2,948 matches
-
și te pustiiseră vor ieși din mijlocul tău. 18. Ridică-ți ochii de jur împrejur, și privește: toți aceștia se strîng, vin la tine." " Pe viața Mea, zice Domnul, că te vei îmbrăca cu toți aceștia ca și cu o podoabă, și te vei încinge cu ei ca o mireasă. 19. Căci locurile tale pustiite și pustii, țara ta nimicită, vor fi strîmte pentru locuitorii tăi; și cei ce voiau să te mănînce se vor depărta. 20. Fiii aceștia de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
el! 23. Și îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, care îți ziceau: "Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!" Îți făceai atunci spinarea ca un pămînt, și ca o uliță pentru trecători. $52 1. Trezește-te, trezește-te-! Îmbracă-te în podoaba ta, Sioane! Pune-ți hainele de sărbătoare, Ierusalime, cetate sfîntă! Căci nu va mai intra în tine nici un om netăiat împrejur sau necurat. 2. Scutură-ți țărîna de pe tine, scoală-te, și șezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ți legăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
înaintea ta, și toți cei ce te disprețuiau se vor închina la picioarele tale, și te vor numi "Cetatea Domnului", "Sionul Sfîntului lui Israel." 15. De unde erai părăsită și urîtă, și nimeni nu trecea prin tine, te voi face o podoabă veșnică, o pricină de bucurie pentru oameni din neam în neam. 16. Vei suge laptele neamurilor, vei suge țîța împăraților; și vei ști astfel că Eu sunt Domnul, Mîntuitorul tău, Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacov. 17. În loc de aramă voi aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
într-o minune și după ce s-a dat telefon tovarășei directoare, s-a dovedit că minunea într-adevăr durează doar trei zile, exact cât avea să dureze și eliminarea noastră, la care se adăuga ca bonus eliberarea capului nostru de podoaba capilară, exact în ultimul an de liceu! Și nici măcar nu făcuserăm fotografii pentru diplomă! Cu asemenea amintiri plăcute care mă năpădiseră în fața ușii cancelariei, am intrat cu sfială fără să pot articula vreun cuvânt. - Pe cine căutați? - m-a întrebat
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
căruia să primească medalii de vrăjitoare națională, numai primele 3 vrăjitoare care trec linia de sosire; 4) Organizarea pe bani publici a unui concurs național de vrăjitorie, care să aibă ca unic scop, transformarea cheliei lui Traian Băsescu într-o podoabă capilară, de tip afro; 5) Degrevarea finanțelor statului, prin achitarea în totalitate, prin magie, a datoriei către FMI. Problema cu amenzile și închisoarea pentru malpraxis, se cere încă bine gândită și detaliată corespunzător. Același domn pedelist Vrăjitoru propune ca activitatea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pare de prisos, orice detaliu îmi produce emoții. Cu toată splendoarea soarelui răsfrânt pe mare, pe petricele, pe lut, totuși, aș putea întrebuința cât de mult culorile sumbre. Fiecare tablou va trebui să plângă. La Balcic, grație, capriciu, prea multe podoabe adunate. Aici numai câteva linii dure, ca și cum adevărurile esențiale se exprimă simplu, fără contorsiuni. Dar în timp ce la Balcic sesizezi în scurt timp toate frumusețile, la Cavarna, în primul moment, nu observi nimic, și numai mai târziu începi să te împregnezi
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
tău drum. Meteo și des guvernul „Mint de-ngheață apele”; Au alcătuit concernul De dispar sincopele. * Trăiesc puțin și mor puțin În fiecare clipă, Mă străduiesc și mă abțin Să fac din timp risipă. 28 noiembrie 2004 SCHIMBĂRI CIUDATE Azi podoaba capilară A trecut și la bărbat; Ca să pară mai ilară, Strânsă-i cu un șnur brodat. Și ținuta-i bărbătescă Preluată-i de femei, De rămâi un gură-cască, Ca-ntr-o lume făr’ temei. Cot la cot la băutură, Și
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
