2,913 matches
-
din LEGEA nr. 278 din 4 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 12 iulie 2006. Articolul 92 Abrogat. Articolul 93 Abrogat. Articolul 94 Abrogat. Articolul 95 Abrogat. Articolul 96 Abrogat. Articolul 97 Abrogat. Înlocuirea în caz de pluralitate de infractori sau de infracțiuni Articolul 98 În caz de participație, înlocuirea răspunderii penale poate avea loc numai pentru acei făptuitori față de care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul titlu. Înlocuirea răspunderii penale poate fi dispusă și în cazul concursului
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
fapte săvârșite anterior datei prevăzute în legea de grațiere. (2) Atunci când legea de grațiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, grațierea își produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii. ... Articolul 14 (1) În situația pluralității de infracțiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul grațierii colective îl constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infracțiuni, și nu pedeapsa rezultantă. ... (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dacă pentru unele dintre aceste pedepse
LEGE nr. 546 din 14 octombrie 2002 (*republicată*) privind graţierea şi procedura acordării graţierii*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144929_a_146258]
-
2002. Litera b^1) a fost introdusă de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 91 din 20 iunie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 28 iunie 2002. Articolul 81 Răspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralității autorilor, răspunderea este solidara. În cazul activităților generatoare de risc major, asigurarea pentru daune este obligatorie. Capitolul 5 Sancțiuni Articolul 82 Încălcarea prevederilor prezenței legi atrage răspunderea civilă, contravenționala sau penală, după caz. Articolul 83 Constituie contravenții încălcarea următoarelor prevederi
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (*republicată*) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144360_a_145689]
-
inclusiv atunci cand îmbracă formă "indiviziunii forțate și perpetue" la care se referă legea supusă controlului de constituționalitate, nu este o formă de proprietate al carei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar nu conținutul acestuia, si anume prerogativele pe care le conferă. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește exercitarea unora dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferențe corespund
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
a^2) ale art. 80 au fost introduse de LEGEA nr. 294 din 27 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 505 din 14 iulie 2003. Articolul 81 (1) Răspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, independent de culpă. În cazul pluralității autorilor, răspunderea este solidara. ... (2) Titularii activităților nominalizate în zonele cu risc înalt de poluare, conform art. 65 lit. ț), sunt obligați să încheie polițe de asigurare pentru daune. ... ------------- Alin. (2) al art. 81 a fost modificat de LEGEA nr.
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
a câștiga alegerile. Așadar, partidele propun politici pentru a câștiga alegerile, nu urmăresc să câștige alegerile pentru a propune politici (Downs, 2009, p. 65). În acest context, partidele vor alege să se poziționeze pe continuum astfel încât să atragă sprijinul unei pluralități a votanților 3. De asemenea, partidele sunt interesate doar de alegerile actuale, nu și de cele viitoare, astfel încât ele adoptă strategii care să le maximizeze șansele de a câștiga în prezent. În modelul downsian, votanții sunt în primul rând actori
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
calculul utilității se utilizează pătratul distanței euclidiene dintre poziția partidului și poziția votantului pe continuumul ideologic. În sfârșit, cu privire la situația de alegere, Downs (2009) asumă faptul că votanții sunt uniform distribuiți pe continuum, iar regula de alegere este cea a pluralității. În aceste condiții, într-un sistem bipartid, ambele partide vor alege să se apropie de centrul axei, care coincide și cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
Europa nu decid apartenența europeană; integrarea culturală este cea mai importantă. Interculturalitatea presupune relații de interacțiune, de recunoaștere reciprocă a valorilor și modului de viață, instituirea reciprocă a unui sistem de relații echitabile, bazate pe egalitate și toleranță activă, recunoașterea pluralității patrimoniilor, acceptarea 23 diferențelor din dorința de Înțelegere reciprocă, respectarea pluralității aptitudinilor și intereselor, a diversității socio-culturale. Viața școlară trebuie să fie un exercițiu permanent al cetățeniei democratice, iar promovarea educației democratice implică o abordare interculturală. Educația interculturală necesită acceptarea
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
