37,317 matches
-
cărțile, se plânge că-i un veșnic outsider, neluat în seamă de nici un for. Se scrie de prozatorul A.G., acesta-i bosumflat că nu-i sunt luate în discuție opiniile de istoric literar. Se scrie de istoricul literar A.G., se plânge eseistul A.G. Dacă-l citești ca pe un critic literar, se zbârlește cum că face analiză politică sau că e și traducător etc. Având câteodată, simultan, rubrici în două, trei gazete, plus articole în două, trei reviste lunare, publicând în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
contează, în primul rând, nu inefabilul că, într-adevăr "copiii șefilor noștri vor fi șefii copiilor noștri". Așa că am inventat și eu un proverb: "tabietul omoară poetul". Sărăcia și precaritatea socială sunt daruri cerești și născătoare de poezie. Nu mă plâng, constat și-mi asum condiția cu luminoasă încredere în destin. Care credeți că a fost aportul echinoxiștilor, ca mișcare literară, la "limpezirea apelor" literaturii române a deceniilor 7-8 (pusă eventual în oglindă cu alte grupări literare care au precedat-o
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
jumătate grațioasă, pe jumătate grotescă, a manechinului sentimental: "nopțile mele au/ interior proaspăt cu/ studente la/ psihologie și/ vin fiert în/ so what când/ arina dansa din/ priviri cu/ barmanul bărbos și/ boem ca/ un stâlp de/ beton/ să mai plângi/ printre mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să mai plângi/ artic show cu/ stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un/ surâs așternut pe/ un sân de/ femeie ușoară
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
vin fiert în/ so what când/ arina dansa din/ priviri cu/ barmanul bărbos și/ boem ca/ un stâlp de/ beton/ să mai plângi/ printre mese/ buddy rich/ caldarâmul albastru/ zdrobit între/ coapsele tale cu/ miros de/ gin tonic/ să mai plângi/ artic show cu/ stan getz și coltrane/ când arina dansând/ mi-a iubit un/ surâs așternut pe/ un sân de/ femeie ușoară" (amnezie psihogenă). Există în aceste poeme, așa cum se poate vedea, sentimentul unei "invazii" a obiectelor, care "rupe" mișcarea
Monolog în Computerland by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/17106_a_18431]
-
fost... Păi, chiar și la Moscova. Și microbuzul întîrziind, îi povestesc despre o profesoară, franțuzoaică, pe care o chema Margot și care în drum spre China cu o excursie făcuse o criză nervoasă la Ircuțk. Din cauza înstrăinării... Și cum Margot plîngea și-și frîngea mîinile. La pauvre! săraca, făcea Yvette. Contactul c-o lume compolet străină... Îi povestisem Yvettei că, luînd avionul de la Ircuțk spre Moscova, șeful grupului francez cu care făcusem cunoștință mă rugase să am grijă de Margot îmbarcată
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
inspirația! Cum știam pe de rost Albatrosul lui Baudelaire, am început să i-l recite: Souvent pour s'amuser les hommes des equipages... etc. Habar n-aveam că Margot era și poetă, o poetă de stînga. Ea încetase să mai plîngă. Mă asculta cu un început de atenție, și cînd terminasem sonetul, începuse să aplaude. Arăta cu totul altfel. Părea alta. La Omsk, îi venisem de hac. La Moscova, o predasem în mîinile reprezentantului ambasadei franceze ca nou-nouță, - nu le venea
ALCATRAZ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17131_a_18456]
-
soluționeze conflictul de la Nottara - favorabil sau nu directorilor sau trupei - este Primăria Municipiului București prin Direcția de Cultură și Artă, instituția finanțatoare a teatrului. Acesteia i-au adresat și actorii memoriul protestatar, acolo au mers în repetate rînduri să se plîngă. Domnul Ștefan Damian, directorul Direcției mai sus amintite, este în acest moment principalul vinovat pentru criza din Nottara, pentru situația anarhică creată, pentru lipsa de autoritate exprimată plenar încă o dată. Situații tensionate s-au mai născut și în alte teatre
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
încastrate în tabloul poetic. Iată o mostră: "sînt dama de noapte a lui iuda trădătorul sînt plicul cu insecticide din pîntecul fecioarei de la morgă/ sînt lacrima de pe obrazul de pe pulpele și din pîntecul lacrimei pure/ sînt penisul lacrimei mele cînd plîng din senin de dorul donei juana/ sînt mielul negru ce suge la țîța oii albe sînt țîța oii albe supte de mielul negru/ sînt sămînța de pin mă însămînțez în pămînt cît mai adînc să renasc/ să înmuguresc și să
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
