3,204 matches
-
copilului. În Pantalonia - țara piticilor (1989), compusă cu o fantezie sclipitoare, cu lirism și cu o desfășurare epică rapidă și plină de surprize, dimensiunile spațiului „real” sunt micșorate de două ori, acesta fiind populat cu pitici și cu pui de pitici. Din punctul lor de vedere sunt prezentate dragostea, prietenia, viața, moartea, valorile spirituale și morale. Împreună cu Grigore Vieru, V. este autor al primului Abecedar cu litere latine (1970), după zeci de ani de scriere cu slove chirilice în Basarabia, realizator
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță și prietenii săi, Chișinău, 1983; Isprăvile lui Guguță, București, 1985; Privighetoarea, Chișinău, 1985; Scrieri alese, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 1985; Măria Sa Guguță, Chișinău, 1989; Pantalonia - țara piticilor, Chișinău, 1989; Moara veselă, București, 1990; Ghiocica, Chișinău, 1991; Guguță și prietenii săi, I-II, Chișinău, 1994-1996; Tatăl lui Guguță când era mic, Chișinău, 1999; Copii în cătușele Siberiei, Chișinău, 2001; Taina inelului, Chișinău, 2003. Antologii: Ineluș-învârtecuș, Chișinău, 1969 (în
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H.
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
mea se numește România. Drapelul patriei mele are trei culori. Când particip la întreceri sportive internaționale, eu flutur cu mândrie steagul românesc. L-am purtat și la concursul de gimnastică. Sportivii celebri ajung renumiți peste mări și țări. PITICII Șapte pitici vin/vine pe cărare. Ei aduce/aduc multe ciuperci. Le-au cules/culege cu grijă pentru Albă-ca-Zăpada. Vor să-i facă/face o surpriză. Ea îi așteptăm/așteaptă cu nerăbdare în căsuța din pădure. Toți se vor/va bucura. 1
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
și cu interes la activitate; d. comportamentale: O12 - să respecte regulile jocului; Strategia didactică: Resurse procedurale: Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, analiza fonetică, descoperirea dirijată, observația, jocul didactic, instructajul verbal, citirea în lanț; Resurse materiale: fișe de lucru, pixuri, pitici și Alba ca Zăpada în miniatură, casa piticilor, CD, calculator, recompense (flori); 3. Proiect didactic - Semne de punctuație Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III a Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa însușirii propozițiilor Scopul activității: Exerciții de citire
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
să respecte regulile jocului; Strategia didactică: Resurse procedurale: Metode și procedee: explicația, conversația, exercițiul, analiza fonetică, descoperirea dirijată, observația, jocul didactic, instructajul verbal, citirea în lanț; Resurse materiale: fișe de lucru, pixuri, pitici și Alba ca Zăpada în miniatură, casa piticilor, CD, calculator, recompense (flori); 3. Proiect didactic - Semne de punctuație Deficiența: Dislexie disgrafie Clasa: a III a Tipul activității: Terapie de grup Etapa terapeutică: Etapa însușirii propozițiilor Scopul activității: Exerciții de citire și dictare de texte scurte, respectând semnele de
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
trei părți, inegale ca pondere, Geneza (Toți trebuie să moară), Ecleziastul (Neantul ebraic), Apocalips Nou (Vidul valah), cartea este structurată sub forma unui dialog între câteva personaje care tind să fie considerate modele arhetipale: faraonul, scribul, cezarul, filosoful, învățătorul, preotul, piticul, copilul și nebunul. Textul amestecă elemente de filosofie greacă, teologie creștină, asociate cu mitul valah, într-un mixaj ce nu individualizează vocile narative. Altă direcție a preocupărilor lui T. este ilustrată de eseul critic pe marginea textelor literare. Așa cum declară
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
modifică, în esență, fluxul și tonul primei relatări. Proza este mai întâi trăită în acest chip emoțional, și retrăită, a doua oară, în momentul elaborării ei. Alte explicații teoretice prozatorul nu cunoaște. EUGEN SIMION SCRIERI: Poeme simple, București, 1927; Moara piticilor (în colaborare cu Ion Rotaru), București, 1931; Albe, București, 1937; Taifunul, București, 1937; Clopotul de aur, București, 1939; Pomul roșu, București, 1940; Iarba fiarelor, București, 1941; Oameni cu joben, București, 1941; Anii de fum, București, 1944; Zile de lagăr, București
