11,798 matches
-
mi oferea o satisfacție atît de Încîntătoare că adeseori șovăiam să mă năpustesc asupra primului mamelon liber. În loc de asta, preferam să stau acolo rumegînd pînă cînd cocoloșul din gură mi se Înmuia și se transforma Într-o pastă cu gust plăcut pe care mi-o puteam plimba și lipi de cerul gurii sau pe care o puteam preschimba cu ajutorul limbii În forme interesante, pe care să le Înghit fără probleme. Din nefericire, hîrtia mestecată Îmi lăsa un strat lipicios În gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
aplecam peste marginea Balonului, la un pas de a cădea, și citeam ziarul de dimineață peste umărul lui Norman. CÎteodată, cînd Își punea cana de cafea Într-un anume loc, Îmi vedeam reflexia În apa Întunecată - o priveliște nu tocmai plăcută la ora micului dejun. Și Norman era, la fel ca mine, un cititor Împătimit. BÎjbîia cu mîna pe birou după cană, ca un orb, o găsea, o apuca și o ducea la gură, fără ca măcar să-și ridice ochii de pe ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Îndelung - Încă nu-l uitasem pe bietul Peewee - și aproape se crăpa de ziuă cînd am traversat În fine părculețul din apropiere și m-am avîntat, În fine, În Grădina Publică. Iarba de aici era moale și mirosea dulce și plăcut. Era prima mea iarbă, și am mîncat cîteva fire, să văd cum e. Ploaia stătuse, și cerul se lumina Încet spre răsărit. După ce mă tîrÎsem pe sub mașini parcate, de la o mașină la alta, pînă tocmai pe strada Tremont, picioarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Același gînd Încolți În mintea amîndurora. — Încearcă lumina, zise ea În clipa cînd mîna lui răsucea comutatorul: lumina nu funcționa. — O să fie cam frig și, pe deasupra, o să stăm și pe Întuneric, spuse el. Domnul Travers nu ne face viața prea plăcută. — Mi-e frică! șopti Anna Hilfe ducîndu-și mîna la gură ca un copil. Îmi pare rău, dar mi-e frică să stau pe Întuneric! — Fii pe pace, n-au cum să ne facă vreun rău, o liniști el. Ușa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
bătea cu putere. — Cum te-ai schimbat! exclamă ea. — Mi se spune totuși mereu că arăt ca Înainte. — Părul ți-e mult mai cărunt. Și-apoi, cicatricea asta... Și totuși, pari mult mai tînăr... mai fericit... — Duc o viață foarte plăcută și ușoară. — S-au purtat bine cu dumneata? Îl Întrebă ea cu neliniște În glas. — Foarte bine. Digby Încerca o senzație ciudată, ca atunci cînd te afli În prezența unei necunoscute pe care ai invitat-o la masă, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
ai putea să faci? Nu văd de ce n-aș pleca. Aș găsi ușor de lucru. Dacă nu mă primesc În armată, aș putea lucra Într-o uzină de muniții... — Ții neapărat s-o iei de la Început? — Aici duc o viață plăcută și liniștită, dar la urma urmei, nu e decît o vacanță. Fiecare trebuie să fie folositor! Firește, mi-ar fi mult mai ușor dac-aș ști cine sînt și ce anume mă pricep să fac. N-am fost bogat; familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dumnealui i-a fost pacient. — Ia loc, domnule Rowe... Și dumneata Graves. — Mulțumesc, dar nu iau loc. Dumitale Îți plac poveștile fantastice. Mie nu. Ți-l las pe Beavis, să ia note dacă dorești. Și Îndreptîndu-se spre ușă, adăugă: Coșmaruri plăcute! — Drăguț băiat Graves ăsta! spuse domnul Prentice, aplecîndu-se pentru a-și scoate parcă o sticlă din buzunarul de la spate. Mirosul de lînă scoțiană al costumului său pluti peste masă, pînă la nările lui Rowe. Ai o părere bună despre sanatoriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aceluia care, În cîteva ceasuri, nimicise atîtea vieți omenești? Cum ar putea să arate odaia unui astfel de om? Odăile capătă, ca și cîinii, ceva din caracterul stăpînilor lor. Ele pot fi mobilate În așa fel Încît să fie confortabile, plăcute sau numai utile. Odaia unui criminal e desigur, o Încăpere neutră, care n-ar dezvălui nimic din personalitatea locatarului ei la o eventuală descindere a poliției. Nu s-ar găsi În ea nici un exemplar din Tolstoi cu sublinieri pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