bărbat infatuat, dar îi plăcea ca persoanele pe care le iubea să trăiască în bunăstare, ca să nu spunem în opulență. Moderat la mâncare și băutură, se îmbrăca simplu - cel mai adesea în alb - și nimeni nu-l văzuse vreodată purtând podoabe de aur. Puțini erau aleșii pe care îi onora cu prietenia sa: mai întâi de toate, bătrânul Utrigúr, care fusese înainte prietenul de încredere și cel dintâi consilier îadică Onegesiusă al marelui Rua, unchiul său. Apoi Edec, comandant al scirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și mai ales să se târguiască. Seara, după ce mânca, împreună cu Balamber și cu oamenii lui cei mai de încredere, se depărta și începea să hoinărească de la un bivuac la altul, întorcându-se cu o panglică, o brățară ori vreo altă podoabă măruntă, pe care le punea apoi într-o traistă veche din piele de căprioară primită de la Mandzuk, de care nu se despărțea niciodată. Din când în când dispărea, chiar și pentru o după-amiază întreagă, pentru a apărea din nou constant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dacă nu disprețuite? (În romanele franceze, omul inteligent, pricologul, romancierul e amicul.) 27. Amorul? Un trunchi de arbust, ascuns, înăbușit de puzderie de crengi înflorite, pe care zboară fluturi, cântă păsări etc. Cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât podoaba sa sărăcește, cântăreți tot mai puțini, flori și frunze mai rare, mai decolorate. Spre cincizeci de ani... rămâne trunchiul gol, simplu și indelicat. Quinquagenarii cultivă cu conștiință senzualismul. (La 18 ani unii nu-și mai dau seama că frunzele înflorite
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
muncii de a învăța nu poate fi furat de altul. Acest lucru e natural azi; însă când s-ar putea fura și rodul acestei munci, desigur burghezii ar spune că așa e bine, așa e armonie. 4. La unii, întrebuințarea podoabelor se tălmăcește astfel:neavînd nimica în sine, pun în schimb pe sine. 5. Altruismul nu-i decât egoismul bine înțeles, priincios individului și unui număr cât mai mare de alți indivizi, a căror bunăstare aduce bine individului de la care purcede
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
știe sau nu, visează să plece din casa mamei ei, în ciuda atașamentului dintre ele. Visează să aibă copii - copii frumoși, cu trăsăturile ei, nu cu ale mele. Am senzația că visează ca, în fiecare an, să-și despacheteze propriile ei podoabe pentru pomul de Crăciun și nu pe cele ale mamei ei. Azi am primit o scrisoare foarte nostimă de la Buddy, scrisă imediat ce a scăpat de îndatoririle lui de la popotă. Când scriu despre Muriel mă gândesc la el. Buddy ar disprețui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
rapsodia părului cel puțin de cincisprezece ori în ultimele luni. (În ceea ce mă privește, nu mi-a păsat niciodată de părul lui Connolly. Întotdeauna mi s-a părut cumva sinistru - ca zăpada artificială pe care o găsești de cumpărat, ca podoabă pentru pomul de Crăciun.) Totuși, continuam să-i dau replica. — Și erai emoționată atunci când te-ai sărutat cu el, Sheba? Ah, nu. Bine, da... Dar nu tocmai. (Râde.) Poți să fii emoționat și calm în același timp? Îmi amintesc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe vârf de munte, lumină-i o gutuie, Cu puful moale și-ochii mari se uită într-o șuie. Iubirea noastră-i pe un munte, sus. Sunt singură prin ea mereu. Iubitu-i dus Să caute ceva, s-aducă o podoabă În casa de la lingură zidită de o babă. Un lemn în sobă zvârl acum, pocnește jarul Și-o lacrimă-mi picură-n drumamar amarul... Se-aude-o sanie trecândtresare gândul, Iubitul nu-mi mai vine-acum. I-aș vrea alintul... E iarnă și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
numai din cauza căldurii, ci și a mirosului de scrobeală și țesături proaspăt vopsite amestecat cu parfum. În stînga erau etalate mostre, reviste de modă și Îmbrăcăminte confecționată la comandă. Alături de ele, cutii din sticlă cu nasturi, bucățele de blană și podoabe. În dreapta, o masă rotundă de culoarea marmorei sprijinită pe picioare metalice subțiri, Între două fotolii de culoarea fildeșului. Și mai exista și o canapea. Pereții și tavanul aveau aceeași culoare ca și draperia care mă despărțea de atelier, făcută dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ca să vă potoliți? Interesant e că sentimentul de fetiță cu chibrituri mi-a dispărut. În primii ani mă strivea tot ce era sfârșit de iarnă în Occident: străzile pline cu ghirlande și beculețe, vitrinele ucigător de bogate, rafturile tixite cu podoabe, muzica revărsată din toate ușile magazinelor. Comerț, ispită, capitalism. În mine trăia încă foarte acut memoria activă a Crăciunului anilor ’80. La apogeu, reclama strigată prin megafon în parcul central al Hunedoarei: „Ia caloria! Cumpără vată pe băț!”. Era aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