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
nici Leonardo, care își pictează iubiții dându-le chip de gioconde, care dezgroapă morții pentru disecții și studii anatomice și care construiește mașini dedalice spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul” Renașterii. Pansophia christiana nu se rezumă, dar se sprijină pe Adevărul revelat; ea își extinde împărăția asupra întregii cunoașteri omenești, dar își are izvoarele în Atotștiința Sacră. Prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iosifescu, București, 1965; Pașala, București, 1968; Adio, Xenia Vilari, București, 1969; Neobosita laudă, București, 1969; Nestematele unelte, București, 1969; Van Dyck, București, 1969; Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu soldați, București, 1972; Zăpezi, București, 1973; Murmur, București, 1974; Triumf, București, 1975; Măiastra, București, 1976; Pajura cu două capete, București, 1977; Chițibuș și Boroboață (în colaborare cu Luminița Petru), București, 1978; Aievea, București
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
pământului, București, 1965; Dor, București, 1966; Duios Anastasia trecea, București, 1967; F, București, 1969; Prea mic pentru un război atât de mare, București, 1969; Acești îngeri triști, Cluj, 1970; Ploaia albă, București, 1971; Cei doi din dreptul Țebei, Cluj, 1973; Piticul din grădina de vară, București, 1973; Vânătoarea regală, București, 1973; Căruța cu mere, București, 1974; O bere pentru calul meu, Craiova, 1974; Teatru, București, 1974; Acești îngeri triști, București, 1976; Împăratul norilor, București, 1976; Ploile de dincolo de vreme, Cluj-Napoca, 1976
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ianuarie; culegerea de schițe Portrete și amintiri (1924), volumul Poeme pentru Galateea (1925); plachete de lirică patriotică - Cântarea eroilor (1933), Hotarele sfinte (1935), Rapsodii românești (1935), poemele din Cruciada noastră (1942); basmele în versuri Povestea ghiocelului (1937), Barbă-Roșie (1940), Crăiasa piticilor (1945). I se acordă Premiul Național pentru artă dramatică în 1943. Înrudit cu simboliștii printr-o vădită propensiune către universul citadin, R. poetizează în Leii de piatră vitrinele luxoase, automobilul, viața elegantă, mondenitatea frivolă, captând rezonanțe și emoții estetizate care
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
1925; Petronius, București, 1928; Cântarea eroilor, București, 1933; Hotarele sfinte, București, 1935; Rapsodii românești, București, 1935; Făuritorii, București, 1937; Povestea ghiocelului, București, 1937; Barbă-Roșie, București, 1940; Cruciada noastră, București, 1942; Războiul nostru sfânt pentru țară și cruce, București, 1943; Crăiasa piticilor, București, 1945. Traduceri: Edmond Rostand, Romanțioșii, București, 1913. Repere bibliografice: G. Topîrceanu, „Leii de piatră”, VR, 1913, 11-12; G. Topîrceanu, „Poeme eroice”, VR, 1915, 11-12; Paul I. Prodan, Teatrul românesc în război, București, 1921, 56-58; Aderca, Contribuții, I, 471-472; Ion
RADULESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289104_a_290433]
-
victimele, și călăii sunt neputincioși. Jumătate nu cunoaște viața decât prin intermediul jumătății de moarte, adică prin el însuși. Împerechere de Urmuz și Shakespeare, el trăiește un perpetuu travesti. E rege nebun („mori de vânt cu o mie de aripi, cocoși, pitici sălbatici, trâmbițe de pene, / cocoși regi albi, armate răvășite, / vă iau de picioare și vă rotesc/ deasupra capului/ și se face o aureolă de țipete/ deasupra capului meu”), fiind de fapt „ascunsul prinț al unui adevăr”. Este histrion cu pielea
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL, 1981, 14, Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 151; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 102. E.H.
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
Cartea urmărește, în peste patruzeci de episoade, modul cum mizeria, deopotrivă materială și morală, pusese stăpânire pe o Românie devenită temnița unui popor. Terorizați de spaimă, umiliți la tot pasul de „băieții cu ochi albaștri”, îngroziți de amenințătoarea umbră a „Piticului”, oamenii nu mai luptă în nici un fel, preferând, din lașitate sau resemnare, să se supună unei cumplite „sărbători continue”. Se configurează astfel imaginea unei lumi obosite fără să fi trăit, înfrânte fără să fi luptat. SCRIERI: Bărbații acestui pământ, pref.
