2,904 matches
-
care nu depășesc anual 450 mm, au o distribuție neuniformă de la un anotimp la altul. Vegetația de ierburi (colilia, negara etc.) și de arbuști (măceș) a fost aproape în întregime înlocuită cu culturi agricole. Zona silvostepei cuprinde Câmpia Moldovei, sudul Podișului Bârladului, sectoare din Câmpia Română (în sud, și de la Jiu la Vedea; în est, de la Mostiștea la Galați) și cea mai mare parte a Câmpiei de Vest. Sunt regiuni joase în care climatul mai umed (500 - 550 mm) a permis
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
1 600 m în nord, ocupând cea mai mare parte a teritoriului țării noastre. Dispunerea ei pe mai multe trepte de relief, fiecare cu anumite caracteristici climatice, a determinat separarea mai multor etaje. 62 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
multor etaje. 62 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de stejar în Podișul Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Sucevei Pădure de fag și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și molid în Munții Podu Calului Etajul stejarului este caracteristic regiunilor cu altitudini mai mici de 500 m. Include câmpiile mai înalte și părți însemnate din Podișul Getic, Dealurile de Vest, vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei, Podișul Sucevei și nordul Podișului Bârladului. Pădurile s-au dezvoltat în condițiile unui climat mai umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României. În cadrul acestui etaj, între 600 și 800 m, se află pădurile de gorun și de fag din Depresiunea Maramureș, din estul, nordul și vestul Depresiunii colinare a Transilvaniei și din Podișul Getic. Fagul are cea mai mare desfășurare între altitudini de la 800 și 1 000 m. La peste 1 000 m fagul se îmbină cu coniferele, mai ales cu bradul și molidul. În depresiunile intramontane (Maramureș, Dornelor, Gheorgheni, Ciuc, Brașov, Loviștea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
versanții însoriți, în dispunerea vegetației se constată o inversare în privința poziției: coniferele se află pe fundul depresiunilor și al culoarelor de vale, ca și pe versanții cu expoziție nordică, iar fagul VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 63 Pădure de fag în Podișul Getic ocupă versanții însoriți de deasupra. Și în acest etaj, mai ales în depresiuni, pe culoarele de vale și pe dealurile mai joase, vegetația de pădure a fost înlocuită de om cu pășuni, fânețe, culturi pomicole și viticole. Etajul coniferelor
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
împotriva eroziunii, a alunecărilor. FAUNA Varietatea și bogăția în specii se datorează complexității condițiilor de viață în cadrul cărora vegetația este cea mai importantă. Fiecărei zone de vegetație îi este caracteristică o anumită grupare de animale. În regiunile de câmpie și podișuri joase, cu vegetație de stepă și silvostepă, sunt specifice animalele mici care se hrănesc cu ierburi și semințe. Între acestea sunt rozătoarele (șoarecele de câmp, hârciogul, popândăul, iepurele etc.) și diferitele specii de păsări (prepelița, dropia). În regiunile de câmpii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
rozător specific zonei de .............. 4. Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură unitate de relief (la alegere) dintre Podișul Moldovei, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei. AUTOEVALUARE Peștera Urșilor din Masivul Bihor IGEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ 1 POPULAȚIA VECHIMEA ȘI CONTINUITATEA POPULAȚIEI ÎN SPAȚIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC Izvoarele istorice și descoperirile arheologice demonstrează faptul că pământul românesc a fost locuit permanent din
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Cernoziomurile fac parte din clasa de soluri numite ............... 5. Solurile din regiunile montane se numesc ........................... III. Definiți noțiunea de zăvoi. IV. Caracterizați vegetația, fauna și solurile pentru o singură unitate de relief (la alegere) dintre Podișul Moldovei, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei. AUTOEVALUARE Peștera Urșilor din Masivul Bihor IGEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ 1 POPULAȚIA VECHIMEA ȘI CONTINUITATEA POPULAȚIEI ÎN SPAȚIUL CARPATODANUBIANO-PONTIC Izvoarele istorice și descoperirile arheologice demonstrează faptul că pământul românesc a fost locuit permanent din vremuri străvechi. Firul etnogenezei poporului