Interculturalitatea presupune relații de interacțiune, de recunoaștere reciprocă a valorilor și modului de viață, instituirea reciprocă a unui sistem de relații echitabile, bazate pe egalitate și toleranță activă, recunoașterea pluralității patrimoniilor, acceptarea 23 diferențelor din dorința de Înțelegere reciprocă, respectarea pluralității aptitudinilor și intereselor, a diversității socio-culturale. Viața școlară trebuie să fie un exercițiu permanent al cetățeniei democratice, iar promovarea educației democratice implică o abordare interculturală. Educația interculturală necesită acceptarea egalității În drepturi și renunțarea la practici discriminatorii, cunoașterea reciprocă prin
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
din clasele mici formarea unor trăsături ca: încrederea în sine, cooperarea în colectiv, buna dispoziție, în muncă capacitatea de a accepta critica, posibilitatea integrării în munca practică și a înlăturării greutăților prin efort propriu și continuu, respectul pentru superior, promptitudinea, pluralitatea. Toate acestea sunt trăsături de caracter cu pondere mare în adoptarea socio-profesională, care trebuie formate și exercitate de timpuriu, precum și combaterea celor negative, cum ar fi: neseriozitatea, nepolitețea, lenea, intriga etc. c) Un alt aspect pedagogic este analiza relației dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lui către aspectele pozitive; se urmărește crearea unui cadru în care el să poată dezvolta riguros gândirea sa (convergent = unul sau mai mulți stimuli ce produc aceeași reacție și invers, divergent = în sensul producerii de idei destul de libere, elaborând o pluralitate de ipoteze și admițând ca valabile mai multe soluții). 5. Ipoteza propusă: punerea în evidență a potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate deveni un indicativ al acesteia: experiența confirmă că atât basmele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
multe cuvinte sunt neînțelese din cauza conflictului dintre necesitatea vorbirii și greutăților de pronunțare, conflict care la rândul lui dezorganizează procesul de gândire, iar cuvintele de blocaj, parafaziile, jargonafaziile, devin centre de iradiere a confuziei în tot contextul”. Se produce o pluralitate de procese de dezorganizare: în primul rând a aparatelor care participă la actul vorbirii,apoi a funcționalității psihice și intelectuale, o dezorganizare a ritmului sincronic de reacții răspuns în cadrul interrelațiilor psihice și sociale. De aici și eforturile, încercările în practica
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și sensul global: morfemele vân+a+u. Pe de altă parte, morfemul -aeste impus de coordonata temporală a situației de comunicare, morfemul -u, de funcționarea ca predicat a termenului-verb intrat într-o relație de interdependență cu un subiect caracterizat prin pluralitate: ei, vânătorii etc. Morfemul vânintroduce în ansamblul semantic al textului un sens autonom față de situația de comunicare și de poziția termenului în text dar relevat prin intrarea în relație de solidaritate sintagmatică cu morfemele dependente de situația de comunicare și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai făcut mie nu ți-l pot plăti nici cu lumina ochilor.” (M. Eminescu, P.L., p. 10) Numărul se impune ca marcă distinctivă prin natura sa semantică directă, obiectivă; forma de plural, de exemplu, a substantivului reflectă lingvistic existența în pluralitate a „obiectului” extralingvistic denumit prin cuvânt: „Dintre sute de catarge,/Care lasă malurile,/ Câte oare le vor sparge/Vânturile, valurile?” (M. Eminescu, IV, p. 396) Categoria gramaticale a cazului are origine direct funcțională, înscriindu-se în sfera de acțiune a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este, însă, și la aceste persoane, parțială, întrucât caracterizează în mod absolut numai formele de feminin. La pronumele de persoana I, conținutul de plural dezvoltă trei variante: • termen corelativ al singularului, ca în flexiunea nominală, expresie a locutorului considerat ca pluralitate, deosebit de interlocutor și de „obiectul”-subiect al mesajului lingvistic; este ceea ce a fost numit pluralul exclusiv sau pluralul separativ: „Noi suntem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece;/ Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
uman (noi ¬ eu, tu și el): „Noi trei, eu, tu și Mona mergem la gimnastică.” La pronumele de persoana a II-a, conținutul semantic de plural dezvoltă două variante: a. termen corelativ al singularului tu, expresie a locutorului caracterizat prin pluralitate; este pluralul exclusiv, separativ, al persoanei a II-a: „Voi urmați cu răpejune cugetările regine,/ Când plutind pe aripi sunte printre stelele senine/ Pe-a lor urme luminoase voi asemenea mergeți.” (Ibidem, p. 35); b. termen-sinteză al înglobării în sfera
