2,275 matches
-
București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965, p. 82. 46 Ibidem, p. 84. 47 * * *; Enciclopedie de filozofie și științe umane, Ed. cit., v. metafora, pp. 675-676; Am utilizat această enciclopedie pentru ilustrarea "istorică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În acest context se impun două momente care creează deschideri în evoluția poeziei spre uneltele ei adevărate prin A. E. Baconsky și N. Labiș, precum și efortul generației de după război prima generație, cum am numit-o de a se include în poetica generației ultimului deceniu (1960-1970), cu tot ce are mai bun, dând vigoare și impuls liricii și potențând ancorarea în real a poeziei. A. E. Baconsky "Poezii", cu ilustrații de Georgeta Comănescu, E. S. P. L. A.,1950; "Cântece de zi și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin coate/ de-atâta sensibilitate". "Indulgențele" (1969) se rostesc, cum spuneam, și în ritmul sprințar al "Horelor" lui T. Arghezi. "Toate lucrurile mor/ fiindcă stau într-un picior/ dacă ar fi și-ar fi ceva/ să le sprijine aș vedea". Poetica lui Ion Nicolescu se realizează la nivelul cuvintelor și-al sentimentelor, care apar ca expresii ale unor dimensiuni interioare ca: melancolia, sentimentul armoniei, visul, dorința, certitudinea, foamea eminesciană de repaos, osificarea spirituală a lumii generate de civilizație. În volumul "Ironice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
scuzei unor actori și regizori care cred că jocul pe scenă este străin teoretizărilor. Fals! Marii teoreticieni sunt, cum s-a dovedit, practicienii. De la Stanislavski, trecînd prin Michael Cehov, Artaud și Brecht, ajungînd la Grotowski, Brook, Măniuțiu sau Cătălina Buzoianu, poeticile teatrale s-au născut din experiența și meditația celor ce au creat spectacole. Ca regizor, Alexa Visarion are obsesii notorii: Caragiale, Shakespeare și Cehov. Prin clasa a opta a înscenat Conul Leonida (va relua piesa, după decenii, la teatrul radiofonic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Reconstituirea la Lucian Pintilie sau Filip cel Bun la Dan Pița). Puțini sunt criticii care (precum Călin Căliman în Film sau Mircea Morariu în Teatru), atenți la evoluția unui regizor, analizează și matricea germinativă a acestuia. Desigur, toată lumea știe că poetica cineastului Alexa Visarion activează pe bisectoarea dintre teatru și film, dar mai "invizibilă" a rămas metoda prin care el reușește să compati bilizeze cele două limbaje. Mergând eu însumi pe același drum, "secretul" lui Alexa Visarion m-a preocupat în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umane în fața nean tului, angoasa existențială, solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
operei sale. Deși este o creație de mare concentrare lirică, poezia valorifică teme și motive specifice paradigmei romantice, prin care textul programatic cumulează și elemente de meditație filozofică. Astfel, tema principală, cea a creației și a creatorului - specifică unei ars poetica -, se cristalizează întro viziune originală, bazată pe opoziția dintre condiția umană efemeră și condiția existențială, întru eternitate, a Poetului. Relația contrastivă între oamenii comuni și omul superior se evidențiază prin procedeul antitezei, specific viziunii romantice. În primul rând, relația contrastivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a imaginilor din catrenul final, motivul instrumentelor muzi cale, substituit de motive orfice și cosmogonice. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În prima secvență, poetica tradițională este desemnată prin două metonimii, fluierul și cimpoiul. Acestea sugerează melodia simplă, de tonalitate rustică, deci o poezie minoră, cu o tematică sentimentală. Dorul, tristețea, jalea sunt însă exprimate incomplet, fragmen tar, ca experiențe individuale: Durerea divizată o sună
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tare... Caracterul mimetic al liricii tradiționaliste este reliefat prin asocierea acestor simboluri cu un spațiu comun, banal (lunca, drumul), în contrast cu adâncul mărilor foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica forța artei moderne de a surprinde și exprima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
principiu vital, iar oglinda fântânii, „sursa unei imaginații deschise“ - cum afirmă Gaston Bachelard în eseul Apa și visele. În creația lui Barbu, cred eu, semnificațiile „oglinzii din suflet“ se multiplică, fiindcă oglinda se suprapune altor două simboluri (recu rente în poetica barbiană): soarele și inelul nuntirii (roata albă). În primul rând, imaginația se deschide spre „mântuitul azur“ al Ideilor, exprimând aspirația spre absolutul cunoașterii. Această temă principală a baladei, exprimată ca fascinație a solarității, se îngemănează cu tema iubirii: iubire imposibilă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