le-a luat ca noutăți, când mie îmi trebuiau cele frumoase și foarte clasice. Așa că m-am mai smiorcăit puțin. Nici nu știu dacă ne facem pom. Și mi se pare ciudat să dau indicații prin telefon în România despre podoabele din sacii din pod. Toată viața am vrut să am podoabele de pom acolo, amintirile imagistice acolo și nu am crezut că voi avea pod. Acum am pod și stau ceva mai bine ca la căminul din Grozăvești, când eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și foarte clasice. Așa că m-am mai smiorcăit puțin. Nici nu știu dacă ne facem pom. Și mi se pare ciudat să dau indicații prin telefon în România despre podoabele din sacii din pod. Toată viața am vrut să am podoabele de pom acolo, amintirile imagistice acolo și nu am crezut că voi avea pod. Acum am pod și stau ceva mai bine ca la căminul din Grozăvești, când eram studentă. Pe de altă parte, știu că această lume plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
basme, în târguri de contrabandă în care se vindeau pânzeturi din Damasc, lulele, tabac, narghilele, covoare din Persia, cercei, salbe de chilimbar, și câte mărunțișuri pentru care oamenii aveau timp, nimeni nu zorea vremea; o revoluție era un nimic, o podoabă, cum ai schimba cerceii de la urechile unei cadâne din serviciul sultanului, pe ascuns, fără să observe eunucii puși de pază. Că totul vine și pleacă, asta e roata lumii ca la bâlci, nimic nu rămâne, nici ei nu vor rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
strălucire vie, și ce mireasmă ascuțită, amețitoare, aveau florile din poienile de la margine! Ca-nspre o dragoste, cu dor, pornii, după două luni de lipsă spre codrul Antileștilor. Înaintea iernii, în toamnă târzie, voiam să mai văd o dată bolțile sărăcite de podoaba întunecoasă de frunze. Poate mă chemau și alte doruri spre Prisaca lui Ion, poate mă chemau, dar de atunci au trecut ierni multe și primăverile tinereței s-au dus cu soarele care le lumina atunci. Măriuca robotea prin căsuța întunecoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se obișnuise. Ba râdea pe ascuns, întorcând capu-ntr-o parte și ducând mâna în gură, când vedea bine că vătaful o teme chiar cu boierul. Își aducea aminte ea de ceva nedeslușit și de demult - dar acel ceva se amesteca cu podoabele nouă care începuseră a-i preface viața. Mai mult aceste podoabe luceau în amintirea ei decât o desmierdare trecătoare. Și râdea singură într-ascuns de temerile lui Alexa Grecu, pentru că în viața ei nu-i fusese nimenea drag. Cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mâna în gură, când vedea bine că vătaful o teme chiar cu boierul. Își aducea aminte ea de ceva nedeslușit și de demult - dar acel ceva se amesteca cu podoabele nouă care începuseră a-i preface viața. Mai mult aceste podoabe luceau în amintirea ei decât o desmierdare trecătoare. Și râdea singură într-ascuns de temerile lui Alexa Grecu, pentru că în viața ei nu-i fusese nimenea drag. Cu toate acestea era o ființă cu porniri aprige. Cum ajunse vătăviță, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că marfa asta e cu totul nouă. Nu ți-aș putea oferi ceva veritabil care să-ți încânte sufletul ca un proverb ori un vers antic. Noi, armenii, avem într-adevăr o vechime mai mare decât brățările, inelele și celelalte podoabe ce se cumpără în bazaruri. Nu ne-ar putea face concurență decât coloanele pe care le-au adus cuceritorii din risipiturile de la Delta Nilului, ca să le întrebuințeze pentru basilicile și moscheile ce se văd. Se poate ca aceste coloane să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zdrobit, a țipat răsucindu-se în loc ca și cum ar fi fost cuprins de nebunie năprasnică și s-a prăbușit asupra mortului. Apoi îndată s-a ridicat, privind cu ură spre tatăl său și rupând de pe el straiele-i de matasă. Cu podoaba pe care o avea la centură, un stilet mic, o jucărie aurită, s-a străpuns pe loc în inimă, ridicându-și viața. S-a auzit afară ropotul străjii lui Mustafa, întorcându-și caii spre tabără. Odată cu vântul s-a îndârjit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pachete erau gata să fie trimise dimineață. Șoferul de taxi care m-a dus acasă era bun și diliu. Avea o mustață enormă și păr lung cârlionțat, despre care vorbea încontinuu. Spunea că este ca Samson: puterea lui stătea în podoaba capilară și toate „femeile“ lui încercau să-l convingă să se tundă pentru că „vor să fiu lipsit de putere“. În clasamentul șoferilor de taxi nebuni, se încadra cu ușurință la șapte-din-zece, poate chiar la șapte și jumătate, și am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]