3,039 matches
-
două dintre aceste memorabile ”instantanee” s-a regăsit, alături de ceilalți amici, cu firească emoție și plăcere... Așadar, cu toate vibrantele sale consemnări, volumul respectiv se recomandă ca o carte de real interes, din care răzbate autenticul fior al dragostei față de plaiurile natale pe care autorul le dezmiardă cu denumirea de România Mică - parte istorică și dezirabilă a marii patrii comune. Aceasta este, în fapt, ceea ce Nichita Stănescu numea în titlul unui volum al său , simplu, dar sugestiv, ” Un (superb) pământ numit
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]
-
vieții printre străini. Pot însă spune, mulțumind bunului Dumnezeu că întotdeauna cântecul mi-a purtat noroc și mi-a conferit alinarea la răscrucile vieții, când mi-a fost mai greu. La nouăsprezece ani am intrat, prin concurs, la Orchestra populară „Plaiurile Bistriței”, dirijată de maestrul George Sârbu, căruia-i datorez mult din procesul formării mele ca interpretă de cântec popular (este mult de vorbit în legătură cu aceasta și ține de specialitate, încât e lipsit de sens să mă exprim amănunțit și în
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
care l-am absolvit, în toamna lui ’79 m-am transferat de la Filipeștii de Pădure unde activasem până atunci ca solist vocal, la Intreprinderii Mașini Unelte din Bacău, ca salariată, fiind totodată colaboratoare, timp de un an și jumătate, la „Plaiurile Bistriței”, după care, în urma unui nou concurs, câștigat și acesta, am devenit titulară cu salariu, avându-i colegi pe Anton Achiței, Mariana Lungu, Mina Pâslaru și Vasile Maxim (aceștia doi din urmă sunt plecați, atât de regretabil, în lumea fără
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
fost în viață alinarea și m-a purtat prin lume, ținându-mă departe de descurajări și apropiindu-mă de Dumnezeu, în voia căruia m-am lăsat și mi-a fost bine! După imprimările efectuate la puțin timp de la întâlnirea cu „Plaiurile Bistriței” și maestrul George Sârbu au urmat alele? În anul 1986 am făcut noi imprimări la Radio Iași, tot acompaniată de George Sârbu și orchestra. Ulterior am participat la multe filmări de televiziune - am a mulțumi redactorilor tv pentru aceasta
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
se-mprăștie în pustiu sub tei de primăvară pierduți în infinit ai adormit în iarna ,luceafăr cenușiu călăuzind lumină pierdută-n asfințit! E iarnă peste lume ,e ceață peste noi se-ntorc din nemurire argați și puri flăcăi să facă plaiul nostru pierdut în mari nevoi se-ntoarce anarhia cu purele văpăi?... Tribut am dat vieții,de-atâția mii de ani vom da tribut speranței ce zboară printre noi vom fi poporul jertfei ,zburând cum pelicani osânda ne e rostul ...pierdută
TRIBUT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375440_a_376769]
-
târziu. Se "lucrează" la distrugerea sentimentului patriotic, naționalist, la distrugerea societății, a familiei, a individului. Prin manipulare suntem otrăviți sistematic cu hrană și educație de proastă calitate. Suntem jefuiți de sisteme create nu pentru România, nu pentru Glie, Grai și Plai, taxe care nu se întorc la noi decât în mică măsură! Încă mai avem o șansă, să analizăm cu răbdare ce se întâmplă cu lumea. Priviți și analizați contrariile, dacă revoluția tehnologiei și a comunicațiilor realizează o rapidă informare, tot
UNDE NE PUTEM REFUGIA? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375495_a_376824]
-
să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart coaja de nucă a cuvântului și
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375544_a_376873]
-
2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului În serile de Mai, Privighetori șoptesc Prin cânturi cunoscute Cu graiul lor ceresc. Și-n pomii înverziți, Cu flori înmiresmate, Valsând își regăsesc Solfegii reluate, Cântate-n viers duios Pe câmpuri,peste plai, În semn de mulțumire Că este luna Mai . Coca Ecaterina Soare - autor- Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina & al Cenaclului Literar artistic - Dumitru Caracostea Referință Bibliografică: În serile Mai / Coca Ecaterina Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII
ÎN SERILE MAI de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371814_a_373143]
-
oricând ar fi putut isca pe-afară pozne care să se prăvălească în tumult până dincoace, în bezna grea de sub pământ, nu?! De asta se nevoi ea să schimbe câte ceva din rânduieli. Mută chiar Copacul Lumii. Îl duse pe-un plai neluat în seamă, chiar uitat, pe-o coastă pieptișă de sub munte. Trecuse ceva timp, iar în lumea de dincolo abia de se ivise înspre Copac un pumn de oameni, scormonitori în vintrele pământului după fier și, mai apoi, meșteri în