despre lume dintrun text poetic studiat, aparținând simbolis mului: Lacustră de George Bacovia INTRODUCERE: Simbolismul Simbolismul, curent artistic cristalizat în ultimele două decenii ale veacului al XIXlea (1886, manifestul lui Jean Moréas), sa manifestat ca o reacție antiparnasiană, descinzând din poetica lui Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Simbolismul românesc, al cărui teoretician a fost Alexandru Macedonski (autorul mai multor articole programatice pu blicate în revista Literatorul, precum „Poezia viitorului“, 1892), este o mișcare literară cu trăsături originale, pregnante. Reprezentat în etapa a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
imperativul sincronizării cu modelul cultural european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor eroine moderne în primplanul romanului interbelic. - VARIANTA 12 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Virgil Mazilescu, prefață) 1. sinonime neologice: vechea - perimata, vetusta, inactuala; ademenesc - tentează, seduc. 2. Absența majusculelor în textul citat este o formă emblematică a distanțării de poetica tradițională, motivată de intenția de a înlocui vechile convenții (genul liric semnalat prin convenționala majusculă la începutul fiecărui vers, prin paginarea speci fică a textului, distribuit în versuri și strofe etc.) cu indici noi ai poeticității. Limbajul poetic este astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
s-a văzut adesea deposedat cu seninătate. Aflat în plin proces de textualizare, "heliadistul" Marin Mincu este simultan cultură și natură, conștiință și inspirație, având grijă mereu să schimbe perspectiva și registrul, pentru a rămâne în miezul realului. Trăindu-și poetica propriului roman "Intermezzo", plonjează în adâncul scriiturii pentru a căuta viața, demnitatea ei cognitivă, debarasându-se de iluzii și trucuri. Mușchetarul, cavalerul danubian, lupul singuratic, Dracula (natură titaniană și catilinară), toate aceste măști ale Scriitorului se subsumează până la urmă uneia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vizibilă în manifestele respectivului grup, dar și conținutul novator al experimentelor. Remarcabilă este altitudinea stilistică și conceptuală a hermeneutului post-heideggerian în vârstă de 35 de ani, drept care vom spicui termenii de structurare a unui singur capitol: V. Aspro Stil Nuovo: Poetica obiectelor. Poezia epică. Action Poetry. Între tragic și hilarotragedie. Între noia (plictis) și paranoia. Poezia tehnologică. Experimentalismul poetic ș.a.m.d. Urmează la fel de celebra carte Palimpseste (1979, reeditată în 2007) și eseul dedicat picturii lui "Lorrain" (1983). Ultima carte antumă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vezi Oscar Wilde), cu o noimă imposibil de descifrat, deși totul se petrece la vedere printr-un exces de transparență. Simplitatea și limpezimea naturală a trăirii, în chip paradoxal, se află sub perpetua excomunicare a "artificiului", atât de frecvent în poetica polimorfă a barocului. Criticul de amplitudine europeană C. M. I. a abordat și fenomenologia sacrului. Schizomorfia teoretică heideggeriană a "gândirii" și a "numirii" avatar al anxietății existențiale se metabolizează finalmente în "liniște", în certitudinea calmă a "chemării" pascaliene a sacrului, aptă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
hibridarea" stilistică și permisivitatea accentuată a discursului, care merge spre înglobarea unor tipuri nespecifice. Temele nou apărute sugerează de la sine felul în care s-au despărțit de marile motive ale scriiturii realiste, aparținînd partiturii balzaciene și "primului modernism", reflectat de poetica obiectivității. "Asocialitatea", maladia retrospecției, eșecul, nevroza, reflexivitatea, "eul în ruptură" sînt cîteva din numeroasele repere tematice ale noului stil. Meditația romanului implică adesea expresia înfruntării cu sine, a unei conștiințe temporale singulare, o psihologie restrînsă obsesional la veghea lucidă și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sens literal și unul metaforic, asocierea "casei de zid" cu "casa de simțire" poate fi considerat un topos fondator pentru imaginarul romanesc bengescian. Privit din perspectiva "limbajului" imaginii, ciclul Hallipilor nu ar face decît să înscrie încă o contribuție la poetica realismului, dominat de visul obiectivității și pretenția de a restitui o amprentă credibilă a lumii, în reflectare proprie. Imaginea (materială, exprimare a vizibilului), cum și obiectul furnizează artistului, în secolele realismului, modele ale neutralității și obiectivității, saturînd cu gustul vizualității