aduc niște machiaj. Îmi închipui că singura atenție cosmetică ce li se arată aici pacienților e la morga Ashford. Am ridicat ochii spre ea, privind-o mai atent. Demonstrația ei de căldură și de îngrijorare conjugală mă surprindea în mod plăcut. De-a lungul ultimilor ani, distanța mentală dintre slujba mea de la studiourile din Shepperton unde se produceau reclame pentru televiziune și propria ei carieră înfloritoare la departamentul de excursii în străinătate al Pan American ne separase din ce în ce mai mult. Catherine lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pantomimă a regretului. Mă gândisem ore în șir la bărbatul mort, vizualizând efectele morții lui asupra soției și familiei sale. Mă gândisem la ultimele lui momente de viață, milisecunde frenetice de durere și violență în care fusese catapultat dintr-un plăcut interludiu domestic într-o concertină a morții metalizate. Aceste sentimente existau în cadrul relației mele cu bărbatul mort, în cadrul realității rănilor de pe pieptul și de pe picioarele mele, și în cadrul coliziunii de neuitat dintre propriu-mi corp și interiorul mașinii. Prin comparație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
-mi cu o căldură bruscă, nesigură parcă dacă mă va mai revedea vreodată. O infirmieră întră în salon cu un bol în mână. Era nou-venită în secția accidente, o femeie cu aspect rafinat, aproape de patruzeci de ani. După un salut plăcut, trase cuverturile deoparte și începu o examinare atentă a bandajelor mele, urmărind cu ochi serioși contururile învinețite. I-am prins privirea la un moment dat, însă ea se uită la mine absentă și-și continuă treaba, plimbând buretele în jurul bandajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
știe de unde sau la vreo bifurcație de drumuri cunoscută doar de producătorii acelor filme. Uneori speculasem chiar și pe marginea genului de accident rutier în care voi muri. Am fost trimis la secția de radiografie, unde o femeie tânără și plăcută, care, discutând cu mine despre starea industriei filmului, a început să-mi fotografieze genunchii. Mi-a plăcut conversația cu ea, contrastul dintre vederile ei idealiste asupra filmului comercial și felul degajat în care-și manevra aparatura aceea bizară. Ca la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
șosele spre sudul aeroportului, peste vastele lui autostrăzi către noile complexe de apartamente de-a lungul lui Western Avenue. Propriul nostru bloc cu apartamente din Drayton Park se afla la un kilometru și jumătate nord de aeroport, într-o insulă plăcută de unități locative moderne, stații de alimentare înconjurate de verdeață și supermarketuri, apărat de îndepărtata aglomerație a Londrei de un racord de acces spre autostrada nordică de centură, care trecea pe lângă noi pe eleganții ei piloni din ciment. Mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de tandrețe și afecțiune. Pe când stătea întinsă lângă mine, întârziind intenționat la serviciu, reușeam să ajung la orgasm gândindu-mă pur și simplu la mașina în care eu și doctorița Helen Remington ne dedam actelor noastre sexuale. Capitolul 9 Această plăcută idilă domestică, împreună cu promiscuitățile ei încântătoare, și-a atins sfârșitul prin reapariția lui Robert Vaughan, înger coșmaresc al autostrăzilor. Catherine era plecată pentru trei zile, participa la o conferință în Paris, și, din curiozitate, am dus-o pe Helen la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de bord stilizat, o sinteză a erotismului și fanteziei ce avea să iasă la iveală pentru prima dată în momentul accidentului, un mariaj brutal având drept centru de referință punctele cărnoase ale genunchilor și pubisului ei. Acea femeie atrăgătoare, cu plăcutele ei vise sexuale, fusese renăscută din contururile frânte ale mașinii sale sport zdrobite. Trei luni mai târziu, stând alături de instructorul de fizioterapie în noua ei mașină pentru invalizi, ținea manetele cromate cu degetele-i puternice de parcă acestea ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
sexual - sân și penis, anus și vulvă, sfârc și clitoris - nu erau pentru noi sursa vreunei excitații. În lumina tot mai slabă a după-amiezii, avioanele de pasageri zburau deasupra noastră de-a lungul pistelor est-vest ale aeroportului. În aer plutea plăcutul iz chirurgical emanat de corpul Gabriellei, dar și aroma imitației de piele. Comenzile cromate se retrăgeau între umbre precum capetele unor șerpi argintii, fauna unui vis de metal. Gabrielle îmi puse un strop de salivă pe sfârcul drept și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