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a unui singular masculin coordonat cu un singular feminin: el, dânsul (studentul) și ea, dânsa (studenta) ® ei, dânșii. Observații: Pronumele noi dezvoltă o serie de valori stilistice prin care își depășește conținutul semantic obiectiv, de expresie a locutorului considerat ca pluralitate. În stilul științific, se întrebuințează ca plural al autorului: „Pentru noi conceptul de mit poate fi lămurit pe mai multe căi...” (R. Vulcănescu, p. 26), în stilul administrativ se constituie în plural al autorității: „Noi, primarul urbei...”, în stilul conversației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se caracterizează, la plural, prin aceleași variante semantice ca și pronumele personal: • pluralul inclusiv: ne = mă + te: Noi ne îmbrăcăm. vă = te + se: Voi, tu și fratele tău, vă îmbrăcați în albastru. • pluralul exclusiv, separativ: subiectul locutor vorbește în numele unei pluralități: Noi aceștia ne îmbrăcăm repede., Voi doi vă îmbrăcați cu cojoacele astea. • pluralul global: ne = mă + te + se: Noi trei, adică eu, tu și Mihaela, ne îmbrăcăm la fel. Opoziția de număr se realizează, în planul expresiei, prin supletivismul formelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de singular: patru, opt sau chiar se organizează în interiorul opoziției singular-plural: (o) sută/două sute. Că opoziția rămâne exclusiv în planul expresiei o dovedesc substantivele din sintagmele cu întrebuințare adjectivală a pronumelor de cuantificare, care se caracterizează prin sensul categorial de pluralitate: patru/opt/o sută (de) oameni. Pronumele mulți, puțini au numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în planul expresiei, opoziția singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde (verde face parte din frunză), ci interpretarea unei trăsături extrinseci, numărul „obiectelor” este o caracteristică situațională: trei frunze (frunză se ia în trei exemplare; este pluralitatea concretă a singularului frunză); de altfel, termenul (pronume adjectival) trei determină situarea substantivului frunză la plural; adjectivul calificativ, în schimb, nu influențează nici într-un fel substantivul pe care îl determină; raportul de influențare are sens invers: frunză Ț verde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
m-am auzit strigat de cineva. Prin aspectul obiectiv, subiectul vorbitor descrie modul de desfășurare sau momente, etape în desfășurarea acțiunii verbale în planul enunțului - obiect al comunicării lingvistice. Acțiunea se poate înscrie în opoziția: (a) singularitate: a citi (b) pluralitate: a reciti sau (a) iminent: stă să adoarmă (b) incoativ: a adormi (c) continuativ: a dormi (d) terminativ: a termina de dormit Fiind o categorie gramaticală al cărei plan semantic se caracterizează prin solidaritate cu componenta temporală, în planul expresiei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltând un plan semantic propriu, aspectul obiectiv se manifestă în mod autonom în planul expresiei, prin prefixe și, mai ales, prin verbe semiauxiliare sau prin mijloace lexicale și sintactice: verbe de aspect și adverbe. Prefixele realizează și marchează opoziția singularitate/pluralitate. Este cvasi-generalizată întrebuințarea prefixului repentru exprimarea sensului frecventativ, iterativ ® pluralitatea acțiunii: a vedea/a revedea, a calcula/a recalcula, a scrie/a rescrie, a veni/a reveni etc. Pentru sensul „incoativ”, limba română recurge la prefixul (lexico-gramatical) a-, în structura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod autonom în planul expresiei, prin prefixe și, mai ales, prin verbe semiauxiliare sau prin mijloace lexicale și sintactice: verbe de aspect și adverbe. Prefixele realizează și marchează opoziția singularitate/pluralitate. Este cvasi-generalizată întrebuințarea prefixului repentru exprimarea sensului frecventativ, iterativ ® pluralitatea acțiunii: a vedea/a revedea, a calcula/a recalcula, a scrie/a rescrie, a veni/a reveni etc. Pentru sensul „incoativ”, limba română recurge la prefixul (lexico-gramatical) a-, în structura verbelor a adormi, a aluneca. Observații: Prefixul reare în mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziția sintactică singular/plural, datorită legii acordului: El (acesta, copilul) vine -sg./ Ei (aceștia, copiii) vin -pl. La persoanele I și a II-a, opoziția implică și dezvoltarea unor distincții impuse de componenta deictică. La persoana I, pluralul poate reprezenta pluralitatea protagonistului acțiunii verbale, reprezentat de locutor: „Vom merge la mare = $Eu spun că$$ Noi ® Eu și prietenii (copiii) mei vom merge la mare. sau poate reflecta asocierea interlocutorului la desfășurarea acțiunii verbale: Vom merge la mare. = $Eu spun că$$ Noi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eu și prietenii (copiii) mei vom merge la mare. sau poate reflecta asocierea interlocutorului la desfășurarea acțiunii verbale: Vom merge la mare. = $Eu spun că$$ Noi Eu și cu tine vom merge la mare. În funcție de aceste modalități de realizare a „pluralității”, se distinge între: - pluralul exclusiv (eu și prietenii mei) - pluralul inclusiv (eu și cu tine sau noi și cu tine sau eu și cu noi (noi și cu voi)). O distincție similară caracterizează și persoana a II-a: • pluralul inclusiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]