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vizualității discursul reprezentativ. Că avem de-a face cu un sistem, complicat estetic dincolo de postulatele antice ut pictura poesis / mimesis, o afirmă consecvența raporturilor narațiunii cu "imaginea lizibilă"vizibilă în construcție și inteligibilă în structura de profunzime a discursului romanului. Poetica se preocupă de aspectele producerii imaginii în roman, esențială fiind medierea pe care aceasta o propune, între real și conștiința umană. În termenii lui Philippe Hamon, "l'image, installée dans la mémoire, filtre notre accès au réel lui-même, (...) elle n
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
privire dublă, care o reprezintă pe Mini acompaniind-o pe aceea a altor personaje, este subliniată în cîteva rînduri: "Două perechi de ochi, țintiți cu o statornicie neliniștită spre ferestre, dau indicația acelei așteptări: ai Lenorei și ai lui Mini." Poetica descrierii găsește în forma personajului-reflector o modalitate tipică de introducere și dezvoltare a registrului prezentativ. Philippe Hamon este de opinie că "în discursul realist-lizibil, conjuncția personaj-descriere ar putea fi plasată sub semnul general al motivației în toate sensurile acestui ultim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
passim. 3. Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tînăr romancier, traducere din spaniolă de Mihai Cantuniari, Editura Humanitas, București, 2003, p.47. 4. Ibidem, p. 49. 5. Ibidem, p. 62. 6. Cf. Philippe Hamon, op. cit., p.21. 7. Lăcrămioara Petrescu, Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000, p. 36. 8. Philippe Hamon, Introduction à l'analyse du descriptif, Paris, Hachette, 1981, pp. 112-113. 9. Ibidem, p. 114. "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." "Cum mi-aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
este benignă), de la interpretarea eronată la verdictul asupra valorii, malentendu-ul obligă la gestul restaurator, acela care "scutură praful" de pe scrieri, în vederea clarificării unor poziții anterior formulate. Ce este altceva în concepție poemul Epigonii, decît denunțarea unei astfel de evaluări eronate? Poetica (implicită) eminesciană, modelul de creator pe care Eminescu îl glorifică, în numele credinței absolute în poezie, se întrevăd în alegerea înaintașilor drept adevărați purtători ai "adevărului" poeziei. Și nu este, oare, pe de altă parte, implicată ideea de receptare neînțelegere, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Les Mille et Une Nuits et Les Mémoires de Saint-Simon, José Corti, 1989. 3. Littérature et altérité. Entretien avec Jean-Jacques Lecercle, co-auteur, avec Ronald Shusterman, de L'Emprise des signes (Seuil, 2002), apud Vox Poetica (on line): URL http://www.poetica.org/t/alterite.htm. 4. Marcel Proust, À la Recherche du temps perdu, IV, Sodome et Gomorrhe, Gallimard, ed. 1992, p.191. Este cunoscută speculația potrivit căreia "căutarea", febrila nevoie a îndrăgostitului gelos de a ști se află la temelia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
află la temelia romanului...Căutării. 5. G. Călinescu, Anton Holban:"Ioana", în Ulysse, Editura pentru Literatură, București, 1967, pp. 220-221. 6. Julia Kristeva, Le Temps sensible. Proust et l'expérience littéraire, Gallimard, 1994, pp. 40, 41; 43-44. 7. Lăcrămioara Petrescu, Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000, pp. 122-128. 8. Marcel Proust, op. cit., pp. 216-219. 9. Ibidem, p. 151. 10. Ibidem, p. 152. 11. Anton Holban, op. cit., p. 154. 12. Marcel Proust, op. cit., p. 152. În plus
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
arghezian, spre o lume paradisiacă, idilică, de unde și impresia de poet bucolic. Arghezi are un suflet faustian, în care nu sălășluiesc numai "două suflete", ci se ciocnesc principiile contradictorii ale omului modern (Pompiliu Constantinescu). TEMELE ARGHEZIENE a. Poezia filosofică: ars poetica (Rugă de seară, Testament, Portret), lirica sociogonică (Cântare omului), lirica existențială în căutarea lui Dumnezeu și în confruntarea cu moartea (Psalmi). Eșecul de a ajunge la revelația divină l-a condus pe poet la o viziune panteistică asupra vieții. În
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]