de gîndit și premierului Năstase în calitate de viitor candidat la președinție. Probabil că nici în cele mai irealizabile vise ale sale președintele Iliescu nu și-ar fi închipuit că cele două aripi de azi ale PNȚCD vor ajunge să i se plîngă una de alta, cerîndu-i să le arbitreze disputa. Iată însă că s-a întîmplat și asta - meciul penețisto-penețist a ajuns săptămîna trecută și în curtea Cotrocenilor, cu Ion Iliescu pe post de arbitru în ring. Asta după ce premierul Năstase a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
a contactului cu ambianța fizică a lumii, a trăirii în lume, care trăire, în pofida discordanțelor ei, se configurează într-un gest liturgic, într-un semn al pietății recunoscătoare: "Bucură-te că vezi lumina zilei/ și culorile florilor/ și că poți plînge/ și că te poți înspăimînta/ cînd vine întunericul/ bucură-te bucură-te/ de lumea aceasta/ ascultă-i sunetele discordante// sînt armonie în urechea ta/ căci ai fost binecuvîntată// adoră mîna divină/ care te-a făcut" (Bucură-te). Sau o sumisiune
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
și veți vedea ce înțelege senatorul format-mare prin formula aruncată imprudent pe piață! în rest, jale mare: îi batem la fotbal pe unguri, îi spânzurăm (în efigie) pe evrei, detestăm țopește tot ce n-are sânge tricolor în vene, ne plângem de conspirații iudeo-masonice, ne pretindem cei mai deștepți și mai frumoși indivizi de pe mapamond, dar nivelul nostru de trai se va ciocni curând de cel al metroului. Or, pentru asta nu sunt răspunzători occidentalii. Ci incapacitatea de a ne controla
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
contemporane ce nu are nimic de-a face cu stările de fapt, nici din America, nici din alte părți ale lumii." Rîndurile despre "cărțile iritante" îmi amintesc de o aceeași mare problemă în cultură română. Mai toată lumea înalt intelectuală se plînge de subcultura care invadează librăriile, de cărțile superficiale și nocive. în schimb, nimeni nu se plînge de tonele de maculatură academică, de cultură moartă din start, subvenționată în fel și chip. Am ales dintr-un volum de peste cinci sute de
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
din alte părți ale lumii." Rîndurile despre "cărțile iritante" îmi amintesc de o aceeași mare problemă în cultură română. Mai toată lumea înalt intelectuală se plînge de subcultura care invadează librăriile, de cărțile superficiale și nocive. în schimb, nimeni nu se plînge de tonele de maculatură academică, de cultură moartă din start, subvenționată în fel și chip. Am ales dintr-un volum de peste cinci sute de pagini, doar un studiu și un interviu. De fapt, întreaga carte conține nenumărate subiecte pentru viitoare
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
o stare paradiziacă, o grație a solitudinii: " Am visat/ că eram cu dimineața în cer/ Priveam crucificările pămîntești/ fără să simt durere/ Mîncam fără să-mi fie foame/ Beam fără să-mi fie sete/ Iubeam fără să doresc/ Ochiul meu plîngea fără lacrimă/ Rîsul meu rîdea fără inimă// Mă plimbam/ printre dulăii dezlănțuiți/ ai misterelor/ SINGURĂ/ ca un clopot" (Am visat). Pactul cu existența e rupt, printr-o extazie mîntuitoare, printr-o comunicare cosmică în cadrul căreia individul se livrează, fără de regret
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
misterelor/ SINGURĂ/ ca un clopot" (Am visat). Pactul cu existența e rupt, printr-o extazie mîntuitoare, printr-o comunicare cosmică în cadrul căreia individul se livrează, fără de regret, universalului: "M-am așezat lîngă tine, viață/ Dar tu nu voiai/ Decît să plîngi cu ochii mei/ Să ucizi cu gura mea/ Să mori cu inima mea...// M-am întins lîngă tine, moarte,/ Dar tu nu voiai/ Decît să visezi prin ochii mei/ Să iubești cu gura mea/ Să trăiești prin inima mea..." (Lîngă
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
fost aprobate. Nu discut preferința dlui C.S. pentru manualul de la Editura Corint. Dar din conținutul notei se vede că dl C.S. cunoaște programa la fel de puțin ca și coordonatorul manualului. Dl C.S. citează, cu multă deferență, din prefața coordonatorului, care se plînge că posibilitățile de alegere a autorilor au fost drastic limitate de programă. Dacă răsfoia măcar programa, coordonatorul ar fi aflat că, în afară de cîțiva autori "clasici", așa-zicînd, obligatorii, toți ceilalți sînt la latitudinea autorilor de manuale, care pot, așadar, face orice
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