să avem dorințe moderate și firești pentru a nu face loc unor mari dezamăgiri. Se înșeală cei care îi disprețuiesc pe săraci, considerându-i incapabili, ori proști. Aceasta e lipsă de respect, de omenie și de caracter. „Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc. Spiritul de rând se ocupă cu batjocura, cu criticile și meschinăria, gata să și râdă oricând și de orice.” (S. Smiles) Filozoful Epictet remarca: „Nu sărăcia pricinuiește mâhnire, ci dorința.” Nu ne-ar strica deci puțin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
era de aceeași părere. Pe parcursul discuției, Andreas descoperi că privirile lui se intersectaseră suspect de des cu cele ale Christinei, o blondină dulce și deosebit de harnică. Lui Andreas îi făcea plăcere să lucreze cu ea; înțelegea repede, era o persoană plăcută, simpatică, cu o fire deschisă și îmbrăcată mereu cu fuste de culoarea untului, care îi stăteau perfect, având în vedere faptul că fata dispunea de niște picioare nici foarte lungi, nici foarte subțiri, totuși deosebit de frumoase. Iar la față semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
îl purta sub hanorac. Era drăguță, dar nu frumoasă, și îi plăcea albumul de la Smashing Pumpkins pe care îl aveam în casetofon. O chema Melania. Pe drum am vorbit cu ea diverse: școală, licee, facultăți, muzică, filme. Era o persoană plăcută, inteligentă, comică. Și tot ploua. Mergeam încet, ștergătoarele nu erau de mare folos. Mă orientam mai mult după stopurile mașinilor din față. Când am trecut Dunărea după Hârșova, am luat-o la stânga, pe o șosea pustie, care ieșea la Fetești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
în fața terminalului, ne-am luat rămas bun, i-am amintit să-mi trimită muzicile lui. - Ți le trimit, bă, cum să te uit? a zis. În vreo două săptămâni, așa. - Bine, mă, mersi. Hai te pup. - Pa, bă, și zbor plăcut. - Pa. Am intrat în clădire și am mers la check-in. Acolo, l-am văzut pe un cunoscut, tocmai își îndesa boarding-cardul în buzunar. M-am dus la el, nu mă observase încă. - Ce faci, bă Johnny? i-am zis. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
un târziu se vor săruta. Cam așa gândea și Suki, deși filmele de groază nu prea o speriau. Cumpărară biletele de la un automat colorat și le băgară în alt automat colorat, care le deschise ușa sălii și le ura vizionare plăcută. În continuare, totul decurse cum trebuia; la prima scenă dură, Suki tresări și apucă mâna lui Shuoke, acesta i-o strânse, apoi, când ea se sperie din nou, o îmbrățișă, și ea sări peste următorul pas și îl sărută pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
văzut? Gina dădu din cap că nu, evident îndrăgostită de mine. Ce-i drept, sunt frumos. - Arăți perfect pentru unul dintre roluri, Fecioara Maria. Și nu-i nevoie să fii fecioară. Te-ar interesa? Gina râse înroșindu-se. O culoare plăcută. - Nu știu, răspunse, nu cred, sunt cam timidă. Și râse din nou. Da, era o fată plăcută, un caracter delicat. Sau nu, ce contează? Trei ore mai târziu avu cinci orgasme consecutive, care erau în întregime opera mea. PAGE FILENAME
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
perfect pentru unul dintre roluri, Fecioara Maria. Și nu-i nevoie să fii fecioară. Te-ar interesa? Gina râse înroșindu-se. O culoare plăcută. - Nu știu, răspunse, nu cred, sunt cam timidă. Și râse din nou. Da, era o fată plăcută, un caracter delicat. Sau nu, ce contează? Trei ore mai târziu avu cinci orgasme consecutive, care erau în întregime opera mea. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Eu et al redactat.doc PAGE 131
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
prin intermediul cărții, o solidaritate, o complicitate, o legătură? Poți ieși din librărie mulțumit, tu, care credeai că ai depășit vârsta când mai puteai aștepta ceva de la viață. Porți cu tine două expectative diverse, dar amândouă promit zile pline de speranțe plăcute: expectativa conținută în carte - a unei lecturi pe care ești nerăbdător s-o reiei - și expectativa conținută în acel număr de telefon - să auzi din nou vibrațiile când acute, când învăluite, ale acelei voci, când va răspunde la primul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să lungească prea mult drumul) - când am observat femeia care cobora alături de mine. Purta un palton cu un pic de blană pe marginea gulerului și la mâneci, o pălărie ca un clopot, cu voaletă și un trandafir: elegantă, tânără și plăcută, cum am constatat imediat după aceea. Pe când o priveam din profil, am văzut-o încruntând ochii, ducând mâna înmănușată la gura deschisă, într-un strigăt de spaimă, și alunecând. Ar fi căzut, desigur, și ar fi fost călcată de mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]