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
4 Vatra Dornei, Mărțișor - Școala Nr.9 Suceava, Crenguțe de arini, Școala Dorna Arini; - proze și poezii în revistele Țara fagilor - Suceava, Moldova literară - Iași, Agora literară - Cluj-Napoca, Vatra Veche - Târgu Mureș, Constelații diamantine - Craiova, Haiku - Constanța, Armonii culturale - Adjud, Plai românesc și Zorile Bucovinei - Cernăuți, Gazeta de Herța; almanahul Bucovina literară - Suceava, Regatul Cuvântului - Craiova, Bucovina literară - Suceava, Confluențe Literare, Confluențe Românești - București, almanahul Țara fagilor - Cernăuți; Singur, Rețeaua literară, Esențe, Starpress internațional - publicații on-line, Surâsul Bucovinei - Vama, Haiku - București
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
în dorința de evadare după o perioadă de totalitarism, se depărtează tot mai mult de spiritualitatea românească, uitând de valorile născute pe meleagurile carpatine la nord de Dunăre. Dacă unii își mai aduc vag aminte de personalități marcante născute pe plaiurile mioritice, recunoscute pe plan mondial, de altele nici măcar n-au auzit. Astfel sunt cunoscute nume devenite celebre ca: Emil Racoviță - savant și explorator, fondatorul biospeologiei dar și primul român care a ajuns la Polul Sud; Traian Vuia - inventator și pionier
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
Keops, considerată prima minune a lumii. Și dacă tot am ajuns la recorduri, la Săpânța, în Maramureș, în afara renumitului cimitirul vesel, se află cea mai înaltă biserică de lemn din lume depășind ca înălțime Statuia Libertății din New York, S.U.A. Însăși plaiurile mioritice ne reprezintă unicitatea cu localnicii ce-și au legendele, tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul cu specificul lor din moși strămoși. Din punct de vedere geografic România este unică în Europa prin prezența tuturor formelor de relief, fluviu, mare și
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
să ne susținem, cu fermitate și demnitate, clauza până la capăt. Indiferent în ce zonă a lumii vom avea ocazia să colindăm să nu ne fie rușine cu originile neamului din care ne tragem și să nu uităm locurile natale, acele plaiuri mioritice poate unice în lume prin pitoresc, dar și prin specificitatea și spiritul ospitalier, vesel și harnic al românului. Din nefericire, mass-media face reclamă violurilor, tâlhăriilor, crimelor, oamenilor corupți, clanurilor mafiote, femeilor ușoare considerate „Dive” mai ceva ca starurile de
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
clădiri. Tot ceea ce se construiește prin majoritatea orașelor țării, este atât de important pentru public, încât niciun copac nu va mai rămâne “în picioare” în anii ce vor urma. Se pare că ne-am pomenit cu o nouă modă pe plaiurile mioritice: marea betonare! Oriunde întorci capul, vezi numai beton. Până și câmpurile care deunăzi aveau destinație agricolă, acum sunt betonate pentru parcări auto sau spații pentru diferite companii private (supermarket-uri, spații de prezentare, depozite, hale industriale, etc). Probabil că
TĂIEREA COPACILOR, UN NOU SPORT NAŢIONAL de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372446_a_373775]
-
30, aliniat 7 care precizează pentru toți cetățenii români: “ Sunt interzise de lege defăimarea țării si a națiunii,...” Iată acum, câteva din defăimările aduse țării si națiunii din volumul său ’’Politice’’ editat la ’’Humanitas’’ în 1996: 1 - DESPRE ROMANIA : “Radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei: o umbra fără schelet, o inima ca un cur, fără șira spinării” - Politice, HRP, pag 63 2 - DESPRE POPULATIA ROMANIEI “23 de milioane de omuleți patibulari” - Politice, HRP, pag 53 “Un popor cu substanță tarata
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
națiunii Cetățeanul Horia Roman Patapievici a publicat in 1996, când actuala constituție româneasca era deja in vigoare de câțiva ani, un volum intitulat ’’Politice’’ la Editura ’’Humanitas’’ în care scrie si semnează, publica si răspândește, următoarele: DESPRE GEOGRAFIA ROMANIEI : “Radiografia plaiului mioritic este ca al fecalei: o umbra fără schelet, o inima ca un cur, fără șira spinării” - pag 63 DESPRE POPULATIA ROMANIEI, CONCETATENII SAI : “ 23 de milioane de omuleți patibulari” - pag 53. “Un popor cu substanță tarata. Oriunde te uiți
