8,144 matches
-
cu o buclă. Genele Îi erau grele, iar ochii Încon jurați cu creion negru. O fi vrând să semene cu Chan Po Chee sau cu vreo altă cântăreață din Hong Kong, i-a trecut lui Johan prin minte. Fata râdea cu poftă și stătea cu ochii la plafonul lif tului de parcă s-ar fi uitat la cer, ca și cum n-ar fi avut nimic deasu pra capului și ar fi putut să vadă luna sau poate stolurile de păsări traversând cerul Întunecat. O
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
douăzeci și doi de ani, deși obrajii Îi erau acoperiți de pete și brăzdați de riduri și de cicatrice. Margaret n-a fost În stare să găsească nici o expresie pe chipul lui, nici vreo pornire agresivă, nici ură și nici poftă de vreun fel, nimic deosebit, doar o absență care-ar fi putut să Însemne toate astea la un loc sau poate că nimic, nimic care să-i spună ceva, iar asta a spe riat-o. Ochii ace luia, gălbui, erau Împăienjeniți
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la cele trei statuete din încăpere. Nici una nu se mișca. Lenoasă, trosnindu-și încheieturile, Nina abandonă almanahul și, coborând de pe canapea, își târși papucii în urma musafirului. Pa, scumpete, îi spuse înainte de-a răsuci butonul yalei. Alexe își aprinse cu poftă o țigară. Slobozi primele fumuri cu nesaț, săltând capul. Apoi reluă comentariul exact din punctul unde fusese întrerupt de apariția profesorului de sport. Abilă, Nina îl susținu cu însuflețire. Își aprinse și ea o țigară. Nici unul dintre ei nu pomenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
urmă, la bărbatul ei, spune și tu ceva că doar om ești. Lasă, cuscră, nu te mai amărî, nu sunteți nici primii nici ultimii care pățesc așa cu fetele. O apucă de braț dar duioșia ei stârni și mai mult pofta de plâns a mamei. În cele din urmă, iritat de toată scena, tatăl o prinse de celălalt braț și o trase spre el aproape brutal. Hai, hai că n-a murit nimeni, te văd vecinii și te faci de râs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
însemna o surpriză plăcută, că era îmbiată să intre. Hai, draga mea, poftește la noi, hai! Carmina nu prea o vizitase pe Fana acasă, cât timp fuseseră prietene preferaseră liniștea din apartamentul Carminei, unde puteau râde, vorbi, asculta muzică, după pofta inimii. Femeia o conduse către o cameră ce-i era necunoscută. În timp ce pășea de-a lungul holului o pisică se împleticea printre poalele rochiei lungi, de casă, ale gazdei. Hai, du-te, du-te de aici, micuțo, îi spuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
adevărat măcel în farfurie, se alegea cu foarte puțină carne și tot se îneca din când în când. Pentru mine, le spunea el râzând, e un chin să mănânc pește. Îmi place și totuși de multe ori mi se inhibă pofta numai de groaza dificultăților prin care trec. Se vede că nu ești pescar, observă Dimitrie. Nu, nu sunt, confirmă Ovidiu. Îți trebuie pentru asta o răbdare de fier ori eu nu posed o asemenea calitate. Eu, în schimb, aș putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ușii cu tava în mână, cu ochii pe jumătate plecați. Da, da, vă rog. Omul așeză tava în mijlocul mesei de răchită, fără nici o ceremonie, se îndreptă de șale. Nu-i prea plăcea să fie trezit din somn noaptea. Vă doresc poftă bună. Le adusese două conserve, un cuțit, o lămâie, câteva felioare de costiță, ridichi de lună și bere. O cină pe cinste, se entuziasmă Ovidiu la vederea bucatelor. Chiar îmi era foame. Reveniră acasă a doua zi, spre seară. Intrară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acel concert simfonic, scăzu. Ploua aproape în fiecare zi, era frig. De la serviciu se grăbea să ajungă acasă, să facă o baie fierbinte, să se îmbrace într-o rochie călduroasă. De multe ori nu stătea nici la rând la pâine, pofta ei de mâncare era așa de redusă încât un măr, câteva măsline, un ceai erau suficiente ca să intre în pat împăcată. În schimb dorința de a dormi devenise dominantă. De obicei se culca la ora douăzeci și trei. Până la șapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