Șeful echipei i-a ordonat unuia dintre ofițeri s-o însoțească pe mama. N-aveam nevoie de imaginație ca să-mi dau seama că mama va renunța și se va întoarce de la jumătatea drumului. Așa a și făcut. Ne-a sărutat, plîngînd, și dusă a fost împrejmuită de cei cinci ofițeri. Alți doi au stat în acest timp în curte. Bunicul a sărit din pat, s-a îmbrăcat într-o clipă, și a fugit după ei. Cînd am auzit mașinile demarînd, el
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
lui, munții încărcați de amintirea lui Milton, a lui Lamartine, a sfîntului Francisc din Assisi, dar mai ales cutreierați de silueta uluitoarei ființe ale cărei mînii, dialectică, violență și energie îmi fuseseră de mare ajutor. La moartea lui Niezsche am plîns în taină. După mulți ani, am aflat că un nebun, o rudă a noastră prin alianță, se instalase la Hotel Bulevard, în București, și, dimpreună cu portarul aproape scos din funcție, supraveghea cheile hotelului. Menschliches, Allzu Menschliches 4). O, Niezsche
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
o grijește din utilitarism și dintr-un anumit spirit de disciplină pe care îl duce în gospodărie. Românul n-o grijește din motivul din care nu-și grijește totdeauna nici copiii: din năcaz, din lipsă, din absența efortului susținut. Dar plînge cu ea și-o dezmiardă." Și adaugă că "poporul cel mai pătruns de spiritualitatea ortodoxă se dovedește cel român. El s-a născut creștin". De aici dl Preda face un nou pas prea mare, pentru a ajunge direct la Const.
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
cuvintelor și forța imaginii, o explorare interioară plecînd de la audibil la vizibil, prin ce auzi și îți imaginezi, prin efectul trompe-l'oeil. În cazul dramaturgului insular este vorba despre geniul ce i se recunosc fățiș. El nu se poate plînge de propriul destin literar, ajungînd să se lamenteze că are și inamici declarați precum Robert Greene, oricînd dispus să-l denigreze fără alt motiv decît invidia mai puțin înzestraților, ca de pildă: "se află acolo un parvenit, o cioară împodobită
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
văzut tacticos de cumpărăturile la piață, sub privirile mioape ale polițiștilor și judecătorilor! în toată această învălmășeală, doar Miron Cozma s-a ales cu optsprezece ani de pușcărie - prea mulți, susțin unii, prea puțini, zic alții. Nu de mila ortacului plânge lumea. închisoarea aurită în care (încă) se află, sumele colosale ce-i stau la dispoziție, regimul de privilegiat absolut (între altele, Miron al nostru a fost și ginerică, iar despre vizitele focoasei sale soții folclorul carceral produce nemuritoare capodopere!) spun
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
Constantin Țoiu După invadarea Cehoslovaciei în 1968, Praga, atât de plânsă în Europa, este mai tot timpul pustie. Nu știu de ce, văzând-o, mă umflă un sentiment național... Că noi, românii, nu participarăm la ocuparea ei? Se poate. Deși lucrul se petrecuse spre mirarea și lauda Europei, acasă nu mă prea
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
datorită unui lucru pe care n-am reușit încă să-l deslușesc, îi preschimbă pe cei doi tineri în doi fulgi de zăpadă. Când îi căutară, fiindcă nu mai se dădeau văzuți, ia-i de unde nu-s... Atunci, mama Ka, plângând și sfâșiindu-și veșmintele de blană, începu să umble încoace și încolo, întrebând de feciorul și de mireasa feciorului ei. Abia când ajunse înapoi, în Laponia, vraciul laponilor, care era un om înțelept, după ce cercetă semnele văzduhului, o înștiință pe
Doi fulgi de zăpadă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15940_a_17265]
-
sau 5 (ar fi și mai... alternative)? Nu punem aceste întrebări, pentru că nimeni n-ar putea răspunde la ele. O să (ne) întrebăm - mai încolo - cui servește o asemenea decizie. Până atunci, să amintim argumentul d-nei ministru: mulți profesori s-au plâns de dificultatea de a alege între un număr (excesiv de) mare de manuale. Dificultatea aceasta - reală - are două cauze: una obiectivă (ușor remediabilă, dacă manualele sunt puse din timp la dispoziție pentru consultare) și alta subiectivă, care ține de mentalitatea lui
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
dar nu se îndură sau n-au curaj să amîne începerea cursurilor. Sînt amenințați cu amenzi sau amendați că nu asigură condiții elementare de igienă elevilor. Părinții fac reclamații la Minister, acuzîndu-i pe acești directori de incapacitate administrativă și se plîng, îndreptățit, că sănătatea copiilor lor e pusă în primejdie, la școală. Mass-media se întrec în reportaje de la fața locului în care personajul malefic e directorul școlii, spre încîntarea profesorilor care nu-l înghit și liniștirea autorităților care nu i-au
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]