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Acasa > Literatura > Proza > RĂCEALA Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Răceala (din volumul "Bucovina - plai de bsm si dor ") Nu se știe de ce, cam la o săptămână după ce veni Ionuț cu bunica de la București, într-o dimineață, copilul se trezi cu dureri mari în gât, obrajii și urechile roșii, nasul înfundat, abia suflând. Când îl
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
tot ce își putea dori un copil la vârsta întrebărilor. - Mai povestește-ne te rog amintiri depănate de mama ta, care încă trăiește, despre drama bucovinenilor refugiați, alungați din matca lor străbună de vremuri nedrepte și despre istoria românească de pe plaiurile Bucovinei de nord? - După evenimentele de la Fântâna Albă, familia din care provenea mama, fiind mai înstărită și implicată , a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii de vatră, lăsând totul. O parte din ei au fost întemnițați și omorâți, alții trimiși
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
viață, Cu tulburări limpezi în graiuri, cu nostalgii albe de ceață, Ești cumpănă de stea-n arcuș ce raze-n clipe se aprind, Un scăpătat cu reci fiori, năframe-n flori albe colind. Tu, timpule încet te duci, curtat cu plai de sărbători, Dar nu îți pasă de răceli, petale-n stele curg ninsori, Cuprins de ger în nopți adânci ești ars cu florile de gheața, An vechi dai mâna cu an nou și-n nări cu aburi fierbi în viața
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
exprimare înseamnă foarte mult pentru un caricaturist, dacă nu chiar totul. Fac și am făcut caricatură din acel moment pentru principalele cotidiene românești: „Adevărul”, „Evenimentul zilei”, „Cotidianul” unde am fost caricaturist editorialist, reviste de satiră și umor, precum „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi”, „Aspirina săracului”, dar și reviste de cultură, ca „România literară”. De 15 ani sunt caricaturist profesionist, ... Citește mai mult „Dracul însuși ar deveni agreabil dacă s-ar lăsa desenat de Costel Pătrășcan"(Alex Ștefănescu)Veronica IVANOV: Ce poate
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
exprimare înseamnă foarte mult pentru un caricaturist, dacă nu chiar totul. Fac și am făcut caricatură din acel moment pentru principalele cotidiene românești: „Adevărul”, „Evenimentul zilei”, „Cotidianul” unde am fost caricaturist editorialist, reviste de satiră și umor, precum „Academia Cațavencu”, „Plai cu boi”, „Aspirina săracului”, dar și reviste de cultură, ca „România literară”. De 15 ani sunt caricaturist profesionist, ... XX. VERONICA IVANOV - DE VORBĂ CU PLASTICIANA RODICA LOMNĂȘAN, de Veronica Ivanov, publicat în Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014. 26
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Secolul XXI va fi religios, sau nu va fi deloc!” (Malraux) După ce sărbătorile de iarnă au trecut cu sănătate maximă, bucurându-ne de o iarnă organizată nemțește pe plaiurile mioritice, a venit semnalul, paraluminoso-bubuitor, în ajunul Crăciunului. Pe stil vechi! Am intrat brusc în realitatea dură a planetei. Pe la coneuropenii francezi. Partea supercivilizată (!), din punctul nostru de vedere, a planetei a rezonat instantaneu la tragedia pariziană. Subscriu total mesajului
TABLETA DE WEEKEND (97): METEORITUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372821_a_374150]
-
porneau doi obrăjori mereu fragă, de-ți era mai mare dragul să-i privești, să-i mângâi, să-i săruți. Nicu, băiat chipeș, înalt, totdeauna elegant în costumul său național, cu pielea albă, lăptoasă, coborât parcă „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”, „perișorul lui, pana corbului/ ochișorii lui, mura câmpului”, fecior zdravăn al moșiei Basarabilor, talentat al viersului, virtuoz al clarinetului, vocea lui de bas-bariton putea fi ascultată însoțind munca câmpului, mai ales în pomicultură, unde era
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
doar un vis și că în el era vorba de ceva ce nu poate exista pe cuprinderea pământului ... Și pentru că se leagă cumva de “crochiul prozaic” “scanat” mai sus - cu tristețe și ironie amară din amintirile cu țărani vii de pe plaiuri carpatine - să vedem din ce trăiesc cei peste o jumătate de million de locuitori ai orașului și cu ceilalți restul de până la 1,7 milioane din împrejurimi. Nu are suburbii în înțelesul european al termenului, dotările urbane sunt peste tot
CU DOTĂRILE ELECTRONICE DI L.V. CEAŞCĂ AR FI CĂZUT LA...PAŞTELE CAILOR! (IX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372790_a_374119]