memoriei poetului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
i s-a scos creerul, spre a fi cântărit, studiat și păstrat pentru posteritate. Când am dat să plec, intrară câțiva tineri - trei - în uniformele lor de elevi ai Școalei de Infanterie. Se apropiară de catafalc și, într-o concentrare pioasă, se aplecară peste el și rostiră încet, mai mult în șoaptă, un cuvânt, un nume: „Veronica”. Infanteriștii îmi făcură impresia că aveau să se achite de o datorie imperioasă, ce nu putea suferi nicio amânare, și că trebuia onorată, punctual
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici, artiști dramatici, pictori, sculptori și studenți. Venise și Lascăr Catargiu, care, ca barbat politic, se simțea obligat, să-i aducă, prin prezența sa, un pios omagiu, aceluia, care, cu un osebit talent, a susținut, ca prim redactor al ziarului ,,Timpul“, ideia conservatoare. A depus și coroane, atât în numele său personal, cât și din partea partidului După cât ne slujește memoria, au fost: Titu Maiorescu, D.A. Laurian, Ștefan
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Creangă, nepoata lui Ion Creangă și sora arhitectului Horia Creangă), dar și a celei paterne, cu evoluții spectaculoase și dramatice povești de familie. Los padres, capitolul despre părinți, va fi dominat de figura tatălui, la a cărui evocare se adaugă, pios, comentarii despre scrierile lui, cu extrase din versuri și traduceri. Ultimele două capitole prezintă copilăria, adolescența și anii studenției bucureștene. Valoarea documentară a paginilor constă în reconstituirea atmosferei social-politice și culturale din preajma primului război mondial, accentuată prin intercalarea unor istorioare
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată deasupra dealului unde se află acum biserica Mihai-Vodă. Toate clădirile ce sunt acum de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unui ofițer, că „Virgil” ar fi un fost delator. Aceste vorbe sînt, oare, numai o ofensă întoarsă, o reacție la criticile destul de aspre și repetate ale celor doi, care, în emisiunile lor de la „Europa liberă”, nu-l mai scot din „piosul cu duhul Pompiliu Marcea”? în centru, ne-am despărțit, el pornind să descopere Iașul, iar eu, împreună cu Trandafirii, plecînd în căutarea unei florării. *Va trebui să povestesc cîndva „micile umilințe infinitezimale” (Max Gallo) pe care le-am suferit în liceul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acest deosebit locaș de cultură românească, n-am prevăzut incompatibilitatea lui cu „Timpul” În care ne aflăm, iar acum sufăr dureros consecințele, cu prețul demnității și al sănătății pierdute În van... Nu pot să nu vă mulțumesc și pentru gândul pios atribuit bunului și Înțeleptului meu soț, care nu-și are Încă locul cuvenit În casa lui natală 53. La mulți ani!, cu toate cele bune, St. Lovinescu 52 Noul preot de la Slătioara, ortodox - stil nou, a Început Înălțarea unei biserici
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răspund așa de târziu amabilei dumneavoastre felicitări, pe care am găsit-o la poștă numai de două zile, când m-am Întors la București. Vă doresc, la rândul meu, sănătate și putere de muncă În toate gândurile mărețe și totodată pioase pe care le aveți Întru a nu lăsa să cadă În uitare pe cei care au muncit pe pământul țării, scoțând la lumină bogăția folclorului nostru. Când ați fost la București v-am promis niște reviste „șezătoarea” și alte documente
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cum nu uitați a ne reaminti mereu). Omul rămâne adevăratul mister al existenței. În om se află, de fapt, și potențialul Dictator, și Îndrăgostitul adolescentin, și Orbul torționar, și enigma amforei pătimașe, și plictisul surdomut al sclaviei gregare. Nu „mitul” pios, nici mitologizarea facilă, În vaste panorame de o stupefiantă seducție puerilă, În descendența prolifică a basmelor și superproducțiilor de grandoare exotică, la care s-au angajat atâtea zgomotoase talente vedete ale succesului, ci rațiunea, sufletul și himera omului propun adevăratul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o amică newyorkeză, bursieră și ea la Wissenschaft College. Profesoara de filosofie de la Columbia University avusese aprinse controverse cu oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din nou
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
oaspetele maghiar: „Cum poți, după tot ce ai trăit, să susții că iubirea este caracteristica esențială a existenței? Pare o falsitate pioasă, Împrumutată din creștinism!”. Imre surâdea, reconfirmând că da, acesta este crezul său, un crez strict personal, nu neapărat pios și deloc creștin. „Să fie oboseala existenței?”, am Întrebat-o, la rândul meu, pe exegeta lui Adorno. Cine reafirmă, din nou și din nou, că nu va renunța nicicând la Auschwitz, rămas În miezul biografiei și gândirii sale, nu prea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