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ajung până la circa 1 600 m altitudine. Așezările temporare (odăi, sălașe etc.) urcă și mai sus, în toți munții noștri. Ca în majoritatea țărilor lumii, și în România cea mai mare parte a populației este concentrată în regiunile joase: câmpii, podișuri, precum și pe dealurile și în munții puțin înalți. Densitatea medie a populației României este de aproape 100 de locuitori pe km2, fiind mai mare decât media europeană. Reflectând creșterea numărului de locuitori ai țării, actuala densitate a populației este de
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ridicată Pe cuprinsul țării există unele diferențieri, determinate de gradul de favorabilitate al condițiilor naturale, precum și de cauze de ordin istoric, economic etc. Astfel, valori ale densității populației peste media pe țară se înregistrează în: zone de câmpie, deal și podiș, cu bogate și variate resurse naturale și, de regulă, de veche și permanentă populare; unele depresiuni colinare și montane joase; areale cu o puternică dezvoltare a industriei; zone cu spor natural mai ridicat. Densități mai scăzute se întâlnesc în regiunea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
populației, pentru regiunea montană explicația constă, în principal, în condițiile naturale mai puțin favorabile amplasării așezărilor umane și dezvoltării activităților economice (cu excepția depresiunilor și văilor mai largi). În schimb, în Dobrogea, alături de unii factori naturali nefavorabili — îndeosebi insuficiența apei în podișul propriu-zis —, un rol important au jucat și condițiile istorice vitrege, această regiune a țării aflându-se timp de aproape cinci secole (până la războiul de independență din 1877 - 1878) sub stăpânire otomană. STRUCTURA POPULAȚIEI ROMÂNIEI În afară de număr, repartiție în teritoriu și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
jucând un rol determinant; • funcțiile economice. După mărime (numărul de locuitori) există următoarele categorii: a) sate mici, cu numai câteva sute de locuitori (maximum 500), caracteristice zonelor montane mai înalte, dar care se întâlnesc și în zonele colinare și de podiș; în Munții Apuseni, acestea poartă numele de crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
montane mai înalte, dar care se întâlnesc și în zonele colinare și de podiș; în Munții Apuseni, acestea poartă numele de crânguri; b) sate mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase și de podiș; d) sate foarte mari (peste 4 000 de locuitori), întâlnite mai ales în câmpie; uneori pot
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mijlocii (având între 500 și 1 500 de locuitori), răspândite îndeosebi în zonele colinare și de podiș; c) sate mari (1 500 - 4 000 de locuitori), prezente atât în zonele de câmpie, cât și în unele areale deluroase și de podiș; d) sate foarte mari (peste 4 000 de locuitori), întâlnite mai ales în câmpie; uneori pot concentra un mare număr de locuitori, chiar de ordinul zecilor de mii, cum este cazul unor sate din apropierea capitalei (de e xemplu, satul Voluntari
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sau al unor căi de comunicație (cel mai adesea un drum). c) satul adunat sau aglomerat, cu gospodăriile grupate într-o textură regulată (străzile se intersectează în unghi drept); se întâlnește atât în câmpie, cât și în unele zone de podiș ori în depresiuni mari și netede. O variantă a acestui tip este satul compact, cu case grupate și mai strâns, cu porți mari, care marchează curțile interioare; este de influență germană, fiind întâlnit îndeosebi în sudul Transilvaniei și în Banat
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tradiție, în sate activitățile economice sunt în principal agricole, cu diferențieri în funcție de treapta de relief pe care sunt amplasate: • în câmpie predomină caracterul cerealier (grâu, porumb) și de plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui etc.); • în zona colinară și de podiș sunt preponderente, după caz, activitățile viticole, pomicole, de creșterea animalelor etc.; • în zona montană, principalele activități sunt creșterea animalelor și exploatarea forestieră. Tot mai multe sate îndeplinesc funcții mixte, cea agricolă fiind completată de funcțiile minieră, industrială, de transport, comercială
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