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
în colaborare). O interesantă memorialistică este adunată în Pietre la templul adevărului (1995) și în Întâmplări și oameni (2001). SCRIERI: Popas printre frunze și flori, București, 1962; Minuni ce nu mai sunt minuni, București, 1962; Meșterii naturii, București, 1962; Printre pitici și uriași, București, 1971; Reviste literare ale elevilor. 1834-1974. Istoria presei școlare românești, București, 1977; Uzina Flora, pref. I. Tarnavschi, București, 1980; Omul, cu iubirile, pref. Vladimir Streinu, București, 1985; 500 debuturi literare, Galați, 1991; Botanică distractivă, București, 1992; Versuri
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
putând fi întâlnită în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Ateneu”, „România literară”, „Contemporanul”, „Familia”, „Orizont”, „Teatrul azi”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Monitorul”, „Timpul”, „Dacia literară”, „Scena”. A publicat două atrăgătoare cărticele pentru copii, Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici (1972) și O-ntâmplare de mirare (1981), scenariul radiofonic Dănilă Prepeleac fiindu-i imprimat, în 1984, pe un disc Electrecord. Foarte legat de Studioul de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
piste de lectură” în perspectiva unor spectacole care să valorifice înțelesurile perene. Scrise accesibil și atractiv, cursurile sale au un timbru personal și o anume culoare a expunerii, cucerind prin neascunsa plăcere de a povesti. SCRIERI: Un arici pogonici, trei pitici și-un licurici, Iași, 1972; O-ntâmplare de mirare, Iași, 1981; Confidențe la arlechin, Iași, 1985; Rebreanu, omul de teatru, Iași, 1995; Repere în teatrul antic grec și latin, Iași, 2000; Introducere în teatrul Renașterii, Iași, 2000; Școala ieșeană de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
volumul Zânele nu bat la ușă, 2000), de cele mai multe ori acestea se reduc la împrumutul de caractere, intriga poveștilor semnate de K. păstrându-și prospețimea și originalitatea. Astfel, în Poveste de iarnă, inclusă în volumul Poarta de sticlă, Albă-ca-zăpada și piticii pornesc într-o lungă călătorie, întâlnindu-i în drum pe Fram, Fetița cu chibrituri, Balaurul cu trei capete și pe Motanul încălțat. Lumea imaginară se construiește în jurul unei prezențe constante, aceea a bunicii, așa cum se întâmplă în narațiunile din Bunica
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
în străinătate. Își reia și activitatea propriu-zis literară, ca dramaturg (e vorba de scrieri modeste, reprezentate în epocă, dar needitate în volume), ca autor de teatru radiofonic, scenarii, adaptări (Scandal la trei papuci, O afacere cu devize, Fetița ta, Mic pitic, Ai cui sunt pantalonii? ș.a.), traduceri. De reținut ar fi Năzdrăvăniile Vulpoiului, adaptare, sub formă de serial de televiziune, după scrierea eroi comică medievală. Roman de Renart, pe când Furnicel (1954) și Vulpișor (1969) sunt cărți pentru copii, fără mari pretenții
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
Povestiri bulgare, București, 1954 (în colaborare cu Vlad Gheorghiu). Repere bibliografice: A. Munte, „Scandal la trei papuci”, DMN, 1937, 10 945; Marin Iorda, „O afacere cu devize”, „Libertatea”, 1945, 322; Vasile Timuș, „Fetița ta”, „Jurnalul”, 1947, 631; Tudor Șoimaru, „Mic pitic”, ADV, 1949, 17 600. N.Br.
MILORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288147_a_289476]
-
Bacău, 2001; Uite-așa se petrecea atunci..., Bat Yam, 2001; Am visat că sunt scriitor, Bat Yam, 2002; Idișul cântă și încântă, Bat Yam, 2003; Povestea presei evreiești din România, Bat Yam, 2003. Traduceri: Jacob Grimm, Wilhelm Grimm, Povestiri cu pitici și cu uriași, București, 1938; Charles Dickens, O noapte de Crăciun, București, f.a.; Jules Lemaitre, Fecioarele martire, București, f.a. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, Jurnalism și literatură, RL, 1974, 46; Alexandra Indrieș, „Trimis special”, O, 1974, 52; Victor Bârlădeanu, Itinerarul pasionat
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
de graniță, credibilitatea sa era, probabil, nulă. Dragostea pentru acest Necunoscut, pe care mulțimea - oricât de perplexă - îl prețuiește, vine să-i repare identitatea. Pentru ceilalți taxatori aroganți și meschini ai provinciei, Zaheu încetează să mai fie un adevărat vameș. Pitic, cocoțat într-un copac la marginea drumului, Zaheu își trădează nevolnicia. Parcă ar vrea să împrumute cuvintele lui Filip și să spună fiecărui muritor: „Vino și vezi” (Ioan 1, 46). Fostul businessman renunță la imaginea de fațadă, abolește orice brand
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]