atâta luciditate și amărăciune traiul subuman al țăranului român. Când dă la iveală umilitoarea înapoiere a țării, tonalității blânde și cumpătate îi ia locul vibrația patetică, transmisă într-o frazare intens afectivă, aflată sub grifa durerii. Invectiva alternează cu ruga pioasă, duritatea cu exhortația creștinească sau cu apelul energic, mobilizator. Se schițează, de altfel, și un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
lungă durată, atât de natură exterioară, cât și prin participare. 3) Studiile acestea sunt folositoare nu numai științei, ci și neamului din care cercetătorul face parte” (Traian Herseni, 1940/2007, 48). Traian Herseni (1962, 1963, 1966, 1980) s-a aplecat pios asupra „culturii psihologice românești” - termen pe care l-a creat pentru a exprima ansamblul reflecțiilor despre stările sufletești ale oamenilor și grupurilor umane, așa cum sunt ele încifrate în proverbele, zicătorile și în întreg folclorul românesc. A sondat adânc în scrierile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
culei strămutate, cu dichis, din Oltenia protejează, ca într-un insolit falanster, mâna de coloniști așezați în provincia de la marginea mării, ispitiți de schimbare, pe când ferma cea mai nouă confruntă Orientul din preajmă cu un model al rigorii. Cărți de pioasă evocare sunt Plaiuri oltenești, Trecutul viu, amintind de ținuturi și oameni de care ascendența și întâmplările vieții o leagă pe autoare intim. Prevenitoare, iscodind discret, A. e un interlocutor atent, dispus, apoi, să comenteze de toate: arhitectură, stare socială, gospodărie
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
are forța de convingere a marilor mahii mitologice. Tragedia tacită a Inorogului din Istoria ieroglifică este tocmai faptul că, pentru a supraviețui, este nevoit să coboare din cadrul rarefiat al mitului, să-și părăsească lumea ideală în care îl plasase imaginația pioasă a medievalilor și să-și însușească arta supraviețuirii în varianta balcanică. Ei bine, da, Inorogul lui Cantemir s-a balcanizat. A învățat să negocieze, să controleze intrigile, să își facă aliați de moment. S-a obișnuit, cumva, cu compromisul. Sigur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta: "Am dat semne c-a venit un zeu. Poporul porni să se roage. La început Lycaon râse de rugăciunile pioase. Îndată, își zise, voi afla dacă este zeu sau muritor; dacă va descoperi o crimă, atunci adevărul nu va fi îndoielnic". Și se pregăti să mă ucidă prin surprindere în timpul nopții, când voi fi adormit. O asemenea încercare găsește cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și loc de găzduire dar și de odihnă, în coasta lașului. Mai târziu vor exista chiar regulamente pentru primirea oaspeților la mânăstiri. Iată o prevedere înscrisă într-un astfel de regulament (ziarul „Opinia", 8 iunie 1907): „Mânăstirile fiind înființate de pioșii noștri strămoși, iar noi urmașii lor având datoria creștină de a le întreține ca pe niște monumente de pietate strămoșească, suntem datori cu toții să contribuim fiecare, după puterea sa, pentru menținerea lor în bună stare. De aceea superiorul sau superioara
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
488. Referitor la momentul revenirii sale, el nota în memoriul de activitate pe anul 1926: "M-am întors în eparhie după 18 luni, în toiul ocupației germane. Catedrala era rezervată în duminici la orele 900 pentru soldații germani; erau foarte pioși și aveau trei confesori preoți de mare valoare. Întreg clerul german din Muntenia se întrunea adesea în conferințe pentru exerciții spirituale. Procesiunea grandioasă de Corpus Domini din 1918 va rămâne în memoria acelora care au luat parte"489. După reîntoarcerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ospitalitatea; castelul în care se naște Iulian este un loc prosper, de pace și armonie, cu vocație de ospitalitate dar părinții săi par a trăi fiecare în lumea lui, tatăl în cea a armelor și aventurii, mama într-o lume pioasă, iar fiul va fi sfâșiat între aceste dorințe contradictorii. Și castelul este un spațiu contradictoriu, fiindcă el are totul pentru a fi un spațiu de ospitalitate dar și totul pentru a fi un spațiu al închiderii și al izolării. Întreaga
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalitate, uneori el însuși se așeza pe prag pentru a-i invita pe străinii care treceau. El oferă astfel îngerilor pe care îi ia drept oameni, apa pentru a-și spăla picioarele, pâine și poruncește pregătirea unui ospăț fiindcă "oamenii pioși făgăduiesc puține dar fac multe." Dar i se acordă ospitalității un loc special în povestea distrugerii Sodomei, poveste cu atât mai deosebită cu cât ea dezvoltă o schema aproape identică cu miturile greco- romane. Dumnezeu, se spune în Geneză 149
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]