grupare a gospodăriilor pe baza schemelor prezentate. • Indicați prin săgeți corespondența dintre tipurile de sate și forma de relief în care sunt amplasate: sate adunate zona de munte sate răsfirate zona de câmpie sate risipite zona de deal și de podiș AMINTIȚIVĂ relația dintre sat și mediul geografic; îndeletnicirile tradiționale ale oamenilor de la sate. 80 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ Satul românesc, purtător al unei bogate culturi populare În decursul timpului s-a format și afirmat o artă populară valoroasă, tradiția specializării
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
al orașelor țării; ca și cele mici, orașele mijlocii se întâlnesc pe toate treptele de relief: • pe țărmul mării și în Delta Dunării: Mangalia, Tulcea; • în câmpie: Slobozia, Urziceni, Roșiori de Vede, Băilești, Lugoj, Carei. • în regiunea de deal și podiș: Câmpina, Târgu Jiu, Fălticeni; • în regiunea montană: Petroșani, Sfântu Gheorghe, Câmpulung Moldovenesc, Sighetul Marmației. Orașe mari (între 100 000 și 400 000 de locuitori), în număr de 26, situate îndeosebi în zonele joase, mai ales în câmpie (Craiova, Pitești, Târgoviște
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Română; Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare — în Câmpia de Vest). Alte orașe mari sunt: Brașov (în depresiunea montană omonimă), Cluj Napoca, Târgu Mureș și Sibiu (în Depresiunea Transilvaniei), Baia Mare (în depresiunea cu același nume de la poalele Munților Gutâi), Suceava și Iași (în Podișul Moldovei), Piatra Neamț, Bacău. Orașe foarte mari: unul singur, București, având peste două milioane de locuitori. 84 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ AȘEZĂRILE OMENEȘTI 85 CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI BUCUREȘTI ȘI A ALTOR ORAȘE PRINCIPALE BUCUREȘTI Este nu numai cel mai important centru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
de relief în care sunt amplasate: V. Precizați, analizând desenul de mai jos: 1. Modul de distribuire a gospodăriilor; 2. Tipul de sat căruia îi aparțin așezările marcate pe desen. AUTOEVALUARE Denumirea orașului Forma de relief Arad Câmpia Română Iași Podișul Sucevei Ploiești Câmpia de Vest Rădăuți Câmpia Moldovei Petrila Depresiunea Petroșani 3 ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ Teritoriul țării noastre este compus administrativ din comune, orașe (unele având rang de municipiu) și județe. Comuna, unitate de bază a organizării administrativteritoriale, este alcătuită dintr-
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și o populație medie de circa 550 000 de locuitori. Județele țării diferă ca întindere, număr de locuitori, unități geografice, resurse naturale, dezvoltare economică etc. De exemplu, din punctul de vedere al condițiilor naturale, unele sunt exclusiv montane (Covasna), de podiș (Botoșani, Iași, Constanța) ori de câmpie (Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman). Cele mai multe însă au în cuprinsul lor cel puțin două trepte de relief, dacă nu chiar pe toate (munți, dealuri și/sau podișuri, câmpii), cum sunt Vrancea, Buzău, Dâmbovița, Argeș
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
naturale, unele sunt exclusiv montane (Covasna), de podiș (Botoșani, Iași, Constanța) ori de câmpie (Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman). Cele mai multe însă au în cuprinsul lor cel puțin două trepte de relief, dacă nu chiar pe toate (munți, dealuri și/sau podișuri, câmpii), cum sunt Vrancea, Buzău, Dâmbovița, Argeș, Bihor etc., de unde rezultă o mai variată gamă de resurse naturale și, implicit, de activități economice. În țara noastră, forma de organi zare politico administrativă cea mai constantă este județul, înlocuit doar în
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ceea ce plasează România aproape de media mondială). Relieful, clima, apele, solurile și alți factori naturali sunt favorabili practicării agriculturii pe teritoriul țării noastre. Relieful. Este variat și, în general, puțin înalt: peste două treimi din suprafața țării este ocupată de câmpii, podișuri și dealuri, de regulă joase, cu o climă prielnică și soluri fertile. Acești factori favorizează practicarea unor culturi agricole variate: cereale (porumb, grâu etc.), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cânepă etc.), leguminoase (mazăre, fasole etc.), legume (tomate
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]