munte fusese una total nevinovată. Când bărbatul a întrebat-o dacă poate să se așeze la masa ei, a zâmbit și i-a spus că nu are nimic împotrivă. S-a așezat, a așteptat să fie servit, i-a urat poftă bună. Era simplu să șadă unul în fața altuia la masă. O vreme a mâncat în tăcere, nu-i plăcea să-și exteriorizeze sentimentele. El i-a umplut paharul cu apă minerală. Își desfășura în fața ei deprinderile galante fără să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
întrebat, în sfârșit, exasperată și imediat s-a gândit că folosirea pluralului o să ducă la o trenare a relației. El i-a răspuns ca la școală, nici o vorbă în plus. Tocmai terminase felul doi și acum începea să atace plăcinta. Poftă bună, i-a urat Carmina și s-a ridicat în picioare. Nu avea rost să mai întârzie. Și-a luat de pe scaun poșeta, nu se grăbea deloc, a deschis fermoarul, s-a uitat înăuntru, nici ea nu știa bine după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
într-o ceată de găini sau omul ăla care stătea singur în grădină, în vie, în picioare și nu făcea nimic, se îngustase universul doar la mine, nu știam ce să fac doar cu mine și mi se făcuse brusc poftă de miere. Am tot timpul miere de-atunci și lui Pinochio îi place foarte tare, pentru că noi suntem la fel până și la gusturile astea naturiste în ce privește lipsa de e-uri, doar Prințesa Miau e spaima chiftelelor de oriunde ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Serviți-vă singură. — Te putem servi și cu altceva? se interesa Șam pe un ton sarcastic. Ce-ai zice de niște ouă? Preferi ochiurile? Cu gălbenușul moale sau mai bine făcute? Nu, mersi, pâinea-i grozavă, răspunse ea, înfulecând cu poftă. Cred că mi-a scăzut glicemia. În mașină simțeam că leșin. — Uite care-i treaba: pe mine, unul, începe să mă plictisească joacă asta, spuse Șam. Zi ce-ai de zis și-apoi plimba ursu’. Sau pur și simplu plimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
noi de mic. Este tare prietenos. Are un cap mare, urechile sunt ascuțite în sus, botul este alungit, ochii sunt străpungători și blânzi, mari și negri, îl înțelegi ce vrea: când ochii îi ard ca două scântei, însemnă că are poftă de joacă, când ochii îi stau în jos e foarte mâhnit, ba uneori când sunt supărată, el e mâhnit împreună cu mine; și multe alte secrete mai spun ochii unui câine-lup bătrân ca Ford. Corpul lui este acoperit cu păr aspru
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram în podul casei îl zăresc. Mă cobor repede îmi iau un băț îmi și pe câinele meu Leuțu, și mă duc direct la cireș. Deci, dumnealui îi e poftă de cireșe nu? Ha! Ha! Ha! Nu mă poate prinde câinele tău!!! Și dacă îl urc în copac? N-ai nici o grijă! E foarte ușor... Te rog... nu! Nu! Dar ce mai!! Nică a sărit de pe creangă și a luat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ani, divorțat, fără copii Însă cu un Audi luat la mâna a doua, dar nou-nouț, cu banii jos. Vedeți, dom' profesor, cum mai trece vremea... Și anul ăsta e gata. Serviți, vă rog! Marfă garantată, din porcul meu. Mănâncă cu poftă. Ochii Îi strălucesc. Bună țuica, bune și mezelurile. Poate sta cu fruntea sus În fața orișicui. Paharele se golesc, Brândușă le umple din nou. Se mai golesc o dată, Brândușă dă să apuce din nou sticla, dar Petru se opune demn. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Marea sfîrîia ca șampania Zarea, se urca pe coapsele mele. Purtam fusta ei cu volane gofrate, lîna ei de mohair, mărgelele ei, panglicile ei de alge. În micul restaurant cîntau Brasseur și Joan Baez. Iordan mînca așa cum mînca el, cu poftă, rapane și raci; eu mă mulțumeam cu o bucățică de ciocolată, ronțăită concomitent cu miez de măr făinos. Eram regina lui de apă și de sare. M-a ținut în brațe și mi-a compus liedul ăsta; l-a compus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pot uita de mine. Din același motiv, că nu pot uita de mine, nu mi-a plăcut să fac dragoste. Ana, lasă-mă să te pictez. Vreau să te mai pictez o dată, dar cu voia ta. N-am avut demult poftă de lucru. Poate reușesc s-o magnetizez, așa cum te-am magnetizat și pe tine, spre încoace. O să-ți fac un portret, mulțumindu-ți că exiști. Aproape l-am înțeles. Promiți că-i ultima dată? Da. Și nu te mint: fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ridică pe zi ce trece și până la sfârșitul vacanței devin aproape orizontale. Obrajii trași se umflă de atâta râs și ochii îi râd așa cum numai copiii știu să râdă. Mama e fericită! îmi spun. Numai la mare, mama râde cu pofta copilăriei. Marea și prietenele ei o fac pe mama să râdă. Doar aici, o dată pe an, mama se dezîntristează. În drum spre plajă ne oprim într-o curte. "Mamele" își întâlnesc o altă colegă de școală. Veselie generală. Este curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
murit în condiții tragice, nu ți se pare nimic deosebit, pentru că totul pare a se menține în firea lucrurilor. Stigmatul nenorocirii stătea întipărit pe fața lor, irevocabil și iremediabil. Dar nu tu! Figura ta mi-a inspirat întotdeauna o nestăvilită poftă de viață, forță, libertate, spații deschise, aer și mișcare. Și-apoi armonia și suplețea ta fizică... S-a întâmplat ceva cu tine, deja încep să văd însemnele morții pe chipul tău, trebuie să te oprești, să pui capăt imediat, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ego-ului meu, în care fiecărui defect însușit cu fruntea sus îi găseam o cauză oferită cu intenția de a fi servită ca deliciu când, de fapt, rădăcinile erau brutal înfipte în pământul plin de semințele răului omenesc. Dorința de parvenire, pofta de a fi adulat, succesul fără prea multă muncă, ușurința cuceririi tuturor femeilor, bogăția materială care să-mi confere libertate de mișcare și de ignorare a muritorilor de rând. Pe când acești patru, ignorați de oameni, de Dumnezeu, cu defectele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
putut oglindi frumusețea, neștiind că sunt frumoase, în jurul lor razele soarelui țeseau un curcubeu compus din străluciri verzi sau albastre sau negre ale ochilor din lumina verde sau albastră sau neagră a gândurilor din portocaliul cu zimți roșii strălucitor al poftelor sexuale în repaos, rotindu-se în sensul universal al acelor de ceasornic, cu artileria gândurilor tuturor bărbaților țintită spre gândurile lor, fără doborârea voluptuosului inamic, masculii își trimiteau corpul eteric amușinându-le gândul și sărutându-l, mângâindu-le brațele și trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu mâini de ouvrier și pe deasupra foarte alintată. Uneori, ațipea și după minutele de toropeală, vioi, picta ceartă, deși îndrăgostiții se sărutau lung, desena ochi cu stări în privire, de pândă, de deochi, de curiozitate, de invidie, de nepăsare, de poftă, de dezgust și cei doi luau atitudine, sfidând toate privirile prin îmbrățișări mai fierbinți și mângâieri mai dulci. Singurul lucru pe care Hugo n-a reușit să-l picteze vreodată a fost secretul! Nu putea și pace! Îl divulga fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Moș Eveniment. Dar își auzi singur vocea, un zumzet firav. Zeița Palas Atena căci ea era privi zâmbind cu milă trântorașul modificat și suflă peste el Duh Sfânt. În clipa aceea Moș Eveniment se simți tânăr și viguros, cu o poftă nebună de acuplare cu frumoasa Penelopa, regina așteptărilor lui din întunecatele vremuri ale născocirii matematice. Acum putea verifica pe viu, ca insectă, ceea ce nu putuse descoperi ca om. Teorema Universului circumscris, regulile fecundării microcosmosului, postulatul infinității vieții. Dar s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-Ba nu, e foarte bine așa. V-a spus Olaf când se întoarce? Am răspuns printr-o propoziție negativă, ceea ce nu păru să o mire. -Am pus șampanie la rece. Vreți? Am făcut ochii mari. -Cu ce ocazie? -Am eu poftă. Vă place? -Da. Destupă o veuve-clicquot. Mă tulbură gândul că, fără s-o știe, avea ceva în comun cu această doamnă 1. -Îmi place grozav șampania și detest să beau singură. Îmi faceți un serviciu. -Sunt servitorul dumneavoastră. Vinul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
da bucurie și tonus, va răspunde chemării palatului și te va exalta, îți va ușura viața și care o să-ți redea totodată gustul vieții. -Ce nectar e acesta? -Șampanie frapată. Izbucnii în râs. -Spune mai degrabă că dumneata mori de poftă. -Așa e. Dar îmi place ca dorințele mele să fie să se potrivească cu cele ale oaspetelui meu. Ei drace, îmi făcea avansuri? Se impunea prudență. -Aveți o provizie mare de șampanie? -N-ai idee. Vrei să vezi? Îmi întinse mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]